2rci-25/25 — Cu privire la constatarea nulității absolute a actelor

La 23 septembrie 2022, SRL „Arhimanagement” în proces de lichidare a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Mobilata”, prin care a solicitat constatarea nulității absolute a actelor și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierile din 05 decembrie 2022, 02 februarie 2023 și 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău, Direcția locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău și SRL „Kirsan Com”.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Arhimanagement”. S-a constatat nulitatea absolută a contractului de cesiune a creanței nr. 159 din 01 august 2016 în privința cesionării drepturilor și obligațiilor ce derivă din contractul de investiție în construcție nr. 4R12 din 31 iulie 2012 ce ține de apartamentul nr. XX, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, s-a constatat nulitatea absolută a actului de predare-primire în proprietate a imobilului a ap. XX din 18 decembrie 2017 ,,prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra ap. XX înregistrat cu nr. cadastral XXXXX și s-a încasat din contul SRL ,,Mobilata” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 200 lei.

Prin încheierea din 20 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a corectat eroarea materială admisă în partea dispozitivă a hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, prin includerea sintagmei: „Prezenta hotărâre servește drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate a SRL ,,Arhimanagement”, IDNO: 1008600035375 asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX în Registrul Bunurilor Imobile”, se va citi corect „Prezenta hotărâre servește drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate a SRL ,,Arhimanagement”, IDNO: 1008600035375 asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX în Registrul Bunurilor Imobile.

La 11 octombrie 2024, reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, a declarat apel împotriva hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului, casarea 1 parțială a hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoria Chișinău, sediul Central în partea cerinței admise de înregistrare în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra ap. XX cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX pe numele SRL ,,Arhimanagement”, cu respingerea acțiunii în partea casată.

Prin încheierea 12 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea înaintată de reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului. S-a restituit apelul declarat de reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, împotriva hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de lichidatorul SRL ,,Arhimanagement” împotriva SRL ,,Mobilata”, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău și Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun. Chișinău și SRL ,,Kirsan Com” cu privire la constatarea nulității absolute a actelor, pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 15 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, Oleg Arbuz, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 12 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri de repunere în termen și remiterea cauzei spre soluționare la instanța de apel.

În susținerea recursului a invocat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel, este neîntemeiată și ilegală, or instanța de judecată nu și-a motivat nici într- un mod concluziile pe probele administrate, interpretând eronat legea sau aplicând o lege care nu trebuia aplicată situației în speță și a ajuns la concluzii contradictorii cu circumstanțele pricinii, contrară practicii judiciare naționale și CEDO, recomandărilor Curții Supreme de Justiție.

Reprezentantul recurentului a indicat că, prin restituirea apelului declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, acestuia din urmă i-a fost îngrădit accesul liber la justiție. A menționat că, Primăria mun. Chișinău recepționând dispozitivul hotărârii la 17 septembrie 2024, a considerat acțiunile administratorului/lichidatorului Vitalii Mitev ca necesare a fi întreprinse în vederea obținerii ap. XXXXX din str. XXXXX, care urmau a fi transmise cu titlu gratuit, conform contractului de investiție nr. 4R/12 din 31 iulie 2012 încheiat între Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău și SRL „Arhimanagement”, cât și a obligațiilor asumate de SRL „Mobilată” reieșind din contractul de cesiune nr. 159 din 01 august 2016.

Ulterior, dezacordul Autorităților administrației publice locale asupra hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a apărut odată cu emiterea de către aceiași instanță a încheierii nr. 2i-471-1/18 din 20 septembrie 2024, recepționată de către Primăria mun. Chișinău la 08 octombrie 2 2024, prin care s-a dispus din oficiu corectarea erorii materiale admise în partea dispozitivă a hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, prin includerea sintagmei: „Prezenta hotărâre servește drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate a SRL „Arhimanagement” asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX în Registrul Bunurilor Imobile. Astfel, prin modificările dispuse a fi efectuate asupra hotărârii din 16 septembrie 2024 prin încheierea din 20 septembrie 2024, instanța a schimbat în totalitate hotărârea pronunțată, ce a servit drept temei de a o contesta, cu solicitarea de fi repus în termen.

Reprezentantul recurentului a mai indicat că temeiul de drept al Autorităților administrației publice locale de a contesta cu recurs hotărârea din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a apărut din momentul când a făcut cunoștință cu încheierea din 20 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, aceasta fiind recepționată de către Primăria mun. Chișinău la 08 octombrie 2024.

La 04 aprilie 2025, SRL „Arhimanagement” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Primarul General al municipiului Chișinău împotriva încheierii din 12 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012: „(1) Hotărârile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu apel în termen de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute în prezenta lege. Termenul de apel, precum și apelul declarat nu suspendă executarea hotărârilor instanței de insolvabilitate.”

Art. 424 din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea” 3

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă definește: „Termenul de procedură ca fiind este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă indică că: „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanța. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă relevă că: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. 19.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. 4

Studiind materialele cauzei, argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată reține că prin hotărârea din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Arhimanagement”. S-a constatat nulitatea absolută a contractului de cesiune a creanței nr. 159 din 01 august 2016 în privința cesionării drepturilor și obligațiilor ce derivă din contractul de investiție în construcție nr. 4R12 din 31 iulie 2012 ce ține de apartamentul nr. XX, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, s-a constatat nulitatea absolută a actului de predare-primire în proprietate a imobilului a ap. XX din 18 decembrie 2017 ,,prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra ap. XX înregistrat cu nr. cadastral XXXXX și s-a încasat din contul SRL ,,Mobilata” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 200 lei.

Prin încheierea din 20 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a corectat eroarea materială admisă în partea dispozitivă a hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, prin includerea sintagmei: „Prezenta hotărâre servește drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate a SRL ,,Arhimanagement”, IDNO: 1008600035375 asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX în Registrul Bunurilor Imobile”, se va citi corect „Prezenta hotărâre servește drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate a SRL ,,Arhimanagement”, IDNO: 1008600035375 asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX în Registrul Bunurilor Imobile.

La 11 octombrie 2024, reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, a declarat apel împotriva hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoria Chișinău, sediul Central în partea cerinței admise de înregistrare în Registrul bunurilor imobile a dreptului de 5 proprietate asupra ap. XX cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX pe numele SRL ,,Arhimanagement”, cu respingerea acțiunii în partea casată.

Curții de Apel Chișinău prin încheierea 12 decembrie 2024, a respins cererea înaintată de reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și a restituit apelul declarat de reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, împotriva hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată ca fiind justificată concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cererii de repunere în termen a apelului și restituirea cererii de apel depuse de reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, din motiv că nu s-a invocat nici un motiv convingător și nu s-a administrat nici o probă pertinentă și admisibilă ce ar demonstra că s-a aflat în imposibilitate de a depune cererea de apel în termenul legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, pe motiv că cererea de apel a fost depus peste termenul de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca termenul- limită de 15 zile prevăzut la art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, pentru declararea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, a început să curgă din 17 septembrie 2024, ziua imediat următoare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care a expirat la 01 octombrie 2024 (zi de marți) inclusiv.

Potrivit informației deținute pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești, la 16 septembrie 2024 Judecătoria Chișinău, sediul Central a publicat pe pagina sa oficială: https://jco.instante.justice.md, dispozitivul hotărârii din 16 septembrie 2024. În aceiași zi, prin intermediul poștei electronice la adresa primaria@pmc.md a fost expediat dispozitivul hotărârii din 16 septembrie 2024. (f.d. 72, vol. II)

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că apelantul reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, drept temei pentru repunerea în termen, a invocat faptul că inițial Primăria mun. Chișinău nu s-a considerat prejudiciată prin hotărârea emisă și a considerat neoportun de a supune căilor de atac hotărârea în cauză reieșind din obiectul acțiunii examinate, însă după recepționarea încheierii din 20 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, prin care instanța a dispus din oficiu corectarea eroii materiale admise în partea dispozitivă a hotărârii contestate, au fost impuși de situație să reacționeze imediat și la 11 octombrie 2024 prin poșta electronică au depus prezenta cerere.

Instanța de recurs reține că, hotărârea din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost corectată prin încheierea din 20 septembrie 2024 a 6 Judecătoriei Chișinău, sediul Central, recepționată de Primăria municipiului Chișinău la 08 octombrie 2024, însă acest fapt nu constituie temei de repunere în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii instanței de fond, or, după cum rezultă din actele cauzei, apelul nemotivat a fost depus asupra hotărârii primei instanțe la 11 octombrie 2024, pe când termenul-limită de contestare cu apel a expirat la data de 01 octombrie 2024 inclusiv (zi de marți).

Totodată, Completul de judecată nu poate reține nici argumentele invocate de reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, atât în cererea de repunere în termen, cât și în cererea de recurs, precum că nu a fost prezent la ședința de judecată din 16 septembrie 2024, astfel că cererea de chemare în judecată a fost examinată în lipsa sa, iar ulterior din oficiu fără citarea părților, prima instanță a pronunțat încheierea din 20 septembrie 2024 de corectare a erorii materiale admise în partea dispozitivă a hotărârii contestate, cu care nu este de acord, dar care legea prevede calea de atac separată cu recurs.

Astfel, recurentul avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să se conformeze prevederilor legale, făcând uz în interiorul termenului legal de dreptul său de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea apelului ca fiind depus în afara termenului legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că legiuitorul a instituit termen pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la 7 elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În cauza Melnic v. Republica Moldova, Înalta Curte a constatat violarea securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 al Convenției) pentru admiterea, într-o cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, nu a îndeplinit actul procedural în interiorul termenului legal instituit la art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149/2012, iar Curtea de Apel Chișinău, prin prisma art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a soluționat cererea de repunere în termenul procedural de declarare a apelului, considerând-o neîntemeiată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 12 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva încheierii din 12 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Arhimanagement” în proces de lichidare împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Mobilata”, intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău și Societatea cu Răspundere Limitată „Kirsan Com” cu privire la constatarea nulității absolute a actelor și compensarea cheltuielilor de judecată. 8 Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 9