2r-491/24 — declararea nula a contractului de donatie, recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti din bunul imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nula a contractului de donatie, recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti din bunul imobil
- Temei legal
- temeiurile recursului
2r-491/24 — declararea nula a contractului de donatie, recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la refuzarea ridicării excepției de neconstituționalitate înaintată de
Vitalie Zama, în interesele lui Victor Postoronca,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Doraș (Postoronco) împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco,
intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la declararea nulă
a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți
din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2r-491/24
Nr. PIGD 2-19202821-01-2r-05122024)
Nu sunt întrunite cumulativ condițiile pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, N. Mămăligă
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, A. Marina, A. Cașcaval, O. Cojocaru
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Vitalie Zama, în interesele
lui Victor Postoronca, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 decembrie 2019, Maria Doraș (Postoronco) a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco,
intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la declararea nulă
a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți
din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor
de judecată (f.d.2-3).
Prin hotărârea din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Doraș (Postoronco). S-a declarat nul contractul de donație nr.*** din ***,
încheiat între Anna Postoronca și Valentina Vasilciuc, în partea ce ține de
înstrăinarea a ½ cotă-parte din bunul imobil – casa de locuit individuală, cu
suprafața la sol *** m.p., cu nr. cadastral ***, situată în mun. Chișinău, str. ***,
***. S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Maria Doraș (Postoronco), asupra
1/2 cotă-parte ideală din bunul imobil, casa de locuit individuală, cu suprafața la
sol ***m.p., amplasată în mun. Chișinău, str. ***. S-a încasat, în mod solidar, de
la Victor Postoronco, cheltuielile de judecată în sumă de 20720 de lei. În rest,
pretențiile înaintate de către Maria Doraș (Postoronco) s-au respins. S-a anulat
măsura de asigurare a acțiunii, aplicată prin încheierea din ***a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru privind interzicerea Valentinei Vasilciuc și lui Postoronco
Victor de a încheia acte de dispoziție în privința bunului imobil, casa de locuit, cu
suprafața de ***m.p., cu nr. cadastral ***, din str. ***, mun. Chișinău (f.d. 171-
172).
La 20 octombrie 2023, Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc,
reprezentați de avocatul Zama Vitalie, au declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ( f.d. 192-
193).
Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat
curs cererii de apel depuse de avocatul Vitalie Zama, în interesele pârâtului Victor
Postoronca și s-a comunicat părții apelante părții apelante despre necesitatea
înlăturării neajunsurilor indicate în partea descriptivă, acordându-i pentru aceasta
1
termen de 15 zile calendaristice, calculat din momentul comunicării prezentei
încheieri, acordându-i pentru aceasta un termen de 15 zile din momentul
recepționării prezentei încheieri. S-a explicat părții apelante că, în cazul în care
nu va lichida neajunsurile descrise în interiorul termenului acordat de instanță,
cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate, va fi
restituită (f.d. 212-213).
Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
apelul declarat de Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de
avocatul Zama Vitalie, pe motiv că nu au fost îndeplinite în termen cerințele
indicate de instanța de apel (f.d. 220-222).
La 25 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Victor
Postoronca, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei la
rejudecare, în instanța de apel. (f.d. 228-231).
La 15 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Vitalie Zama, în
interesele lui Victor Postoronca, a depus cerere cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 121 din Codul de procedură civilă:
„ În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor
Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu
sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța
nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu
Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit. a) din
Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată
de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile
contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune
niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la
pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână
pledoariile.
Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză ridicarea
excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de
chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă
cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă
conform legii.”
2
Art. 135 alin. (1), lit. g) din Constituția Republicii Moldova:
„Curtea Constituțională rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor
juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Distinct, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că la
09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat
Hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135, alin. (1), lit. a) și g) din
Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea
nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind
constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui
Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi
aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este
obligată să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de
neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către oricare
dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum și de către instanța de judecată din
oficiu.
Potrivit § 82-83 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie
2016, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei
sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va
limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției
intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135, alin. (1), lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu. c) prevederile
contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre
anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența
exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze
părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la
paragraful § 82.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea
Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor
strict obligatorii prevăzute la art. 121 , alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea Curții
Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru ridicarea
excepției de neconstituționalitate, Completul de judecată ajunge la concluzia că
acestea nu sunt întrunite.
Or, dispozițiile art. 60 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a căreia
verificare se solicită, nu sunt aplicabile speței, fiind o normă generală.
Respectiv, odată ce normele al căror control de constituționalitate se
solicită nu sunt incidente recursului împotriva încheierii din 06 august 2024 a
Curții de Apel Chișinău, se atestă neîntrunirea condițiilor de ridicare a excepției
de neconstituționalitate, motiv pentru care aceasta urmează a fi refuzată.
3
În atare împrejurări, cererea depusă de Vitalie Zama, în interesele lui
Victor Postoronca, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și
sesizarea Curții Constituționale, urmează a fi refuzată.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 121 alin. (2) lit. c) și
alin. (5), art. 270 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Refuză în ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de Vitalie
Zama, în interesele lui Victor Postoronca, în cauza civilă, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Maria Doraș (Postoronco) împotriva Valentinei
Vasilciuc și lui Victor Postoronco, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii
Publice”, cu privire la declararea nulă a contractului de donație, recunoașterea
dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil, vânzarea bunului
imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
4
DECIZIE
cu privire la respingerea cererii de recurs depuse de Victor Postoronco,
reprezentat de avocatul Vitalie Zama,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Doraș (Postoronco) împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco,
intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la declararea nulă
a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți
din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2r-491/24
Nr. PIGD 2-19202821-01-2r-05122024)
Cererea de apel restituită în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
din motiv că nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, N. Mămăligă
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, A. Marina, A. Cașcaval, O. Cojocaru
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
5
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Victor
Postoronco, reprezentat de avocatul Vitalie Zama,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 decembrie 2019, Maria Doraș (Postoronco) a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco,
intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la declararea nulă
a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți
din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor
de judecată (f.d.2-3).
Prin hotărârea din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Doraș (Postoronco). S-a declarat nul contractul de donație nr.*** din ***,
încheiat între Anna Postoronca și Valentina Vasilciuc, în partea ce ține de
înstrăinarea a ½ cotă-parte din bunul imobil – casa de locuit individuală, cu
suprafața la sol *** m.p., cu nr. cadastral ***, situată în mun. Chișinău, str. ***,
***. S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Maria Doraș (Postoronco), asupra
1/2 cotă-parte ideală din bunul imobil, casa de locuit individuală, cu suprafața la
sol ***m.p., amplasată în mun. Chișinău, str. ***. S-a încasat, în mod solidar, de
la Victor Postoronco, cheltuielile de judecată în sumă de 20720 de lei. În rest,
pretențiile înaintate de către Maria Doraș (Postoronco) s-au respins. S-a anulat
măsura de asigurare a acțiunii, aplicată prin încheierea din ***a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru privind interzicerea Valentinei Vasilciuc și lui Postoronco
Victor de a încheia acte de dispoziție în privința bunului imobil, casa de locuit, cu
suprafața de ***m.p., cu nr. cadastral ***, din str. ***, mun. Chișinău (f.d. 171-
172).
La 20 octombrie 2023, Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc,
reprezentați de avocatul Vitalie Zama, au declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care
cererea de chemare în judecată să fie respinsă ( f.d. 192-193).
Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat
curs cererii de apel depuse de avocatul Vitalie Zama, în interesele pârâtului Victor
Postoronca și s-a comunicat părții apelante despre necesitatea înlăturării
6
neajunsurilor indicate în partea descriptivă, acordându-i pentru aceasta termen de
15 zile calendaristice, calculat din momentul comunicării prezentei încheieri. S-a
explicat părții apelante că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile descrise în
interiorul termenului acordat de instanță, cererea de apel nu va fi considerată
depusă și împreună cu actele anexate, va fi restituită (f.d. 212-213).
Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
apelul declarat de Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de
avocatul Vitalie Zama, pe motiv că nu au fost îndeplinite în termen cerințele
indicate de instanța de apel (f.d. 220-222).
La 25 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Victor
Postoronca, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei la
rejudecare, în instanța de apel. (f.d. 228-231).
În susținerea recursului a menționat că, încheierea din 06 august 2024 a
Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, deoarece nu a fost informat despre
necesitatea achitării taxei de stat și prezentării apelului motivat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„ (2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor
emise de către curțile de apel”.
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
respingă recursul.”
Art. 365 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cererea de apel se indică: a) instanța căreia îi este adresat apelul; b) numele sau
denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală; c) hotărârea atacată,
instanța care a emis-o, completul de judecată, data emiterii; d) motivele de fapt și de drept pe
care se întemeiază apelul; e) probele invocate în susținerea apelului; f) solicitarea apelantului;
g) numele și domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citați în apel; h) documentele ce se
anexează.
(11) Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o
cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale”.
Art. 368 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă
cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la
7
repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să
nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul
se consideră depus la data prezentării inițiale.
(3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu
fondul.”
Articolul 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1).
Art. 100 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la
proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,
prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului
executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau
înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte
mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum
și prin delegație judiciară.
(11) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se
comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin
adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte
ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert
că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii
perioade.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci
ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 12 septembrie 2024, Curtea de Apel
Chișinău a expediat, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului
recurentului, avocatul Vitalie Zama copia încheierii din 06 august 2024 a Curții
8
de Apel Chișinău, ceea ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică atașat la
materialele cauzei (f.d. 223).
Astfel, cererea de recurs depusă de Victor Postoronco, reprezentat de
avocatul Vitalie Zama, la 25 septembrie 2024, se consideră depusă în interiorul
termenului legal prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă.
Din materialele cauzei se atestă că, la 20 octombrie 2023, Victor
Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, au
depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă ( f.d. 192-193).
Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de
Apel Chișinău, nu a dat curs cererii de apel depuse de avocatul Vitalie Zama, în
interesele pârâtului Victor Postoronca și a comunicat părții apelante despre
necesitatea înlăturării neajunsurilor indicate în partea descriptivă, acordându-i
pentru aceasta termen de 15 zile calendaristice, calculat din momentul
comunicării prezentei încheieri și a explicat părții apelante că, în cazul în care nu
va lichida neajunsurile descrise în interiorul termenului acordat de instanță,
cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate, va fi
restituită (f.d. 212-213).
Copia încheierii din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
expediată, la 08 mai 2024 (f.d. 214), reprezentantului apelantului, avocatul
Vitalie Zama la adresa de e-mail zama@bnp.md.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că confirmarea
expedierii documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de
către operatorul poștei electronice, anexat la materialele cauzei. Extrasul dat
conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu
actul judecătoresc.
Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică
sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde
informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un
mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va
cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal
va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De
regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece
adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
Drept urmare, Completul de judecată conchide că astfel de mențiuni de
eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a
reprezentantului apelantului, avocatul Vitalie Zama, lipsesc.
Acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei încheierii din 27
martie 2024, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și
(11) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată notează că, în temeiul art. 111 alin. (3) din Codul
de procedură civilă, termenul de 15 de zile din momentul recepționării încheierii
9
din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a început să curgă din data de 09
mai 2024, ziua imediat următoare de la data comunicării reprezentantului
apelantului, avocatul Vitalie Zama a încheierii și care a expirat la data de 23 mai
2024 (zi de joi), ultima zi de prezentare a apelului motivat și a dovezii de plată a
taxei de stat.
Însă, Victor Postoronco nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea
din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în interiorul termenului acordat de
instanța de apel și nici nu a solicitat prelungirea termenului de procedură.
Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Centru, în temeiul art.
369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a fost restituită cererea de apel
depusă de Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de avocatul
Zama Vitalie, împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
În context, instanța de apel justificat a reținut că Victor Postoronco nu a
înlăturat neajunsurile indicate în încheierea din 27 martie 2024 în termenul
acordat de instanță.
Completul de judecată menționează că nu poate fi reținut argumentul
invocat în cererea de recurs depusă de Victor Postoronco precum că, nu a fost
informat despre necesitatea achitării taxei de stat și prezentării apelului motivat.
După cum rezultă din materialele cauzei, încheierea din 27 martie 2024 a
Curții de Apel Chișinău a fost expediată, la 08 mai 2024 (f.d. 214),
reprezentantului apelantului, avocatul Vitalie Zama, la adresa de e-mail
zama@bnp.md indicată de acesta în mandatul seria MA nr. 1467849 din 30
septembrie 2020 și de la care a expediat cereri în adresa Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și a Curții de Apel Chișinău (f.d. 50,68,146,154, 192).
Prin urmare, încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a
fost comunicată reprezentatului apelantului, avocatului Vitalie Zama, anume în
ziua de 08 mai 2024, ora 16:11, la adresa electronică a ultimului, întrucât
confirmarea recepției notificării a fost emisă în mod automatizat de sistemul
informațional, care a livrat corespondența prin poșta electronică. Actul de
procedură transmis destinatarului avocatului Vitalie Zama, prin poșta electronică,
se consideră recepționat în ziua expedierii. Respectiv, avocatul apelantului,
Vitalie Zama a cunoscut despre încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, la 08 mai 2024.
La caz, fiind aplicabile dispozițiile art. 75 alin. (4) din Codul de procedură
civilă, potrivit căruia actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele
împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în
care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă
culpei părții.
În această ordine de idei rezultă că nerespectarea termenului stabilit de
instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, și anume să
prezinte motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și dovada de
plată a taxei de stat, se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al
apelantului Victor Postoronco, cât și a avocatului Vitalie Zama, care trebuiau să
10
manifeste diligență și să se intereseze, la intervale rezonabile de timp, de soarta
dosarului.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide de a respinge cererea de recurs depusă de Victor Postoronco,
reprezentat de avocatul Vitalie Zama, și de a menține încheierea din 06 august
2024 a Curții de Apel Chișinău.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. art. 427 lit. a), art. 428
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de recurs depusă de Victor Postoronco, reprezentat de
avocatul Vitalie Zama.
Menține încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Doraș (Postoronco)
împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco, intervenient accesoriu IP
„Agenția Servicii Publice”, cu privire la declararea nulă a contractului de donație,
recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil,
vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
11