2r-491/24 — declararea nula a contractului de donatie, recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti din bunul imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nula a contractului de donatie, recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti din bunul imobil
- Temei legal
- temeiurile recursului
2r-491/24 — declararea nula a contractului de donatie, recunoasterea dreptului de proprietate asupra cotei parti din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE cu privire la refuzarea ridicării excepției de neconstituționalitate înaintată de Vitalie Zama, în interesele lui Victor Postoronca, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Doraș (Postoronco) împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la declararea nulă a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2r-491/24 Nr. PIGD 2-19202821-01-2r-05122024) Nu sunt întrunite cumulativ condițiile pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, N. Mămăligă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, A. Marina, A. Cașcaval, O. Cojocaru 21 mai 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererea depusă de Vitalie Zama, în interesele lui Victor Postoronca, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Gheorghe Stratulat, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 20 decembrie 2019, Maria Doraș (Postoronco) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la declararea nulă a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.2-3).
Prin hotărârea din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria Doraș (Postoronco). S-a declarat nul contractul de donație nr.*** din ***, încheiat între Anna Postoronca și Valentina Vasilciuc, în partea ce ține de înstrăinarea a ½ cotă-parte din bunul imobil – casa de locuit individuală, cu suprafața la sol *** m.p., cu nr. cadastral ***, situată în mun. Chișinău, str. ***, ***. S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Maria Doraș (Postoronco), asupra 1/2 cotă-parte ideală din bunul imobil, casa de locuit individuală, cu suprafața la sol ***m.p., amplasată în mun. Chișinău, str. ***. S-a încasat, în mod solidar, de la Victor Postoronco, cheltuielile de judecată în sumă de 20720 de lei. În rest, pretențiile înaintate de către Maria Doraș (Postoronco) s-au respins. S-a anulat măsura de asigurare a acțiunii, aplicată prin încheierea din ***a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind interzicerea Valentinei Vasilciuc și lui Postoronco Victor de a încheia acte de dispoziție în privința bunului imobil, casa de locuit, cu suprafața de ***m.p., cu nr. cadastral ***, din str. ***, mun. Chișinău (f.d. 171- 172).
La 20 octombrie 2023, Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de avocatul Zama Vitalie, au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ( f.d. 192- 193).
Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de avocatul Vitalie Zama, în interesele pârâtului Victor Postoronca și s-a comunicat părții apelante părții apelante despre necesitatea înlăturării neajunsurilor indicate în partea descriptivă, acordându-i pentru aceasta 1 termen de 15 zile calendaristice, calculat din momentul comunicării prezentei încheieri, acordându-i pentru aceasta un termen de 15 zile din momentul recepționării prezentei încheieri. S-a explicat părții apelante că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile descrise în interiorul termenului acordat de instanță, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate, va fi restituită (f.d. 212-213).
Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de avocatul Zama Vitalie, pe motiv că nu au fost îndeplinite în termen cerințele indicate de instanța de apel (f.d. 220-222).
La 25 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Victor Postoronca, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei la rejudecare, în instanța de apel. (f.d. 228-231).
La 15 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Vitalie Zama, în interesele lui Victor Postoronca, a depus cerere cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
8. Art. 121 din Codul de procedură civilă: „ În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.” 2
Art. 135 alin. (1), lit. g) din Constituția Republicii Moldova: „Curtea Constituțională rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
10. Distinct, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că la 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135, alin. (1), lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum și de către instanța de judecată din oficiu.
Potrivit § 82-83 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135, alin. (1), lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu. c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful § 82.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor strict obligatorii prevăzute la art. 121 , alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, Completul de judecată ajunge la concluzia că acestea nu sunt întrunite.
Or, dispozițiile art. 60 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a căreia verificare se solicită, nu sunt aplicabile speței, fiind o normă generală.
Respectiv, odată ce normele al căror control de constituționalitate se solicită nu sunt incidente recursului împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, se atestă neîntrunirea condițiilor de ridicare a excepției de neconstituționalitate, motiv pentru care aceasta urmează a fi refuzată. 3
În atare împrejurări, cererea depusă de Vitalie Zama, în interesele lui Victor Postoronca, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, urmează a fi refuzată.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 121 alin. (2) lit. c) și alin. (5), art. 270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Refuză în ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de Vitalie Zama, în interesele lui Victor Postoronca, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Doraș (Postoronco) împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la declararea nulă a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 4 DECIZIE cu privire la respingerea cererii de recurs depuse de Victor Postoronco, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Doraș (Postoronco) împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la declararea nulă a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2r-491/24 Nr. PIGD 2-19202821-01-2r-05122024) Cererea de apel restituită în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, din motiv că nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, N. Mămăligă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, A. Marina, A. Cașcaval, O. Cojocaru 21 mai 2025 Textul corespunde originalului 5 Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Victor Postoronco, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Gheorghe Stratulat, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT 1. La 20 decembrie 2019, Maria Doraș (Postoronco) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la declararea nulă a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.2-3). 2. Prin hotărârea din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria Doraș (Postoronco). S-a declarat nul contractul de donație nr.*** din ***, încheiat între Anna Postoronca și Valentina Vasilciuc, în partea ce ține de înstrăinarea a ½ cotă-parte din bunul imobil – casa de locuit individuală, cu suprafața la sol *** m.p., cu nr. cadastral ***, situată în mun. Chișinău, str. ***, ***. S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Maria Doraș (Postoronco), asupra 1/2 cotă-parte ideală din bunul imobil, casa de locuit individuală, cu suprafața la sol ***m.p., amplasată în mun. Chișinău, str. ***. S-a încasat, în mod solidar, de la Victor Postoronco, cheltuielile de judecată în sumă de 20720 de lei. În rest, pretențiile înaintate de către Maria Doraș (Postoronco) s-au respins. S-a anulat măsura de asigurare a acțiunii, aplicată prin încheierea din ***a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind interzicerea Valentinei Vasilciuc și lui Postoronco Victor de a încheia acte de dispoziție în privința bunului imobil, casa de locuit, cu suprafața de ***m.p., cu nr. cadastral ***, din str. ***, mun. Chișinău (f.d. 171- 172). 3. La 20 octombrie 2023, Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ( f.d. 192-193). 4. Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de avocatul Vitalie Zama, în interesele pârâtului Victor Postoronca și s-a comunicat părții apelante despre necesitatea înlăturării 6 neajunsurilor indicate în partea descriptivă, acordându-i pentru aceasta termen de 15 zile calendaristice, calculat din momentul comunicării prezentei încheieri. S-a explicat părții apelante că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile descrise în interiorul termenului acordat de instanță, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate, va fi restituită (f.d. 212-213). 5. Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, pe motiv că nu au fost îndeplinite în termen cerințele indicate de instanța de apel (f.d. 220-222). 6. La 25 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Victor Postoronca, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei la rejudecare, în instanța de apel. (f.d. 228-231). 7. În susținerea recursului a menționat că, încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, deoarece nu a fost informat despre necesitatea achitării taxei de stat și prezentării apelului motivat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
8. Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „ (2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel”.
9. Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.” 10. Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul.” 11. Art. 365 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cererea de apel se indică: a) instanța căreia îi este adresat apelul; b) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală; c) hotărârea atacată, instanța care a emis-o, completul de judecată, data emiterii; d) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; e) probele invocate în susținerea apelului; f) solicitarea apelantului; g) numele și domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citați în apel; h) documentele ce se anexează.
(11) Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale”. 12. Art. 368 din Codul de procedură civilă: „ (1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la 7 repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.
(3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.” 13. Articolul 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „ (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1). 14. Art. 100 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
(11) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.” 15. Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.” 16. Art. 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.
În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
17. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 12 septembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului, avocatul Vitalie Zama copia încheierii din 06 august 2024 a Curții 8 de Apel Chișinău, ceea ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei (f.d. 223). 18. Astfel, cererea de recurs depusă de Victor Postoronco, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, la 25 septembrie 2024, se consideră depusă în interiorul termenului legal prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă.
Din materialele cauzei se atestă că, la 20 octombrie 2023, Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de avocatul Vitalie Zama, au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ( f.d. 192-193).
Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu a dat curs cererii de apel depuse de avocatul Vitalie Zama, în interesele pârâtului Victor Postoronca și a comunicat părții apelante despre necesitatea înlăturării neajunsurilor indicate în partea descriptivă, acordându-i pentru aceasta termen de 15 zile calendaristice, calculat din momentul comunicării prezentei încheieri și a explicat părții apelante că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile descrise în interiorul termenului acordat de instanță, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate, va fi restituită (f.d. 212-213).
Copia încheierii din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, la 08 mai 2024 (f.d. 214), reprezentantului apelantului, avocatul Vitalie Zama la adresa de e-mail zama@bnp.md.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele cauzei. Extrasul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.
Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
Drept urmare, Completul de judecată conchide că astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a reprezentantului apelantului, avocatul Vitalie Zama, lipsesc.
Acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei încheierii din 27 martie 2024, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată notează că, în temeiul art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de 15 de zile din momentul recepționării încheierii 9 din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a început să curgă din data de 09 mai 2024, ziua imediat următoare de la data comunicării reprezentantului apelantului, avocatul Vitalie Zama a încheierii și care a expirat la data de 23 mai 2024 (zi de joi), ultima zi de prezentare a apelului motivat și a dovezii de plată a taxei de stat.
Însă, Victor Postoronco nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în interiorul termenului acordat de instanța de apel și nici nu a solicitat prelungirea termenului de procedură.
Prin încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Centru, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, a fost restituită cererea de apel depusă de Victor Postoronco și Valentina Vasilciuc, reprezentați de avocatul Zama Vitalie, împotriva hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În context, instanța de apel justificat a reținut că Victor Postoronco nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea din 27 martie 2024 în termenul acordat de instanță.
Completul de judecată menționează că nu poate fi reținut argumentul invocat în cererea de recurs depusă de Victor Postoronco precum că, nu a fost informat despre necesitatea achitării taxei de stat și prezentării apelului motivat.
După cum rezultă din materialele cauzei, încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, la 08 mai 2024 (f.d. 214), reprezentantului apelantului, avocatul Vitalie Zama, la adresa de e-mail zama@bnp.md indicată de acesta în mandatul seria MA nr. 1467849 din 30 septembrie 2020 și de la care a expediat cereri în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a Curții de Apel Chișinău (f.d. 50,68,146,154, 192).
Prin urmare, încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată reprezentatului apelantului, avocatului Vitalie Zama, anume în ziua de 08 mai 2024, ora 16:11, la adresa electronică a ultimului, întrucât confirmarea recepției notificării a fost emisă în mod automatizat de sistemul informațional, care a livrat corespondența prin poșta electronică. Actul de procedură transmis destinatarului avocatului Vitalie Zama, prin poșta electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii. Respectiv, avocatul apelantului, Vitalie Zama a cunoscut despre încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, la 08 mai 2024.
La caz, fiind aplicabile dispozițiile art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.
În această ordine de idei rezultă că nerespectarea termenului stabilit de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, și anume să prezinte motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și dovada de plată a taxei de stat, se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului Victor Postoronco, cât și a avocatului Vitalie Zama, care trebuiau să 10 manifeste diligență și să se intereseze, la intervale rezonabile de timp, de soarta dosarului.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge cererea de recurs depusă de Victor Postoronco, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, și de a menține încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de Victor Postoronco, reprezentat de avocatul Vitalie Zama. Menține încheierea din 06 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Doraș (Postoronco) împotriva Valentinei Vasilciuc și lui Victor Postoronco, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la declararea nulă a contractului de donație, recunoașterea dreptului de proprietate asupra cotei-părți din bunul imobil, vânzarea bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 11
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.