3ra-239/23 — cu privire la contestarea actului administrativ individual

La 27 octombrie 2020, Eugenia Todirean a depus o acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T- 2039/20 din 24 septembrie 2020, prin care s-a respins cererea prealabilă din 14 septembrie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i reexamineze pensia pentru limită de vârstă începând cu 01 ianuarie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite pensia reexaminată pentru perioada 01 ianuarie 2020- 31 mai 2020.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 14 martie 1997 s-a pensionat în legătură cu atingerea limitei de vârstă pentru pensionare. I s-a calculat o pensie în mărime de 105,19 lei lunar. Ulterior, suma pensiei a fost indexată și majorată până la 1 895,64 lei.

Reclamanta a menționat că după pensionare a continuat să lucreze în calitate de economist la SA „Prietenia” din localitate și să achite contribuții de asigurări sociale obligatorii în fondul de pensii.

Potrivit Legii nr. 168 din 06 decembrie 2019 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii s-a stabilit că, începând cu 01 ianuarie 2020, au dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă pensionarii care au continuat să lucreze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă cu stagiul de cotizare după realizarea dreptului la pensie de până la 15 ani.

Însă, în legătură cu faptul că a fost în imposibilitate de a se deplasa în orașul Soroca din cauza sănătății precare și din cauza pandemiei, nu a avut posibilitatea de a se adresa la timp la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca pentru reexaminarea pensiei.

De asemenea, a indicat că Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova prin dispoziția sa a interzis persoanelor în vârstă de peste 63 ani, începând cu 25 martie 2020, aflarea în afara domiciliului și în spațiile publice fără necesitate stringentă, cu excepția: (i) deplasărilor în interese de serviciu, atunci când activitatea nu poate fi desfășurată la distanță, (ii) deplasărilor pentru asigurarea cu produse alimentare; (iii) deplasarea pentru asistență medicală, ce nu poate fi amânată; (iv) deplasarea pentru alte motive justificate și care nu pot fi amânate (ex. decesul unui membru al familiei, necesități ale persoanelor și animalelor de companie, etc). 1

Astfel, a depus cererea pentru reexaminarea pensiei doar la 18 mai 2020 și i-a fost reexaminată începând cu 01 iunie 2020. Deci, nu a primit pensie reexaminată pentru perioada de la 01 ianuarie 2020 – 01 iunie 2020.

Aceasta i-a cauzat pierderi financiare considerabile, deoarece nu are alte surse de venit.

Reclamanta consideră că din 01 ianuarie 2020 a întrunit condițiile prevăzute de lege pentru primirea pensiei reexaminate și avea dreptul să o primească în mărime deplină. Astfel, necalcularea și neachitarea pensiei reexaminate pentru perioada de la 01 ianuarie 2020 – 01 iunie 2020 constituie o ingerință în exercitarea dreptului său de proprietate, care nu este justificată, ceea ce este contrar art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției CEDO și art. 46 alin. (l) , art. 47 și art. 54 din Constituția RM.

La 14 septembrie 2020 s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu o cerere prealabilă, care a fost respinsă prin decizia nr. T-2039/20 din 24 septembrie 2020, fiind recepționată la 29 septembrie 2020.

Reclamanta Eugenia Todirean nefiind de acord cu răspunsul primit a depus acțiune în instanță de judecată solicitând anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-2039/20 din 24 septembrie 2020, prin care s-a respins cererea prealabilă din 14 septembrie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i reexamineze pensia pentru limită de vârstă începând cu 01 ianuarie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite pensia reexaminată pentru perioada 01 ianuarie 2020-31 mai 2020.

La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 03 iunie 2021 (f.d. 49), cererea de apel a fost înregistrată la data de 08 iunie 2021 (f.d. 53-56) și reieșind din faptul că acest apel conține obiectul cererii și cel puțin o precizare sumară cu privire la natura pretinselor încălcări admise de prima instanță, instanța de apel a reținut-o ca apel motivat. Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Eugenia Todirean, împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Eugenia Todirean și s-a menținut hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, generalizând revendicările Eugeniei Todirean, așa cum au fost susținute în cursul judecării litigiului, conchide că instanța de fond just a constatat că, acțiunea reclamantei este neîntemeiată.

Probatoriul cauzei denotă că începând cu 14 martie 1997, Eugenia Todirean este beneficiară de pensie pentru limită de vârstă conform Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437/1990 (în vigoare până la 01 ianuarie 1999)

Pensia a fost calculată pe baza coeficientului individual - 2,67786, luând în considerare stagiul de muncă de 29,8 ani și constituia - 105,19 lei lunar.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare la 01 ianuarie 1999 a Legii nr. 156/1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, inclusiv introducerea normei de indexare a pensiilor, cuantumul pensiei Eugeniei Todirean i-a fost majorat în repetate rânduri și constituia de la 01 aprilie 2020 - 1 895,64 lei lunar.

La 18 mai 2020, Eugenia Todirean a depus cerere la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca, prin care a solicitat reexaminarea pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei, mai mic de 15 ani. Prin decizia nr. 21/2020/23017 din 04 iunie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca pensia Eugeniei Todirean a fost reexaminată pe baza venitului asigurat valorizat de 12 161,42 lei, luând în considerare stagiul total de cotizare de 38,2 ani, cuantumul pensiei constituind de la 01 iunie 2020 - 6 271,64 lei lunar.

Conform cererii prealabile nr. T-2039/20 din 14 septembrie 2020, Eugenia Todirean a solicitat de la Casa Națională de Asigurări Sociale reexaminarea pensiei pentru limita de vârstă, începând cu 01 ianuarie 2020 și achitarea în modul stabilit. Casa Națională de Asigurări Sociale prin răspunsului nr. T-2039/20 din 24 septembrie 2020, a respins cererea depusă de Eugenia Todirean.

În consecință, instanța de apel a considerat necesar de a reține prevederile art. 33 alin. (42), art. 33 alin. (5) ale Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, precum și constatările Curții Constituționale în decizia nr. 143 din 27 octombrie 2022 […25. Cu privire la argumentele care pretind încălcarea articolului 47 din Constituție, Curtea reține următoarele. Potrivit normei contestate, pensia stabilită anterior nu poate fi recalculată din oficiu, ci pe baza cererii beneficiarului și se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea și actele necesare la organul de asigurări sociale. Exercițiul dreptului la reexaminarea 3 drepturilor la pensie ține de titular, care decide când și în ce condiții să obțină recalcularea pensiei, inclusiv a celei pentru limită de vârstă (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 188 din 7 decembrie 2021, § 64). Curtea observă că persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă au dreptul la recalcularea acestor drepturi o dată la doi ani cu condiția îndeplinirii stagiului ulterior de cotizare (art. 33 alin. (1) lit. c) și alin. (41) din Lege). Acordarea noilor drepturi la pensie sau respingerea cererii respective se face prin decizie, emisă de organul teritorial de asigurări sociale (art. 31 alin. (3) din Lege).

Cu privire la momentul acordării noilor drepturi la pensie, Curtea observă că acesta e stabilit în funcție de două fapte generatoare de efecte juridice: formularea de către pensionar a unei cereri și, respectiv, emiterea unei decizii de către organul teritorial de asigurări sociale.

Autoarea excepției susține că deși articolul 33 alin. (42) din Legea privind sistemul public de pensii stabilește ca pensia să fie reexaminată începând cu 1 ianuarie 2020, dispozițiile contestate stabilesc că noile drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea și actele necesare la organul de asigurări sociale.

Sub acest aspect, Curtea nu poate reține argumentul autoarei sesizării în care aceasta pretinde că momentul în care ar fi câștigat dreptul la recalcularea pensiei sale este cel indicat în articolul 33 alin. (42) din Lege, i.e., 1 ianuarie 2020, de vreme ce, de jure, dreptul la reexaminarea pensiei în cazul în care pensionarul activează sau a activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă a apărut la 1 ianuarie 2017, când a intrat în vigoare Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, prin care s-a amendat Legea privind sistemul public de pensii (a se vedea DCC nr. 18 din 16 februarie 2017, § 25), iar condițiile aferente exercițiului acestui drept au fost modificate ulterior, de ex., prin Legile nr. 165 din 26 iulie 2018 și cea indicată de autoarea sesizării - nr. 168 din 6 decembrie 2019. Așadar, în acest caz, data de 1 ianuarie 2020 este momentul de la care se pot depune cereri în vederea recalculării drepturilor la pensie potrivit regulilor/formulelor modificate prin aceeași Lege...]

În contextul celor menționate, instanța de apel a concluzionat că la emiterea deciziei nr. 21/2020/23017 din 04 iunie 2020, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Soroca și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acesteia nu au fost constatate.

Astfel, instanța de fond întemeiat a respins argumentul Eugeniei Todirean privind imposibilitatea de a depune cererea de reexaminare a pensiei la 01 ianuarie 2020, invocând diferite motive și circumstanțe, inclusiv faptul instituirii stării de urgențe în țară, or, declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost instituită de la data de 17 martie 2020 prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea stării de 4 urgență, iar solicitanta a inacționat aproximativ 2 luni după data de 01 ianuarie 2020, depunând cererea de reexaminare și achitare a pensiei la 18 mai 2020.

Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță a elucidat deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale și a adoptat o hotărâre întemeiată și legală, cu respectarea normelor procedurale, iar cererea de apel este neîntemeiată, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge apelul depus de Eugenia Todirean.

În susținerea recursului recurenta a indicat motivele în fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de apel, suplimentar a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au analizat pretențiile din acțiune și sub aspectul proporționalității.

Consideră că prevederile art. 33 alin. (5) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156/1998 care prevede că noile drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea și actele necesare la organul de asigurări sociale, nu vine în protejarea unui interes public general (CNAS dispune de toate datele pentru recalcularea pensiei), este disproporționată și aduce atingere atât dreptului de proprietate cât și dreptului la asistență și protecție socială.

La 15 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa intimatei Casa Națională de Asigurări Sociale, copia cererii de recurs depusă de Eugenia Todirean, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la materialele dosarului. (f.d. 127) La 21 martie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat/inadmisibil.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevedea următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Eugeniei Todirean, prin intermediul poștei terestre la data de 23 decembrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS80080002634A anexat la materialele cauzei. (f.d.113)

Decizia motivată din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată Eugeniei Todirean, la fel, prin intermediul poștei terestre, la 6 data de 09 februarie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8008148584AS anexat la materialele cauzei. (f.d. 124)

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Eugenia Todirean, s-a conformat prevederilor legale și a depus motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că în conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului 7 și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Eugenia Todirean, or, redarea circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu poate constituit temei de admisibilitate.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Eugenia Todirean. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8