3ra-239/23 — cu privire la contestarea actului administrativ individual
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ individual
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-239/23 — cu privire la contestarea actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Eugenia Todirean,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Eugenia Todirean împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ
individual,
împotriva deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de apel depusă de Eugenia Todirean și s-a menținut
hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
(Dosarul nr. 3ra-239/23
NR. PIGD 2-20134040-01-3ra-09032023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023;
Redarea circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu poate constituit
temei de admisibilitate.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani jud. V. Ciumac
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru
08 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Eugenia Todirean,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 octombrie 2020, Eugenia Todirean a depus o acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, prin care
a solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-
2039/20 din 24 septembrie 2020, prin care s-a respins cererea prealabilă din
14 septembrie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i
reexamineze pensia pentru limită de vârstă începând cu 01 ianuarie 2020;
obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite pensia reexaminată
pentru perioada 01 ianuarie 2020- 31 mai 2020.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 14 martie 1997 s-a
pensionat în legătură cu atingerea limitei de vârstă pentru pensionare. I s-a
calculat o pensie în mărime de 105,19 lei lunar. Ulterior, suma pensiei a fost
indexată și majorată până la 1 895,64 lei.
Reclamanta a menționat că după pensionare a continuat să lucreze în
calitate de economist la SA „Prietenia” din localitate și să achite contribuții
de asigurări sociale obligatorii în fondul de pensii.
Potrivit Legii nr. 168 din 06 decembrie 2019 pentru modificarea art. 33
din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii s-a stabilit că,
începând cu 01 ianuarie 2020, au dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită
de vârstă pensionarii care au continuat să lucreze după realizarea dreptului la
pensie pentru limită de vârstă cu stagiul de cotizare după realizarea dreptului
la pensie de până la 15 ani.
Însă, în legătură cu faptul că a fost în imposibilitate de a se deplasa în
orașul Soroca din cauza sănătății precare și din cauza pandemiei, nu a avut
posibilitatea de a se adresa la timp la Casa Teritorială de Asigurări Sociale
Soroca pentru reexaminarea pensiei.
De asemenea, a indicat că Comisia pentru Situații Excepționale a
Republicii Moldova prin dispoziția sa a interzis persoanelor în vârstă de peste
63 ani, începând cu 25 martie 2020, aflarea în afara domiciliului și în spațiile
publice fără necesitate stringentă, cu excepția: (i) deplasărilor în interese de
serviciu, atunci când activitatea nu poate fi desfășurată la distanță, (ii)
deplasărilor pentru asigurarea cu produse alimentare; (iii) deplasarea pentru
asistență medicală, ce nu poate fi amânată; (iv) deplasarea pentru alte motive
justificate și care nu pot fi amânate (ex. decesul unui membru al familiei,
necesități ale persoanelor și animalelor de companie, etc).
1
Astfel, a depus cererea pentru reexaminarea pensiei doar la 18 mai 2020
și i-a fost reexaminată începând cu 01 iunie 2020. Deci, nu a primit pensie
reexaminată pentru perioada de la 01 ianuarie 2020 – 01 iunie 2020.
Aceasta i-a cauzat pierderi financiare considerabile, deoarece nu are alte
surse de venit.
Reclamanta consideră că din 01 ianuarie 2020 a întrunit condițiile
prevăzute de lege pentru primirea pensiei reexaminate și avea dreptul să o
primească în mărime deplină. Astfel, necalcularea și neachitarea pensiei
reexaminate pentru perioada de la 01 ianuarie 2020 – 01 iunie 2020 constituie
o ingerință în exercitarea dreptului său de proprietate, care nu este justificată,
ceea ce este contrar art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției CEDO și art. 46
alin. (l) , art. 47 și art. 54 din Constituția RM.
La 14 septembrie 2020 s-a adresat către Casa Națională de Asigurări
Sociale cu o cerere prealabilă, care a fost respinsă prin decizia nr. T-2039/20
din 24 septembrie 2020, fiind recepționată la 29 septembrie 2020.
Reclamanta Eugenia Todirean nefiind de acord cu răspunsul primit a
depus acțiune în instanță de judecată solicitând anularea deciziei Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. T-2039/20 din 24 septembrie 2020, prin
care s-a respins cererea prealabilă din 14 septembrie 2020; obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale să-i reexamineze pensia pentru limită de vârstă
începând cu 01 ianuarie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale
să-i achite pensia reexaminată pentru perioada 01 ianuarie 2020-31 mai 2020.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia
Todirean către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la contestarea
actelor administrative ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 08 iunie 2021, Eugenia Todirean a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
hotărâri din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu
pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă acțiunea de contencios.
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 03 iunie 2021 (f.d.
49), cererea de apel a fost înregistrată la data de 08 iunie 2021 (f.d. 53-56) și
reieșind din faptul că acest apel conține obiectul cererii și cel puțin o
precizare sumară cu privire la natura pretinselor încălcări admise de prima
instanță, instanța de apel a reținut-o ca apel motivat. Astfel, instanța de apel
întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Eugenia Todirean,
împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
2
Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel depusă de Eugenia Todirean și s-a menținut hotărârii
din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, generalizând revendicările
Eugeniei Todirean, așa cum au fost susținute în cursul judecării litigiului,
conchide că instanța de fond just a constatat că, acțiunea reclamantei este
neîntemeiată.
Probatoriul cauzei denotă că începând cu 14 martie 1997, Eugenia
Todirean este beneficiară de pensie pentru limită de vârstă conform Legii cu
privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437/1990 (în
vigoare până la 01 ianuarie 1999)
Pensia a fost calculată pe baza coeficientului individual - 2,67786,
luând în considerare stagiul de muncă de 29,8 ani și constituia - 105,19 lei
lunar.
Astfel, odată cu intrarea în vigoare la 01 ianuarie 1999 a Legii nr.
156/1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, inclusiv introducerea
normei de indexare a pensiilor, cuantumul pensiei Eugeniei Todirean i-a fost
majorat în repetate rânduri și constituia de la 01 aprilie 2020 - 1 895,64 lei
lunar.
La 18 mai 2020, Eugenia Todirean a depus cerere la Casa Teritorială
de Asigurări Sociale Soroca, prin care a solicitat reexaminarea pensiei pentru
stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei, mai mic de 15 ani. Prin
decizia nr. 21/2020/23017 din 04 iunie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Soroca pensia Eugeniei Todirean a fost reexaminată pe baza venitului
asigurat valorizat de 12 161,42 lei, luând în considerare stagiul total de
cotizare de 38,2 ani, cuantumul pensiei constituind de la 01 iunie 2020 -
6 271,64 lei lunar.
Conform cererii prealabile nr. T-2039/20 din 14 septembrie 2020,
Eugenia Todirean a solicitat de la Casa Națională de Asigurări Sociale
reexaminarea pensiei pentru limita de vârstă, începând cu 01 ianuarie 2020 și
achitarea în modul stabilit. Casa Națională de Asigurări Sociale prin
răspunsului nr. T-2039/20 din 24 septembrie 2020, a respins cererea depusă
de Eugenia Todirean.
În consecință, instanța de apel a considerat necesar de a reține
prevederile art. 33 alin. (42), art. 33 alin. (5) ale Legii nr. 156 din 14 octombrie
1998 privind sistemul public de pensii, precum și constatările Curții
Constituționale în decizia nr. 143 din 27 octombrie 2022 […25. Cu privire la
argumentele care pretind încălcarea articolului 47 din Constituție, Curtea
reține următoarele. Potrivit normei contestate, pensia stabilită anterior nu
poate fi recalculată din oficiu, ci pe baza cererii beneficiarului și se acordă
începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea și actele
necesare la organul de asigurări sociale. Exercițiul dreptului la reexaminarea
3
drepturilor la pensie ține de titular, care decide când și în ce condiții să obțină
recalcularea pensiei, inclusiv a celei pentru limită de vârstă (a se vedea,
mutatis mutandis, DCC nr. 188 din 7 decembrie 2021, § 64). Curtea observă
că persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie
pentru limită de vârstă au dreptul la recalcularea acestor drepturi o dată la doi
ani cu condiția îndeplinirii stagiului ulterior de cotizare (art. 33 alin. (1) lit. c)
și alin. (41) din Lege). Acordarea noilor drepturi la pensie sau respingerea
cererii respective se face prin decizie, emisă de organul teritorial de asigurări
sociale (art. 31 alin. (3) din Lege).
Cu privire la momentul acordării noilor drepturi la pensie, Curtea
observă că acesta e stabilit în funcție de două fapte generatoare de efecte
juridice: formularea de către pensionar a unei cereri și, respectiv, emiterea
unei decizii de către organul teritorial de asigurări sociale.
Autoarea excepției susține că deși articolul 33 alin. (42) din Legea
privind sistemul public de pensii stabilește ca pensia să fie reexaminată
începând cu 1 ianuarie 2020, dispozițiile contestate stabilesc că noile drepturi
la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă
cererea și actele necesare la organul de asigurări sociale.
Sub acest aspect, Curtea nu poate reține argumentul autoarei sesizării
în care aceasta pretinde că momentul în care ar fi câștigat dreptul la
recalcularea pensiei sale este cel indicat în articolul 33 alin. (42) din Lege, i.e.,
1 ianuarie 2020, de vreme ce, de jure, dreptul la reexaminarea pensiei în cazul
în care pensionarul activează sau a activat în câmpul muncii după realizarea
dreptului la pensie pentru limită de vârstă a apărut la 1 ianuarie 2017, când a
intrat în vigoare Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, prin care s-a amendat
Legea privind sistemul public de pensii (a se vedea DCC nr. 18 din 16
februarie 2017, § 25), iar condițiile aferente exercițiului acestui drept au fost
modificate ulterior, de ex., prin Legile nr. 165 din 26 iulie 2018 și cea indicată
de autoarea sesizării - nr. 168 din 6 decembrie 2019. Așadar, în acest caz, data
de 1 ianuarie 2020 este momentul de la care se pot depune cereri în vederea
recalculării drepturilor la pensie potrivit regulilor/formulelor modificate prin
aceeași Lege...]
În contextul celor menționate, instanța de apel a concluzionat că la
emiterea deciziei nr. 21/2020/23017 din 04 iunie 2020, Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Soroca și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu
prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acesteia nu au
fost constatate.
Astfel, instanța de fond întemeiat a respins argumentul Eugeniei
Todirean privind imposibilitatea de a depune cererea de reexaminare a pensiei
la 01 ianuarie 2020, invocând diferite motive și circumstanțe, inclusiv faptul
instituirii stării de urgențe în țară, or, declararea stării de urgență pe întreg
teritoriul Republicii Moldova a fost instituită de la data de 17 martie 2020 prin
Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea stării de
4
urgență, iar solicitanta a inacționat aproximativ 2 luni după data de 01 ianuarie
2020, depunând cererea de reexaminare și achitare a pensiei la 18 mai 2020.
Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță a
elucidat deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale și a
adoptat o hotărâre întemeiată și legală, cu respectarea normelor procedurale,
iar cererea de apel este neîntemeiată, instanța de apel a ajuns la concluzia de
a respinge apelul depus de Eugenia Todirean.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 ianuarie 2023, Eugenia Todirean, a depus recurs împotriva
deciziei din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.
În susținerea recursului recurenta a indicat motivele în fapt și de drept
invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de
apel, suplimentar a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au analizat
pretențiile din acțiune și sub aspectul proporționalității.
Consideră că prevederile art. 33 alin. (5) din Legea privind sistemul
public de pensii nr. 156/1998 care prevede că noile drepturi la pensie se
acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea și actele
necesare la organul de asigurări sociale, nu vine în protejarea unui interes
public general (CNAS dispune de toate datele pentru recalcularea pensiei),
este disproporționată și aduce atingere atât dreptului de proprietate cât și
dreptului la asistență și protecție socială.
La 15 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa
intimatei Casa Națională de Asigurări Sociale, copia cererii de recurs depusă
de Eugenia Todirean, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la
materialele dosarului. (f.d. 127) La 21 martie 2023, Casa Națională de
Asigurări Sociale a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului
ca fiind neîntemeiat/inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a
fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,
inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul
administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși,
art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași
considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în
coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă care
stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară
conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător
prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea
5
procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile
procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi
ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere
retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului
administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevedea următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) relevă că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia contestată la data de 14 decembrie 2022. (f.d. 102)
Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 14
decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Eugeniei Todirean,
prin intermediul poștei terestre la data de 23 decembrie 2022, fapt confirmat
prin avizul de recepție nr. DS80080002634A anexat la materialele cauzei.
(f.d.113)
Decizia motivată din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a
fost notificată Eugeniei Todirean, la fel, prin intermediul poștei terestre, la
6
data de 09 februarie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.
DS8008148584AS anexat la materialele cauzei. (f.d. 124)
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că Eugenia Todirean, s-a conformat prevederilor legale și a
depus motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul
administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că în conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ (în
redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art.
246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma
„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și
în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile
de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare
ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.
245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării
recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în
vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
7
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Eugenia Todirean, or, redarea circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu
poate constituit temei de admisibilitate.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Eugenia Todirean.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8