2ra-612/23 — repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432 alin. 1-4 din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Sectiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material si procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu si temeinicia ei în fapt.
2ra-612/23 — repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ivan Fulger,
reprezentat de avocatul Eugen Grosu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Dumitru Marineac împotriva lui Ivan Fulger cu privire la repararea
prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Cahul
(Dosarul nr. 2ra-612/23
NR. PIGD 2-19194161-01-2ra-26042023)
Recurs declarant până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în
art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Cahul, sediul Central, jud. – M. Bușuleac
Curtea de Apel Cahul, jud. – G. Vavrin, I. Dănăilă, V. Movilă
07 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursului declarat de Ivan Fulger,
reprezentat de avocatul Eugen Grosu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 decembrie 2019, Dumitru Marineac s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva lui Ivan Fulger cu privire la repararea
prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată
(f. d. 3-4).
În motivarea cererii de chemare în judecată Dumitru Marineac a
indicat că conform încheierii emisă de Inspectoratul de Poliție Cantemir
privitor la rezultatele controlului efectuat din 28 decembrie 2016, pe
marginea materialul înregistrat în R-2 cu nr. 20164304512 din 24 decembrie
2016, pe faptul că pârâtul Ivan Fuljer i-a deteriorat 500 de butași de viță de
vie de sort „Moldova”, cauzându-i pagubă materială, s-a constatat că anume
pârâtul Ivan Fuljer, a dat foc la hripca de la vița de vie și fără intenție, i-a
cauzat pagubă materială reclamantului. Fapt ce se confirmă și prin procesul-
verbal de audiere a persoanei în privința căruia a fost inițiat proces
contravențional din 24 decembrie 2016, prin care Ivan Fuljer confirmă că
anume în urma acțiunilor sale, de a aprinde hripca, a fost cauzat prejudiciu
lui Dumitru Marineac, deoarece focul s-a întins spre plantația acestuia.
A indicat că, la scrisoarea adresată din data de 29 decembrie 2016 către
Inspectoratul de Poliție Cantemir a primit răspuns emis de către șeful
Inspectorului de Poliție Cantemir locotenent colonel de poliție, Victor
Zacrevschi, prin care i-a fost comunicat că a fost emisă încheierea din 28
decembrie 2016 prin care cazul în privința pîrîtului Ivan Fuljer a fost încetat
pe motiv că nu se prevăd semne constitutive ale infracțiunii prevăzute de
Codul penal al Republicii Moldova și nici de Codul Contravențional. Iar
pentru restituirea pagubei a fost informat că este în drept să se adreseze cu
acțiune civilă în instanța de judecată.
A mai indicat că, prejudiciul cauzat în urma acțiunilor pîrîtului din
data de 19 decembrie 2016, în urma căreia i-a fost afectată plantația de viță
1
de vie pe terenul cu cadastral nr. XXXXX, amplasat în XXXXX, care deși
nu a avut intenție, oricum se face vinovat. Mai mult a considerat că, putea să
prevadă consecințele acțiunilor sale și să nu dea foc la hripcă, mai ales că în
acea zi era vânt.
Prin procesul-verbal nr. 03 din 26 decembrie 2016, întocmit de
membrii comisiei constituite prin decizia Consiliului comunei Chioselia, nr.
07/02 din 27 iulie 2015, s-a constatat că pe terenul cu nr. cadastral XXXXX
cu o suprafață totală de XXXXX ha care este plantat cu viță de vie, în urma
incendiului au fost afectate 10 rânduri de viță de vie pe suprafața XXXXX
ha în total în jur de 500 butuci de soiul „Moldova”, prin ce reclamantului
i-a fost cauzat prejudiciu material și prejudiciu moral.
A mai indicat că, prejudiciul material este estimat și calculat în felul
următor: roada pierdută pentru anul 2017, roada medie 82,3 chintale la 1 ha
cu prețul mediu de realizare a strugurilor de masă din soiul „Moldova”, în
toamna anului 2017, constituie 9 lei/kg; butași necesari pentru suprafața
afectată de foc ce constituie 500 butuci soiul „Moldova” x 25 lei/b
constituind 12 500 de lei, defrișarea/plantarea terenului S-0,30 ha - 3000 de
lei, total 35 000 de lei.
A susținut că, prejudiciul moral este considerabil deoarece a avut de
suferit stări emoționale negative, frustrări, a avut pierderi materiale, care i-a
cauzat stres și a avut impact și asupra sănătății după cele întâmplate și anume
după arderea viței de vie de către pîrît, nu putea dormi și era necesar să
urmeze calmante. Prin urmare, în adresa pîrîtului a fost expediată scrisoare
de remediere pe cale amiabilă, însă nu s-a soldat cu careva rezultat,
cauzându-i daune morale care le-a estimat la suma de 10 000 de lei.
A mai indicat că, nu a avut posibilitatea să restabilească plantația de viță
de vie deoarece i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, nu a putut să
acopere cheltuielile necesare în acest sens, motiv din care a fost necesară
adresarea în instanța de judecată, unde la fel este nevoit să suporte cheltuieli
suplimentare, și anume cheltuieli de judecată formate din taxa de stat și
asistență juridică în legătură cu acțiunea în cauză.
A susținut că, acțiunea a fost depusă în termen deoarece după
adresare în mod repetat verbal cât și în scris nu a avut o discuție constructivă
cu pârâtul, ultimul tergiversând intenționat soluționarea cazului.
2
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 1398 alin.
(1), 1422 alin. (1), 1424 alin. (1) din Codul civil, art.96, 166-167 din Codul
de procedură civilă.
Reclamantul Dumitru Marineac a solicitat încasarea de la Ivan Fulger
în beneficiul său încasarea prejudiciului material în sumă de 35 000 de lei; a
prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei și compensarea cheltuielilor de
judecată suportate pentru achitarea taxei de stat și asistența juridică.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,
a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru
Marineac. S-a încasat de la Ivan Fulger în beneficiul lui Dumitru Marineac
suma de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciului moral, 500 de lei, cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică, 200 de lei cu titlu de cheltuieli de transport și
100 de lei, cu titlu de taxa de stat. În rest acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată (f. d. 73, 78-84).
Întru argumentarea soluției adoptate, analizând probele administrate la
materialele cauzei, în conformitate cu criteriile stabilite de art. 130 din Codul
de procedură civilă, instanța de fond a reținut ca fiind constatat indubitabil
cauzarea prejudiciului lui Dumitru Marineac de către pîrîtul Ivan Fuljer prin
afectarea viței de vie plantate pe terenul cu numărul cadastral XXXXX în
urma arderii crengilor de viță de vie (hripcă).
În atare ordine de idei, instanța de fond a constatat că, reclamantul
pretinde că pârâtul prin acțiunile sale i-a distrus 500 butuci de viță de vie,
însă potrivit procesului-verbal nr.03 din 26 decembrie 2016 întocmit de
comisia instituită prin Decizia Consiliului nr.07/02 din 27 iulie 2015, este
indicat că în urma incendiului au fost afectate 10 rânduri de vie, inscripția
„cu suprafața de XXXXX ha, aproximativ 500 de butuci de viță de vie de
soiul „Moldova” fiind întocmită de mâna, nefiind certificată de persoana
executantă. Or, similar prevederilor art. 443 alin. (7) din Codul
contravențional, în procesul-verbal nu se admit rectificări, adăugiri, alte
modificări. În cazul necesității unor astfel de acțiuni, se încheie un nou
proces-verbal, în care se face consemnarea respectivă.
Totodată, potrivit încheierii despre rezultatele controlului efectuat pe
marginea cererii depuse de Marineac Dumitru, înregistrată în R-2 cu numărul
3
20164304512 din 24 decembrie 2016, este specificat că „a deteriorat 470 de
butași de viță de vie”, astfel nu este clar numărul butașilor deteriorați în urma
incendiului. Reclamantul nu a dat dovada faptului că anume 500 de butuci
de viță de vie au fost afectate, că un butuc de viță de vie de soiul „Moldova”
costă 25 lei, și că defrișarea/plantarea terenului S - 0,30 ha ar costa 3 000 de
lei, de altfel fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le
invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale.
Luând în considerație că, reclamantul Dumitru Marineac nu a dat
dovadă mărimii prejudiciului material cauzat în urma incendiului produs în
luna decembrie 2016 de către pârâtul Ivan Fuljer, instanța de fond a respins
cererea reclamantului în capătul încasării prejudiciului material.
Instanța de fond a reiterat că pentru stabilirea cuantumului real al
prejudiciului material urma să fie efectuată o expertiză, or reieșind din
circumstanțele cauzei doar o persoană cu cunoștințe în domeniu putea stabili
care este prejudiciu și anume, reieșind din stare viței de vie, ce roadă urma
să fie culeasă, prețul acesteia, precum și care este prețul lucrărilor de plantare
a viței de vie noi. În lipsa unor date exacte nu a fost posibil de stabilit
cuantumul prejudiciului, astfel acest capăt de cerere a fost respins.
Cu referire la cerința reclamantului privind încasarea prejudiciului
moral din contul pîrîtului Ivan Fuljer, instanța de fond a reținut prevederile
art.1422 din Codul civil (în redacția Legii din 22 iunie 2002), în cazul în care
persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin
fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte
cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige
persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.)
Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial. Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției
autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin
condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a
arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea
ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii
neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.
Instanța de fond a reținut, că mărimea compensației pentru prejudiciul
moral, se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și
gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de
vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a
4
răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție
echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le
apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a
fost cauzat prejudiciul, restrîngerea posibilităților de viață familială și
socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. La determinarea
despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe
de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în
împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.
La înaintarea acțiunii, reclamantul a evaluat la suma de 10 000 de lei
prejudiciul moral cauzat de pîrît prin afectarea plantației de viță-de-vie.
Instanța de fond a remarcat că, unul din criteriile orientative generale
de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că
compensația trebuie să prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul
despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă un efect
compensatoriu, iar compensația acordată să reprezinte o satisfacție echitabilă
prin restabilirea drepturilor încălcate și situația victimei înainte de cauzarea
prejudiciului.
Prin urmare, instanța de fond, având în vedere principiile compensării
echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate,
starea de stres și retrăirile suportate de către reclamantul Dumitru Marineac,
a considerat că suma în mărime de 3 000 de lei corespunde cu caracterul și
gravitatea suferințelor psihice suportate de ultimul, din care considerente, și
urmează a fi încasată din contul pârâtului suma de 3 000 de lei, cu titlu de
prejudiciu moral.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 iulie 2022, Ivan Fulger, reprezentat de avocatul Eugen Grosu a
declarat apel nemotivat (f. d. 75) împotriva hotărârii din 12 iulie 2022 a
Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar la 08 septembrie 2022, a prezentat
apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii
instanței de fond, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată și ilegală (f. d. 105-106).
La 02 august 2022, Dumitru Marineac a declarat apel nemotivat
(f. d. 77) împotriva hotărârii din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central, iar la 02 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a
5
prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
instanței de fond, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii (f. d. 101-104).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, au fost
admise apelurile declarate de Dumitru Marineac și de Ivan Fulger,
reprezentat de avocatul Eugen Grosu. Casată integral hotărârea din 12 iulie
2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, emisă în cauza civilă la acțiunea
formulată de Dumitru Marineac împotriva lui Ivan Fuljer cu privire la
recuperarea prejudiciului material și moral, rejudecată cauza și pronunțată o
nouă hotărâre, după cum urmează: A fost admisă parțial acțiunea depusă de
Dumitru Marineac. S-a încasat de la Ivan Fuljer în beneficiul lui Dumitru
Marineac în contul recuperării prejudiciului material suma de 22 221 de lei,
cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii în
sumă de 666 de lei, cheltuieli pentru asistența juridică acordată în sumă de
4 000 de lei și cheltuieli pentru transport în sumă de 200 de lei. În rest, a fost
respinsă acțiunea depusă de Dumitru Marineac privind recuperarea
prejudiciului material și moral. S-a încasat de la Ivan Fuljer în beneficiul lui
Dumitru Marinea cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea
apelului în sumă de 449,50 de lei și cheltuieli de transport în sumă de 200 de
lei. S-a încasat de la Dumitru Marineac în beneficiul lui Ivan Fuljer cheltuieli
pentru achitarea taxei de stat la depunerea apelului în sumă de 75 de lei (f. d.
124-125, 126-140).
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, prin
prisma normelor de drept și a situației de fapt constatată în speța dedusă
judecății, instanța de apel a reținut că instanța de fond a adoptat o soliție
neîntemeiată.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond pentru adoptarea hotărârii
și-a întemeiat soluția pe prevederile art. 1398 alin.(1), (2) și art. 1422 din
Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), care instituie condițiile
răspunderii civile delictuale. Instanța de apel analizând înscrisurile
prezentate de reclamant, explicațiile părților Dumitru Marineac și Ivan
Fuljer, a ajuns la concluzia că instanța de fond eronat a aplicat la soluționarea
cauzei, normele materiale care stabilesc răspunderea civilă delictuală,
întrucât a constatat cu certitudine că prejudiciul material solicitat de
6
reclamantul Dumitru Marineac în sumă de 35 000 de lei constituie venitul
ratat și cheltuielile necesare pentru restabilirea dreptului încălcat.
Instanța de apel a constatat cu certitudine cauzarea pejudiciului
material de către pârâtul Ivan Fuljer reclamantului Marineac Dumitru, prin
distrugerea plantației de viță de vie de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX,
în rezultatul extinderii focului de la arderii crengilor de viță de vie (hripcă).
Situația care a avut loc în luna decembrie 2016.
Drept suport probatoriu au fost reținute următoarele înscrisuri:
procesul-verbal nr.03 din 26 decembrie 2016 întocmit de comisia instituită
prin Decizia Consiliului nr.07/02 din 27 iulie 2015, la cererea lui Dumitru
Marineac, prin care s-a constatat că pe terenul agricol cu numărul cadastral
XXXXX cu o suprafață totală de XXXXX ha, care este plantat cu viță de vie
cu o vârstă aproximativ de 30 ani, în urma unui incendiu au fost afectate 10
rânduri de vie, cu suprafața de XXXXX ha aproximativ 500 de butuci de viță
de vie de soiul ”Moldova” (f. d. 6).
În legătură cu distrugerea butucilor de viță de vie de către Ivan Fuljer,
reclamantul Dumitru Marineac s-a adresat la 24 decembrie 2016 cu plângere
către Inspectoratul de Poliție Cantemir. În rezultatul controlului efectuat
Inspectoratul de Poliție Cantemir, prin încheierea din 28 decembrie 2016, a
constatat că, cet. Ivan Fuljer în luna decembrie 2016 făcând curat pe terenul
de pământ cei aparține a strâns hripca și i-a dat foc pe masiv, însă în acel
moment a început să bată vântul și s-a aprins iarba uscată din preajmă și
focul s-a îndreptat spre masivul de pământ care se află alături și este plantat
cu viță de vie de soiul „Moldova” ce-i aparține lui Dumitru Marineac. Prin
urmare, Ivan Fuljer observând că s-a aprins iarba a început să stingă focul,
însă focul s-a răspândit pe o suprafață mai mare și atunci a cerut ajutor prin
intermediul telefonului mobil de la consătenii Gheorghe Cambur, Andrei
Panainte și Andrei Fuljer, unde toți împreună au stins focul ce era deja pe
masivul de viță de vie a lui Dumitru Marineac. Focul a deteriorat 470 de
butași de viță de vie. Audiind martorii Gheorghe Cambur, Andrei Panainte
și Andrei Fuljer, ultimii au declarat că consăteanul Ivan Fuljer i-a telefonat
și i-a rugat să vină la vie la el căci a dat foc la hripcă și s-a aprins iarba și
focul se îndreaptă spre via vecină, unde ultimii au venit în ajutor și au stins
focul.
De asemenea, din audierea cet. Andrei Panainte, Gheorghe Cambur,
Andrei Fuljer, toți au declarat că consăteanul Ivan Fuljer nu a avut intenția
7
să-i deterioreze butașii de viță de vie a cet. Dumitru Marineac, fapt confirmat
chiar și de victimă în cadrul audierii sale.
În final, Inspectoratul de Poliție Cantemir a constatat că în acțiunile
lui Ivan Fuljer nu se prevăd semne constitutive ale infracțiunii prevăzute de
Codul penal și nici semne constitutive ale contravenției prevăzute de art.104
din Codul contravențional (f. d. 9).
Audiat în calitate de persoană în privința cărei a fost pornit procesul
contravențional la 24 decembrie 2016 Ivan Fuljer a recunoscut faptul că a
dat foc crengilor de viță de vie pe terenul ce-i aparține și din cauza vântului
puternic focul s-a extins și pe masivul ce-i aparține lui Dumitru Marineac
(f. d. 7).
Prin notificarea cu nr.11110 din 29 decembrie 2016, Dumitru
Marineac a fost informat de către Inspectoratul de Poliție Cantemir despre
încetarea controlului pe marginea cererii înregistrate în R-2 cu numărul
20164304512 din 24 decembrie 2016 pe motiv că în acțiunile lui Ivan Fuljer
nu se prevăd semne constitutive ale infracțiunii prevăzute de Codul penal și
nici semne constitutive ale contravenției prevăzute de art.104 din Codul
contravențional. Totodată a fost informat despre dreptul de a se adresa
instanței de judecată în vederea recuperării prejudiciului (f. d. 8).
La data de 11 ianuarie 2018 reclamantul Dumitru Marineac a expediat
în adresa pârâtului Ivan Fuljer cerere prealabilă în care solicită recuperarea
prejudiciului material în sumă de 35 500 de lei în termen de o lună pentru
distrugerea la 19 decembrie 2016 a 10 rânduri din plantația de viță de vie, pe
suprafața de XXXXX ha, aproximativ 500 butuci (f. d. 2). Cererea prealabilă
a fost recepționată de pârâtul Ivan Fuljer, însă cerința de recuperare a
prejudiciului material nu a fost satisfăcută.
În contextul circumstanțelor descrise, instanța de apel a constatat că
dreptul reclamantului Dumitru Marineac de a solicita repararea prejudiciului
material sub forma venitului ratat și cheltuieli necesare pentru restabilirea
bunurilor distruse, cauzat prin acțiunile pârâtului Ivan Fuljer, care în luna
decembrie 2016 făcând curat pe terenul de pământ cei aparține, a dat foc pe
masiv la crengile de viță de vie, însă din cauza vântului s-a aprins iarba uscată
din preajmă și focul s-a extins spre masivul de pământ aflat în vecinătate
plantat cu viță de vie de soiul „Moldova” ce-i aparține lui Dumitru Marineac.
Prin urmare, Ivan Fuljer observând că s-a aprins iarba uscată și focul s-a
8
extins pe o suprafață mai mare, inclusiv și pe masivul de viță de vie a
reclamantului Dumitru Marineac, cu ajutorul unor consăteni, chemați în
ajutor, a reușit să stingă focul. În rezultat, focul a deteriorat 470 de butuci de
viță de vie.
Instanța de apel a reținut că constatarea rezultă expres din controlul
efectuat de Inspectoratul de Poliție Cantemir la 26 decembrie 2016 și de
comisia instituită prin Decizia Consiliului comunal Chioselia, din 26
decembrie 2016, or, a fost constatat în afara oricărui dubiu distrugerea în
urma unui incendiu a 10 rânduri de viță de vie, de soiul „Moldova”, pe o
suprafață de XXXXX ha, din terenul agricol cu numărul cadastral XXXXX
cu o suprafață totală de XXXXX ha, ce aparține reclamantului Dumitru
Marineac; inclusiv și din explicațiile pârâtului Ivan Fuljer și a reclamantului
Dumitru Marineac depuse la organul de drept și în instanța de judecată.
Instanța de apel a reținut procesul-verbal întocmit de comisia
Consiliului comunal Chioselia la 26 decembrie 2016 și încheierea
Inspectoratului de Poliție Cantemir din 28 decembrie 2016, ca fiind probe
pertinente și suficiente, utile și admisibile pentru a confirma cauzarea
prejudiciului material de către pârâtul Ivan Fuljer prin distrugerea, în
rezultatul incendiului din 19 decembrie 2016, a mai multor butuci de viță de
vie, de soi „Moldova” de pe terenul agricol ce aparține reclamantului
Dumitru Marineac. Respectiv, pârâtul are obligația de a restitui integral
prejudiciul material cauzat astfel.
Reclamantul Dumitru Marineac pretinde de la pârâtul Ivan Fuljer,
repararea prejudiciul material cauzat în sumă de 35 000 de lei, reieșind din
calculul: roada pierdută pentru anul 2017, roada medie 82,3 chintale la 1 ha
cu prețul mediu de realizare a strugurilor de masă din soiul „Moldova”, în
toamna anului 2017, constituie 9 lei/kg; butași necesari pentru suprafața
afectată de foc ce constituie 500 butuci soiul „Moldova” x 25 lei/buc
constituind 12 500 de lei; defrișarea/plantarea terenului S - 0,30 ha = 3000
lei, total 35 000 de lei.
În susținerea calcului prejudiciului material, reclamantul Dumitru
Marineac a prezentat instanței de judecată, informația eliberată de Secția
pentru Statistică a raionului Cantemir cu nr.2 din 12 ianuarie 2018, potrivit
cărei, poama (sort de masă), roada medie pentru anul 2017 constituie 82,3
chintale la 1 ha, și adeverința eliberată de Piața Agricolă Universalcoop
9
Cantemir, potrivit cărei prețul de piață a strugurilor de masă, soiul
„Moldova” în toamna anului 2017, constituia în mediu 9 lei (f. d. 10-11).
Având în vedere constatarea distrugerii butucilor în rezultatul
incendiului, ceia ce a dus la pierderea roadei de către reclamantul Dumitru
Marineac pentru anul 2017, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa
în mod integral venitul ratat de către reclamant pentru anul 2017 în sumă de
22 221 de lei, după formula: roada medie 82,3 chintale la 1 ha cu prețul
mediu de realizare a strugurilor de 9 lei/kg.
Cu referire la pretențiile reclamantului Dumitru Marinea la suma de
12 500 de lei, ceia ce constituie costul butucilor distruși și necesar de plantați,
precum și suma de 3 000 de lei, costul plantării terenului, instanța de apel în
lipsa unor probe pertinente și suficiente, le-a constatat ca fiind neîntemeiate.
Or, la materialele cauzei au fost prezentate doar probe care dovedesc
suprafața terenului afectată de incendiu și numărul de butuci distruși, dar nu
au fost prezentate probe care să confirme valoarea/prețul unui butuc/butaș,
cât și costurile necesare pentru plantarea suprafeței de teren afectată de
incendiu. Astfel, instanța de apel, în lipsa unor probe, nu a putut admite
explicațiile reclamantului Dumitru Marineac, în această parte, întrucât
reclamantului, în conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, îi revine obligația de a demonstra certitudinea și întinderea
prejudiciului invocat.
Cu referire la argumentele reprezentantului pârâtului în sensul că
reclamantul nu a prezentat probe pertinente și suficiente în demonstrarea
pretențiilor sale, instanța de apel, le-a admis parțial în partea neprobării
costului butucilor distruși și necesar de plantați, precum și costul plantării
terenului, în rest argumentele părții pârâte au fost respine ca neîntemeiate.
Neîntemeiate sunt argumentele părții pârâte referitoare la mențiunea
olografă efectuată în procesul-verbal al comisiei Consiliului comunal
Chioselia din 26 decembrie 2016, cât și lipsa specialității membrilor
comisiei, pune la îndoială veridicitatea și admisibilitatea acestei probe, în
acest sens instanța de apel a remarcat că mențiunea olografă din
procesul-verbal este confirmată prin semnătura primarului comunei
Chioselia, C. Axenti, și autentificată cu ștampila primăriei. Constatările
menționate de membrii comisiei în procesul-verbal din 26 decembrie 2016
sunt similare cu cele l-a care a ajuns și colaboratorii Inspectoratului de Poliție
Cantemir, indicate în încheierea din 28 decembrie 2016. Lipsa specialității
10
membrilor comisiei nu este un element care ar fi în măsură să pună la
îndoială constatările comisiei.
De asemenea, neîntemeiate sunt și argumentele părții pârâte în sensul
că reclamantul nu a prezentat instanței de judecată, în susținerea pretențiilor
sale, un raport de expertiză în care să fie constatată vârsta butucilor, dacă un
butuc de 30 ani poate fi afectat de la arderea ierbii, numărul butucilor afectați,
starea viței de vie înainte de incendierea ierbii, cantitatea strugurilor și
calitatea lor de la un butuc de 30-40 ani, instanța de apel a notat că în
conformitate cu principiul disponibilității în drepturi, partea este liberă să își
aleagă modalitatea și mijloacele de apărare. Reclamantul Dumitru Marineac
a prezentat probe pertinente și suficiente care confirmă cauzarea
prejudiciului material, iar pârâtul Ivan Fuljer, la rândul său, nu a prezentat
probe pertinente care să combată ori să pună la îndoială probele prezentate
de reclamant. Opinia părții pârâte că circumstanțele cazului impunea
efectuarea unei expertize judiciare, este una personală în raport cu
circumstanțele cauzei, pârâtul nu a fost lipsit de posibilitatea de a solicita o
expertiză extrajudiciară sau o expertiză judiciară în cadrul procesului judiciar
în fața instanței de judecată în sensul în care o invocă în cererea de apel. Mai
mult, în calitate de probe în cauze civile se admit elementele de fapt
constatate din explicațiile părților și ale altor persoane interesate în
soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe
materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților, conform art.
117 alin.(2) din Codul de procedură civilă. Astfel, reclamantul a prezentate
probe, cu înscrisuri, în susținerea cerințelor sale, pe care instanța de apel
le-a apreciat în conformitate cu criteriile stabilite de art. 130 din Codul de
procedură civilă.
Cât privește soiul viței de vie plantat pe terenul reclamantului Dumitru
Maricean, distrusă parțial de pârâtul Ivan Fuljer, din înscrisurile anexate la
dosar, se atestă cu certitudine că este soi de ”Moldova”, iar pârâtul nu a
prezentat dovezi care să combată această constatare. Respectiv argumentele
părții pârâte în acest sens sunt neîntemeiate.
Cu referire la pretenția reclamantului Dumitru Marinea în sensul
reparării prejudiciului moral evaluat în sumă de 10 000 de lei, pentru
distrugerea parțială a plantației de viță de vie, instanța de apel a
considerat-o neîntemeiată, în condițiile în care în privința pârâtului Ivan
Fuljer nu a fost constatată săvârșirea unei infracțiuni sau a contravenții,
pentru a fi antrenată răspunderea delictuală, respectiv în asemenea cazuri
11
legea civilă nu prevede repararea prejudiciului moral. Or, în ședința de
judecată, reclamantul, prin intermediul avocatului său au invocat că
prejudiciul material solicitat de la pârât, reprezintă venitul ratat pentru anul
2017 și costul restabilirii bunurilor distruse. Eronat susține reclamantul că în
privința pârâtului a fost pornit proces contravențional, or în rezultatul
cercetărilor efectuate de Inspectoratul de Poliție Cantemir a fost întocmită o
încheiere la 28 decembrie 2016, din motiv că în acțiunile lui Ivan Fuljer nu
s-a constatat elementele ale infracțiunii sau contravenției. Audierea pârâtului
conform regulilor prevăzute pentru audierea persoanei în a cărei privință a
fost intentat proces contravențional, în conformitate cu Codul
contravențional, nu constituie temei pentru a reține calitatea de contravenient
a pârâtului Ivan Fuljer, în lipsa unui act corespunzător a agentului
constatator.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 21 martie 2023, prin intermediul oficiului postal, Ivan Fulger,
reprezentat de avocatul Eugen Grosu a declarat recurs, împotriva deciziei din
28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea
unei decizii noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca
neîntemeiată (f. d. 146-148, 150).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Ivan Fulger, reprezentat de
avocatul Eugen Grosu a invocat prevederile art.432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului”.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
12
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursurile, or, copia deciziei motivate, a fost expediată, la 01
februarie 2023, la adresa lui Ivan Fulger și avocatului acestuia Eugen Grosu,
fapt ce se confirmă scrisoarea de expediere anexată la actele cauzei (f. d.
141), iar cererea de recurs a fost depusă la 21 martie 2023 (f. d. 146-148,
150).
La 13 mai 2023, în adresa lui Dumitru Marineac fost expediată copia
recursului declarat de Ivan Fulger, reprezentat de avocatul Eugen Grosu, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 160).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Dumitru Marineac nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune
referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care:a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
până la 01 septembrie 2023):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
13
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01
septembrie 2023):
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justițieși se expediază părților.
.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V
pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului
declarat de Ivan Fulger, reprezentat de avocatul Eugen Grosu, împotriva
deciziei din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, va fi examinată în
baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă,
în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Completul de judecatăal Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-
(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii
cererii de recurs), enunțate la pct. 55 din prezenta încheiere.
14
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Ivan
Fulger, reprezentat de avocatul Eugen Grosu, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se
referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de
apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Ivan Fulger, reprezentat de avocatul Eugen Grosu,
conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul
examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind
apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la
judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
15
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarate de Ivan Fulger,
reprezentat de avocatul Eugen Grosu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedurăcivilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Ivan Fulger, reprezentat de
avocatul Eugen Grosu, împotriva deciziei din 28 noiembrie 2022 a Curții de
Apel Cahul.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheogrhe Stratulat
Oxana Parfeni
16