2ra-1492/23 — repararea prejudiciului material, moral si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material, moral si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1492/23 — repararea prejudiciului material, moral si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Ion Vicol,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Budurin Andrian împotriva lui Vicol Ion cu privire la repararea prejudiciului
material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Cahul,
(Dosarul nr. 2ra-1492/23
NR. PIGD 2-21002745-01-2ra-27092023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Cahul, sediul Central, jud. D. Bosîi
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Vavrin, N. Bondarenco, S. Pilipenco
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Ion Vicol, reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 ianuarie 2021, Andrian Budurin a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Vicol, cu privire la repararea prejudiciului material,
moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 15 octombrie 2020, ora
19:00 ultimul se afla în automobilul personal la parcarea magazinului Kaufland,
amplasat în municipiul Chișinău, str. ******, ******. La un moment dat, lângă
dânsul s-a parcat automobilul de model ,, ******” cu numerele de înmatriculare
de România ******. Conducătorul acestui automobil, Ion Vicol, l-a amenințat,
fără motive întemeiate, cu o bâtă de lemn și i-a aplicat diferite lovituri peste față,
provocându-i leziuni corporale și dureri acute în regiunea capului.
Prin procesul-verbal de constatare și cercetare la fața locului din 23
octombrie 2020, Inspectoratul de Poliție Ciocana a DP Chișinău a stabilit cu
certitudine obiectul cu care a fost amenințat și anume țeava confecționată din
plastic și învelită cu izolator de culoare neagră din ambele părți cu lungimea
aproximativ 79,5 cm, diametru 32 cm, care a fost predată de însuși Ion Vicol.
Conform raportului de constatare nr. ****** din ******, la reclamant s-
au constatat leziuni corporale, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată.
Astfel, prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 30 octombrie
2020, Ion Vicol a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. ****** din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea principală
sub formă de amendă în mărime de 3 000 de lei.
Din cauza durerilor acute în regiunea capului și a feței, reclamantul a fost
nevoit să se adreseze după ajutor către instituțiile medicale, fapt ce se confirmă
prin raportul medical radiologie/imagistică/medicină nucleară din ******,
raportul medical din ****** și raportul medical din ******, astfel fiindu-i
prescris tratament. Reclamantul a procurat medicamente în sumă de 3 960,41 de
lei.
De asemenea, reclamantul a fost nevoit să apeleze și la serviciile unui
avocat din cadrul BAA „Titan”, care la 27 noiembrie 2020 a expediat în adresa
pârâtului notificare, solicitând repararea în mod benevol în termen de 7 zile a
1
prejudiciului moral și material în sumă totală de 15000 de lei, însă notificarea a
fost lăsată fără soluționare.
Reclamantul a menționat că, pe parcurs pârâtul și-a modificat adresa de
domiciliu din mun. Chișinău în raionul Cantemir, satul Cania, str. Iurii Gagarin.
Respectiv, pârâtului i-a fost expediată notificare și la această adresă, dar și de
această dată a lăsat-o fără soluționare.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe
dispozițiile art. 1998, art. 2025, art. 2028 și art. 2036 din Codul de procedură
civilă.
Reclamantul a solicitat încasarea de la Ion Vicol a prejudiciului moral
cauzat în urma contravenției în mărime de 5 000 lei și prejudiciul material în
mărime de 3 960,41 lei, cheltuieli de judecată compuse din taxa de stat în
mărime de 100 lei, servicii poștale în mărime de 15 lei și pentru asistență
juridică în mărime de 6 000 lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Andrian Budurin.
S-a încasat de la Ion Vicol în beneficiul lui Andrian Budurin, suma
prejudiciului material în mărime de 3 960, 41 de lei.
S-a încasat de la Ion Vicol în beneficiul lui Andrian Budurin, suma
prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei.
S-a încasat de la Ion Vicol în beneficiul lui Andrian Budurin, suma
cheltuielilor de judecată pentru taxa de stat achitată, în mărime de 100 de lei,
suma cheltuielilor pentru citație publică în mărime de 250 de lei, suma
cheltuielilor de deplasare în mărime de 1 000 de lei, suma cheltuielilor pentru
serviciile poștale în mărime de 15 lei și suma cheltuielilor pentru asistența
juridică în mărime de 6000 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 26 mai 2022, prin
intermediul oficiului poștal, Ion Vicol, reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior la 26 decembrie 2022, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei
Cahul, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii, cu
emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral cererea de chemare
în judecată.
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, s-a admis
cererea de apel depusă de Ion Vicol. S-a modificat hotărârea din 13 decembrie
2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în partea încasării cheltuielilor
suportate de Andrian Budurin pentru asistența juridică prin micșorarea
cheltuielilor încasate de la Ion Vicol în beneficiul lui Andrian Budurin pentru
asistența juridică de la 6000 de lei până la 3500 de lei. În rest, hotărârea din 13
decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a menținut.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prin
procesul-verbal cu privire la contravenție seria ****** din ******întocmit în
privința lui Ion Vicol în baza art. ****** și art. ****** din Codul
contravențional și decizia agentului constatator Ion Vicol a fost sancționat cu
amendă în sumă totală de 30 u. c., echivalent 3 000 de lei. Procesul-verbal cu
privire la contravenție seria ****** din ******nu a fost contestat în instanța de
judecată.
La 26 septembrie 2020 și 08 decembrie 2020, reclamantul a expediat
pârâtului notificării privind soluționarea amiabilă a litigiului și anume prin
repararea benevolă a prejudiciului material și moral, însă au fost lăsate fără
examinare. Notificarea din 26 noiembrie 2020 a fost recepționată de către Ion
Vicol, pe avizul de recepție fiind semnătura „Vicol” (f.d.17-22).
Prin urmare, instanța de apel a stabilit temeinicia motivelor ce îi acordă
reclamantului Andrian Budurin, posibilitate de a-și valorifica drepturile sale la
acțiune în temeiul prevăzut de dispozițiile art. 1998, art.2025, art.2028, art.2036
și art.2037 din Codul civil.
Instanța de apel a reținut că, potrivit raportului medical Radiologie/
Imagistică/ Medicină nucleară din ******, ora 13:54, eliberat de Spitalul
internațional Medpark, la Andrian Budurin s-a constatat septul nazal ușor deviat
/f.d.11/ fiindu-i prescris tratament medicamentos pe un termen de 15 zile
(f.d.12).
Potrivit Raportului medical Policlinica Medpark/ORL, eliberat la ******
de către Spitalul internațional Medpark, la reclamantul Andrian Budurin s-a
constatat: - Sechele posttraumatice în proiecția sinusului maxilar stâng cu defect
cicatriceal al pielii, dereglări senzoriale. - Devizie posttraumatică a septului
nazal gradul 2. - Hipertrofia cornetelor nazale inferioare. - Amigdalita cronică.
Conform cecurilor anexate la materialele cauzei civile rezultă că
reclamantul a procurat medicamente și a beneficiat de servicii medicale în sumă
de 3 960,41 de lei (14-16).
În urma acțiunilor ilegale ale pârâtului, Ion Vicol, față de reclamantul,
Andrian Budurin, la 15 octombrie 2020, ultimul a fost agresat fizic, fiindu-i
3
cauzate leziuni corporale neînsemnate, din care motiv s-a adresat după asistență
medicală în cadrul Spitalului Internațional Medpark. În urma incidentului
respectiv, reclamantul a avut de suportat prejudiciu material de 3 960,41 de lei,
constituit din medicamentele procurate pentru tratament și serviciile medicale
acordate.
Instanța de apel a considerat corectă soluția instanței privind încasarea de
la Ion Vicol în beneficiul lui Andrian Budurin a prejudiciului material în mărime
de 3 960,41 de bani, acesta fiind motivat și probat.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că Ion Vicol, prin acțiunile sale
ilegale, i-a provocat reclamantului/intimatului nu doar suferințe fizice, ci și
psihice, ce s-au manifestat prin stare de stres și frustrare, prin care acesta a
trecut, astfel fiind în drept să pretindă repararea prejudiciului moral.
Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că instanța de fond
corect a dispus încasarea de la Ion Vicol a prejudiciului moral în sumă de 5000
de lei, deoarece această sumă este una echitabilă suferințelor fizice și psihice
suportate de Andrian Budurin.
Cu referire la cheltuielile suportate pentru asistența juridică, instanța de
apel a reținut că avocatul Veaceslav Matei în interesele reclamantului, Andrian
Budurin, a întocmit și a depus în instanța de judecată cererea de chemare în
judecată, la fel în cadrul examinării cauzei au avut loc 2 ședințe de judecată, la
una din ele a participat avocatul. Ulterior, la 27 iulie 2021, a fost depusă cerere
privind examinarea cauzei civile în lipsa reclamantului și reprezentantului
acestuia, avocatul Veaceslav Matei.
Prin urmare, având în vedere munca efectiv depusă de către avocatul
Veaceslav Matei, care a participat doar la o ședință de judecată, de
complexitatea cauzei și lucrul efectuat de avocat, instanța de apel a ajuns la
concluzia de a modifica hotărârea primei instanțe în partea cheltuielilor pentru
asistență juridică și de a încasa de la Ion Vicol în beneficiul lui Andrian Budurin
suma de 3500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică
suportată. Or, suma de 3500 de lei este una necesară, reală și rezonabilă, care
corespunde muncii depuse de avocat pe parcursul judecării cauzei la acțiunea
depusă de Andrian Budurin împotriva lui Ion Vicol cu privire la repararea
prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Ion Vicol,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Cahul și a hotărârii din 13
decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea
4
integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei
noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept a
cererii de apel, recurentul a invocat că instanțele inferioare nu au ținut cont de
modul de aplicare a dreptului în cauze cu circumstanțe similare, unele absolute
identice ca circumstanțe de drept.
La 01 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia cererii de recurs depusă de Ion Vicol, reprezentat de avocatul Alexandru
Savva, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul
de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-au
valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
5
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, recursul depus de Ion Vicol, reprezentat de
avocatul Alexandru Savva, la 27 septembrie 2023, se consideră depus în
termenul stabilit de lege, or, decizia motivată din 20 septembrie 2023 a Curții de
Apel Cahul a fost expediată ulterior depunerii cererii de recurs.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Ion Vicol, reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o
6
simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește
condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici
temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
7
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ion Vicol, reprezentat
de avocatul Alexandru Savva, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Ion Vicol, reprezentat de avocatul
Alexandru Savva, împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel
Cahul.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8