2r-77/25 — obligarea intentarii anchetei de serviciu, repararea prejudiciului moral

2r-77/25 — obligarea intentarii anchetei de serviciu, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Nelli Popovscaia,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nelli

Popovscaia împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional

Soroca „A. Prisacari” cu privire la obligarea intentării anchetei de serviciu și

repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 24 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord,

(Dosarul nr. 2r-77/25

NR. PIGD 2-24091267-01-2r-04032025)

Termenul de depunere apelului. Restituirea cererii de apel ca tardivă. Lipsa

temeiurilor de repunere în termenul de apel. Comunicarea actului judecătoresc

avocatului. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. Gh. Tocaiuc,

Curtea de Apel Nord, jud. Sv. Ghercavii, C. Prisacari, R. Holban,

07 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Nelli

Popovscaia,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Craveț, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul Raional Soroca „A. Prisacari”, solicitând obligarea

intentării unei anchete de serviciu în privința personalului medical și a

medicilor, care au avut tangență cu cazul Galinei Bucanova, stabilirea

acțiunilor și inacțiunilor personalului medical responsabil, care a admis

abateri la acordarea asistenței medicale Galinei Bucanova cu identificarea și

indicarea acestuia în ancheta de serviciu, încasarea prejudiciului moral în

mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de judecată conform documentelor

justificative ce vor fi prezentate instanței.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nelli

Popovscaia. S-a încasat de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul

Raional Soroca „A. Prisacari” în beneficiul Nellei Popovscaia prejudiciul

moral în mărime de 1 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime

de 5 000 de lei. În rest, acțiunea s-a respins.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii din 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

solicitând repunerea în termenul de apel, admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală

a cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea cu privire la repunerea în termen a apelului declarat de Nelli

Popovscaia. S-a restituit cererea de apel din 03 ianuarie 2025 depusă de Nelli

Popovscaia împotriva hotărârii din 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Soroca,

sediul Central, ca fiind tardivă. S-a restituit apelul autorului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

1

Popovscaia a declarat recurs împotriva încheierii din 24 ianuarie 2025 a

Curții de Apel Nord, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii

contestate, repunerea în termen a cererii de apel, trimiterea cauzei în instanța

de apel pentru judecarea apelului în fond.

liber la justiție, motivând că instanțele de judecată i-au limitat accesul la

justiție prin faptul că instanța de fond nu i-a comunicat direct hotărârea

judecătorească, însă doar avocatului, cu care raporturile erau deja întrerupte.

Această omisiune contravine art. 264 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

care obligă instanțele să comunice actele procedurale tuturor părților. Astfel,

lipsa unei comunicări directe a împiedicat exercitarea efectivă a dreptului de

apel, ceea ce constituie o încălcare a art. 6 CEDO și art. 20 din Constituția

Republicii Moldova.

civilă, indicând că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile art. 116

alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, omițând faptul că hotărârea

Judecătoriei Soroca i-a fost comunicată abia la 23 decembrie 2024, ceea ce

reprezintă un motiv obiectiv de repunere în termen. Instanța de apel nu a

analizat culpa instanței de fond în această întârziere, fapt ce contravine

principiului echității procesului și i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

Instanța de apel nu a analizat faptul că avocatul desemnat inițial nu a depus

apelul în lipsa unei instrucțiuni exprese și nu a informat-o despre termenul

de exercitare a căilor de atac.

12008), statul este responsabil să asigure comunicarea efectivă a hotărârilor

către părțile implicate.

de respingere a cererii de repunere în termen. Instanța de apel a aplicat o

sancțiune procedurală excesivă, fără a analiza circumstanțele obiective care

au condus la depășirea termenului de contestare. Avocatul care primise

hotărârea nu mai reprezenta interesele sale la momentul expirării termenului

de apel, iar instanța de fond nu i-a comunicat direct hotărârea.

al securității juridice, care impune ca orice parte să beneficieze de o cale

efectivă de atac pentru remedierea unei hotărâri judecătorești injuste. În

conformitate cu art. 440 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de

Justiție are competența de a casa hotărârile care nu respectă drepturile

fundamentale și de a dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.

2025, conform scrisorii (f.d.135).

2

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva

încheierilor emise de către curțile de apel.”

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.”

„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.”

„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.”

„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus

în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de

apel a refuzat să efectueze repunerea în termen”.

„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților

la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea

de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie

un ansamblu de acte.”

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment

în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.”

3

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage

după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede

altfel.”

„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost

îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective

etc.).

(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în

care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură.”

„(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz

de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

(3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.”

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

„(2) Partea este obligată să informeze instanța, nu mai tîrziu de 3 zile pînă la data

ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la

serviciile avocatului, prezentînd instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv

adresa electronică a acestuia.”

„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)

să respingă recursul și să mențină încheierea.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, prin scrisoarea datată cu 10 februarie

2025, instanța ierarhic inferioară a expediat recurentei copia încheierii din

4

24 ianuarie 2025, inclusiv prin intermediul poștei electronice la 11 februarie

2025, fiind confirmată recepționarea și prin avizul de recepție din 17

februarie 2025 (f.d.126-128). Astfel, recursul este depus în termen.

raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate, din motivele ce succed.

Popovscaia a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 18 octombrie 2024

a Judecătoriei Soroca, sediul Central. Totodată, a solicitat repunerea în

termenul de apel (f.d.97-104).

art. 369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, s-a respins cererea cu

privire la repunerea în termen a apelului declarat de Nelli Popovscaia. S-a

restituit cererea de apel din 03 ianuarie 2025 depusă de Nelli Popovscaia

împotriva hotărârii din 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central, ca fiind tardivă. S-a restituit apelul autorului (f.d.122-125).

dezacordul recurentei cu actul judecătoresc emis, motivat prin faptul că

prima instanța nu i-a comunicat personal copia hotărârii judecătorești, însă

doar avocatului cu care avea deja raportul întrerupt, fiindu-i comunicată

hotărârea judecătorească doar la 23 decembrie 2024.

întemeiată soluția instanței de apel privind respingerea cererii de repunere în

termenul de apel și respectiv restituirea cererii de apel ca fiind tardivă.

Judecătoria Soroca, sediul Central, a pronunțat dispozitivul hotărârii

judecătorești, însă la pronunțarea acestuia nu s-a prezentat reclamanta Nelli

Popovscaia și/sau avocatul acesteia Igor Craveț, care acționa în numele

reclamantei în baza mandatului avocațial seria MA nr.1248591 din 18 iulie

2024 cu împuternicirile inserate pe versoul acestuia (f.d.56).

cunoscut despre data și ora ședinței de judecată stabilită pentru deliberarea

și pronunțarea dispozitivului hotărârii judecătorești, având în vedere că

avocatul reclamantei, Igor Craveț, a participat la examinarea cauzei în prima

instanță în ședința de judecată din 17 octombrie 2024, conform procesului-

verbal al ședinței de judecată. Or, anume în ședința de judecată din 17

octombrie 2024 s-a anunțat întrerupere pentru deliberarea și pronunțarea

dispozitivului hotărârii judecătorești pentru data de 18 octombrie 2024, ora

08:55 (f.d.78).

5

reclamantei, Igor Craveț, prin intermediul poștei electronice, copia actului

judecătoresc din 18 octombrie 2024 pentru cunoștință (f.d.82).

argumentele recurentei precum că i-a fost expediat copia dispozitivului

hotărârii judecătorești doar avocatului, cu care deja avea raportul întrerupt,

în situația în care avocatul a participat în cadrul ședinței de judecată din 17

octombrie 2024, iar dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 18

octombrie 2024 și a fost comunicat avocatului la aceeași dată, prin

intermediul poștei electronice. Mai mult, reclamanta nu a prezentat nicio

confirmare în virtutea prevederilor art.107 alin.(2) din Codul de procedură

civilă despre renunțarea la serviciile avocatului Igor Craveț.

interesele reclamantei Nelli Popovscaia, la 22 noiembrie 2024 a depus cerere

către Judecătoria Soroca, sediul Central, prin care a solicitat eliberarea

hotărârii din 18 octombrie 2024, a titlului executoriu conform hotărârii și a

discului (CD) cu înregistrările audio ale ședințelor în cauza dată, primindu-

le conform mențiunii la 26 noiembrie 2024 (f.d.83). Prin cererea depusă la

28 noiembrie 2024, avocatul nominalizat a solicitat eliberarea hotărârii

motivate din 18 octombrie 2024 (f.d.86). Iar în textul cererii de eliberare a

hotărârii motivate din 28 noiembrie 2024 se identifică fraza: „Subsemnatul,

avocatul Igor Craveț, reprezentant în bază de mandat al Doamnei Popovscaia

Nelli (mandatul de acordare a împuternicirilor se află la dosarul sus numit)

[…]” (f.d.86).

raportul întrerupt cu avocatul și nu mai reprezenta interesele sale la

momentul expirării termenului de apel, în situația în care circumstanțele

conturate supra denotă contrariul. De altfel, la 23 decembrie 2024 a fost

expediată hotărârea motivată atât avocatului, cât și reclamantei/recurente.

nejustificat argumentul recurentei precum că doar la 23 decembrie 2024 i-a

fost comunicat actul judecătoresc, prin ce s-ar confirma temeinicia cererii de

repunere în termenul de apel, în condițiile în care materialele cauzei atestă

expedierea către avocatul reclamantei la 18 octombrie 2024, prin intermediul

poștei electronice, a copiei dispozitivului hotărârii judecătorești, adică la data

pronunțării, aspect corect reținut de instanța de apel. Or, în conformitate cu

art. 362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

apreciază ca fiind irelevante alegațiile recurentei precum că instanța de apel

nu a analizat faptul că avocatul desemnat inițial nu a depus apelul în lipsa

unei instrucțiuni exprese și nu a informat-o despre termenul de exercitare a

6

căilor de atac, în condițiile în care instanța de apel a notat că avocatul avea

inserat pe versoul mandatului împuternicirea de a ataca hotărârea

judecătorească. Iar în conformitate cu art.75 alin.(4) din Codul de procedură

civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele

împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura

în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este

echivalentă culpei părții.

o despre termenul de exercitare a căilor de atac, acest aspect ține exclusiv de

raporturile dintre avocat și client, în condițiile în care din materialele cauzei

se atestă cu certitudine că la 22 noiembrie 2024, când deja expirase termenul

de atac împotriva hotărârii primei instanțe, avocatul Igor Craveț, în numele

reclamantei/recurente, a solicitat eliberarea hotărârii din 18 octombrie 2024,

inclusiv a titlului executoriu conform hotărârii, aspect detaliat supra. Or, în

temeiul art. 12 alin. (1) din Codul de executare, titlul executoriu se eliberează

creditorului la cerere de către prima instanță, după rămînerea definitivă a

hotărîrii. De altfel, în sensul art. 254 alin. (2) lit.a) din Codul de procedură

civilă, rămîn irevocabile hotărîrile judecătorești emise în primă instanță,

după expirarea termenului de apel, dacă participanții interesați nu au

exercitat calea de atac corespunzătoare. Drept urmare, la caz, partea

reclamantă la expirarea termenului de atac a solicitat prin cerere eliberarea

inclusiv a titlului executoriu, primindu-l la 26 noiembrie 2024 conform

mențiunii în cerere și tot partea reclamantă a exercitat calea de atac apelul,

prin depunerea acestuia doar la 03 ianuarie 2025.

constatarea instanței de apel că nici în termenul de 30 de zile de la

recepționarea la 26 noiembrie 2024 a copiei dispozitivului hotărârii

judecătorești de către avocatul Igor Craveț, sub semnătură, partea reclamantă

nu a depus cerere de apel, însă doar la 03 ianuarie 2025 a declarat apel.

instanța de apel a prevederilor art. 116 alin.(1), (4) din Codul de procedură

civilă, în sensul pretins de recurentă, în condițiile în care instanța ierarhic

inferioară a constatat omiterea termenului de contestare cu apel a hotărârii

primei instanțe atât în termenul de 30 zile de la pronunțarea dispozitivului

hotărârii judecătorești, cât și în termenul de 30 de zile, calculat din ziua în

care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură. Iar la caz, anumite argumente în vederea

justificării omiterii termenelor de contestare cu apel, recurenta nu a indicat.

Astfel, decad argumentele recurentei privind caracterul disproporționat a

soluției de respingere a cererii de repunere în termenul de apel și aplicarea

unei sancțiuni procedurale excesive în lipsa analizei circumstanțelor

obiective, în situația în care instanța de apel în raționamentele sale a corelat

7

prevederile legale cu circumstanțele faptice identificate în lucrările

dosarului.

că instanța de apel întemeiat a conchis în privința respingerii cererii de

repunere în termenul de declarare a apelului cu restituirea acestuia ca fiind

tardiv, or, instanței de apel nu i-a fost prezentată nicio dovadă plauzibilă ce

ar servi temei de repunere în termenul de apel sau ar justifica omiterea

acestuia.

omiterea termenului de apel nici în recursul declarat și respectiv nu s-a

constatat existența temeiurilor ce ar determina casarea încheierii contestate.

Circumstanțele reliefate supra denotă respectarea prevederilor legale de către

prima instanță și întreprinderea măsurilor necesare în vederea comunicării

părții reclamante atât a dispozitivului hotărârii judecătorești, cât și a hotărârii

motivate în sensul art. 236 alin.(4), (8) din Codul de procedură civilă.

comunicării hotărârii motivate către reclamantă, în situația în care

circumstanțele reliefate supra denotă că, de rând cu faptul că reclamanta a

cunoscut de existența litigiului aflat pe rolul instanței de judecată, de altfel,

inițiat la acțiunea sa, a participat, prin intermediul avocatului ales, și la

examinarea cauzei în prima instanță, cunoscând despre data când s-a

pronunțat dispozitivul hotărârii judecătorești, care a și fost comunicat

avocatului la data pronunțării, prin intermediul poștei electronice.

de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile

procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul

de procedură civilă. Părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte

cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și

trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă

sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a

arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru

protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.),

47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania,

29608/02, 04 mai 2004).

loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor cu respectarea

anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în

interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin

sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici

este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea

valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare

a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

8

dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din

Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă,

relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv

garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurenta

și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul

prevăzut de legislația în vigoare.

Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.

din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Nelli Popovscaia.

Menține încheierea din 24 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nelli Popovscaia

împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional Soroca „A.

Prisacari” cu privire la obligarea intentării anchetei de serviciu și repararea

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

9