2rac-98/25 — Încasarea prejudiciului material, dobânzii de întârziere și a prejudiciului moral

La 18 octombrie 2021, GȚ „Guleac Inna” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Total Gnatiuc” cu privire la încasarea venitului ratat în sumă de 236.400 lei (221.400 lei pentru grâul recoltat și 15.000 lei pentru paie), precum și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 14.181lei, compuse din taxa de stat de 10.181lei și cheltuieli pentru asistență juridică de 4.000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta GȚ „Guleac Inna” a indicat că, în temeiul acordului de predare-primire a loturilor de teren agricol din 04 noiembrie 2019, încheiat în cadrul schimbului de terenuri agricole și în scopul asigurării accesului liber la terenuri și al reducerii cheltuielilor de prelucrare, SRL „Anvar-Com” i-a transmis în folosință terenuri agricole cu suprafața de 8,2267 ha și o livadă cu suprafața de 0,6424 ha, în total 9,0689 ha. Acordul a fost semnat de ambele părți și înregistrat la Primăria satului Sturzovca, raionul Glodeni.

Reclamanta a susținut că a prelucrat terenul respectiv, a efectuat lucrările agricole necesare și a recoltat roada aferentă anului 2020. Totodată, în toamna anului 2020 a pregătit terenul și l-a însămânțat cu grâu pentru recolta anului 2021, suportând cheltuielile aferente lucrărilor de arat, cultivare, fertilizare, procurare și tratare a semințelor.

La 12 iunie 2021, pârâta SRL „Total Gnatiuc” ar fi recoltat fără drept cultura de grâu de pe terenul agricol cu suprafața de 9,0689 ha, situat pe câmpul nr. 4840311, însușindu-și întreaga recoltă. Reclamanta a estimat că recolta de grâu pentru anul 2021 ar fi constituit aproximativ 6 tone la hectar, iar la un preț de 4.100 lei pentru o tonă, valoarea totală a grâului recoltat s-ar fi ridicat la 221.400 lei. De asemenea, aceasta a pretins că pârîta și-a însușit paiele rezultate în urma recoltării, evaluate la suma de 15.000 lei.

Prin somația din 08 septembrie 2021, a solicitat pârâtei repararea prejudiciului cauzat, inclusiv compensarea cheltuielilor suportate pentru pregătirea și prelucrarea terenului, procurarea și tratarea semințelor de grâu, precum și contravaloarea recoltei. Întrucât pârâta nu a răspuns solicitării și nu a manifestat disponibilitate pentru soluționarea amiabilă a litigiului, aceasta s-a adresat instanței de judecată. 1

Totodată, reclamanta a invocat că acțiunile pârâtului i-au cauzat suferințe psihice și agravarea stării de sănătate, fiind nevoită să solicite asistență medicală, circumstanțe pe care le-a susținut prin înscrisuri medicale anexate la dosar.

Prin cererea de majorare a pretențiilor depusă la 04 aprilie 2022, reclamanta a indicat că, după recoltarea grâului, pârâtul a continuat să utilizeze fără drept terenul litigios, însămânțând porumb pe aceeași suprafață de 9,0689 ha. Potrivit susținerilor sale, terenul a fost exploatat de pârât prin utilizarea îngrășămintelor minerale, iar ulterior acesta a recoltat aproximativ 306 tone de porumb pentru siloz, fapt confirmat printr-un certificat eliberat de Consiliul raional Glodeni. În aceste condiții, reclamanta a solicitat majorarea cuantumului despăgubirilor cu suma de 306.000 lei, reprezentând valoarea producției de porumb recoltate de pârât.

Ulterior, la 26 ianuarie 2023, reclamanta a solicitat atragerea în proces, în calitate de copârât, a lui Alexandru Gnatiuc și încasarea în mod solidar de la SRL „Total Gnatiuc” și Alexandru Gnatiuc a prejudiciului pretins și a cheltuielilor de judecată. În susținerea acestei cereri, reclamanta a invocat că prejudiciul a fost cauzat prin acțiunile intenționate ale lui Alexandru Gnatiuc, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor privind răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, repararea prejudiciului putea fi solicitată atât de la persoana juridică, cât și de la persoana fizică implicată, în mod solidar.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 26 ianuarie 2023, a fost admisă cererea reclamantei privind atragerea în proces a lui Alexandru Gnatiuc în calitate de copârât.

Ulterior, la 29 septembrie 2023 și la 26 februarie 2024, GȚ „Guleac Inna” a depus cereri de concretizare a pretențiilor formulate în acțiune, solicitând: - încasarea, în mod solidar, de la SRL „Total Gnatiuc” și Alexandru Gnatiuc, a sumei de 311.296 lei cu titlu de prejudiciu material; - încasarea, în mod solidar, de la aceiași pârâți, a sumei de 100.000 lei cu titlu de prejudiciu moral; - încasarea, în mod solidar, a dobânzii legale de întârziere calculate până la executarea integrală a hotărârii judecătorești, cuantumul acesteia constituind, la data de 15 martie 2024, suma de 150.454 lei; - încasarea, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de stat în mărime de 12.181 lei, cheltuieli pentru asistență juridică în cuantum de 20.000 lei și alte cheltuieli aferente în sumă de 25.979 lei.

S-a dispus încasarea, în mod solidar, de la SRL „Total Gnatiuc” și Alexandru Gnatiuc, în beneficiul GȚ „Guleac Inna”, a sumei de 202.541,00 lei cu titlu de prejudiciu material, compusă din venitul ratat pentru grâu în cuantum de 187.541 lei și venitul ratat pentru paie în sumă de 15.000 lei. S-a dispus încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 97.891,27 lei, precum și cheltuielile de judecată în cuantum total de 36.788,47 lei, incluzând taxa de stat de 9.012,97 lei, cheltuielile pentru asistență juridică de 19.000 lei, cheltuielile de transport de 8.186,70 lei și cheltuielile aferente copierii actelor și materialelor dosarului în sumă de 588,80 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 30 septembrie 2024, s-a admis cererea de corectare a erorii materiale strecurate în dispozitivul hotărârii din 25 iulie 2024. Astfel, s-a dispus ca la punctul 2 al dispozitivului să se considere corectă suma prejudiciului material de 202.451 lei, compusă din venitul ratat pentru grâu în cuantum de 187.451lei și venitul ratat pentru paie în sumă de 15.000 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 25 iulie 2024 a fost menținută fără modificări.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a determinat corect raportul juridic litigios și a stabilit în mod întemeiat că GȚ „Guleac Inna” deținea în gestiune terenul agricol cu suprafața de 9,0689 ha din câmpul cu nr. cadastral 4840311, în temeiul acordului de predare-preluare din 04 noiembrie 2019, încheiat cu SRL „Anvar-Com”. Totodată, s-a constatat că Alexandru Gnatiuc, acționând în numele și în interesele SRL „Total Gnatiuc”, a prelucrat samavolnic același teren și a recoltat roada la 12 iunie 2021. 3

Instanța de apel a acordat relevanță hotărârii irevocabile a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 21 iulie 2021, prin care Alexandru Gnatiuc a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 335 Cod contravențional. Instanța a reținut că faptele constatate prin această hotărâre, respectiv prelucrarea și recoltarea samavolnică a terenului aflat în gestiunea reclamantei, sunt obligatorii pentru instanța civilă chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile ale aceleiași fapte.

Instanța de apel a respins argumentele apelanților privind suprafața terenului și cuantumul prejudiciului, reținând că suprafața de 9,0689 ha a fost stabilită prin hotărârea irevocabilă pronunțată în cauza contravențională. La determinarea venitului ratat, prima instanță s-a întemeiat justificat pe informația Consiliului raional Glodeni privind recolta medie de grâu de toamnă în raionul Glodeni pentru anul 2021, de 4,73 tone/ha, precum și pe informația FPC „Grăp” SRL privind prețul mediu de comercializare a grâului, de 4,37 lei/kg. În baza acestor date, prejudiciul aferent grâului a fost stabilit la 187.451 lei.

De asemenea, instanța a considerat întemeiată soluția privind încasarea sumei de 15.000 lei pentru paiele rezultate din recoltare, având în vedere probele administrate referitoare la valorificarea acestora. Astfel, prejudiciul material total a fost stabilit la suma de 202.451 lei, reprezentând venitul ratat pe care reclamanta l-ar fi putut obține dacă nu ar fi fost lipsită ilegal de posibilitatea de a exploata terenul aflat în gestiunea sa.

Referitor la răspunderea solidară, instanța de apel a reținut că SRL „Total Gnatiuc” are calitatea de comitent, iar Alexandru Gnatiuc calitatea de prepus, întrucât acesta a acționat în numele și în interesele societății, utilizând tehnica acesteia. Întrucât prejudiciul a fost cauzat intenționat, prin fapta de samavolnicie, instanța a apreciat corectă aplicarea art. 2005 Cod civil și încasarea prejudiciului, în mod solidar, de la ambii pârâți.

Cu privire la dobânda de întârziere, instanța de apel a respins argumentul apelanților potrivit căruia aceasta ar fi aplicabilă doar raporturilor contractuale. Curtea a reținut că, potrivit art. 2025 alin. (6) Cod civil, autorul faptei ilicite datorează dobânda de întârziere de la data primirii somației de către persoana care răspunde de prejudiciu. Întrucât pârâții au fost somați la 08 septembrie 2021 și nu au reparat prejudiciul, prima instanță a dispus întemeiat încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 97.891,27 lei.

În privința cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că acestea au fost probate prin înscrisurile anexate la dosar și sunt aferente procesului. Curtea a apreciat că taxa de stat, cheltuielile pentru asistență juridică, cheltuielile de transport, precum și cele pentru xerox, mape și discuri au fost stabilite proporțional și rezonabil, în raport cu partea admisă din acțiune, complexitatea cauzei, durata procesului și volumul de muncă prestat de avocat. 4

În motivarea recursului, recurenții au invocat temeiul prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanțele inferioare au apreciat vădit nerezonabil probele administrate și au aplicat eronat normele de drept material incidente cauzei.

Recurenții au susținut că instanțele au stabilit greșit suprafața terenului agricol pretins prelucrat samavolnic și, implicit, cuantumul prejudiciului material, reținând eronat că GȚ „Guleac Inna” gestiona un teren agricol cu suprafața de 9,0689 ha. Totodată, au invocat că hotărârea contravențională prin care Alexandru Gnatiuc a fost sancționat pentru samavolnicie nu stabilește suprafața exactă a terenului prelucrat, ci doar existența faptei contravenționale.

De asemenea, recurenții au contestat modalitatea de calcul a venitului ratat, susținând că instanțele au acordat prioritate informațiilor furnizate de Consiliul raional Glodeni și FPC „Grăp” S.R.L., ignorând datele statistice ale Biroului Național de Statistică privind recolta și prețul mediu al grâului pentru anul 2021. Totodată, au invocat că la stabilirea prejudiciului nu au fost deduse cheltuielile necesare pentru recoltarea, transportarea și depozitarea producției agricole, motiv pentru care prejudiciul real ar fi considerabil mai redus.

Recurenții au contestat și încasarea sumei de 15.000 lei pentru paie, susținând că această pretenție nu a fost dovedită corespunzător, iar concluziile instanțelor s-au bazat pe un anunț publicat pe o platformă online, fără a fi demonstrată proveniența și veridicitatea informațiilor respective.

Totodată, recurenții au susținut că dobânda de întârziere a fost acordată neîntemeiat, întrucât litigiul are caracter delictual, iar între părți nu au existat raporturi contractuale sau obligații bănești scadente care să justifice aplicarea dispozițiilor legale privind dobânda de întârziere. De asemenea, au contestat soluția privind compensarea cheltuielilor de judecată, apreciind că acestea urmau a fi reduse proporțional cuantumului prejudiciului ce putea fi admis și doar în măsura în care erau probate și necesare.

Recurenții au menționat că SRL „Total Gnatiuc” nu poate fi obligată să răspundă solidar pentru prejudiciul cauzat, susținând că societatea nu este subiect al răspunderii delictuale în prezenta cauză, iar pretențiile formulate împotriva acesteia au fost îndreptate împotriva unui pârât necorespunzător. 5

Articolul 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Articolul 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Articolul 433 alin. (1), lit. f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Articolul 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții 6 Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele dezvoltate de Curtea de Apel Nord, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe o analiză riguroasă a circumstanțelor de fapt dovedite prin probatoriul administrat.

Argumentelor invocate de către recurent li s-a dat un răspuns complet și suficient în actul judecătoresc contestat. Instanța de apel a examinat în mod detaliat și exhaustiv toate argumentele de fapt și de drept invocate de părți, iar criticile formulate în recurs nu sunt de natură să răstoarne constatările instanței de apel, acestea limitându-se, în esență, la exprimarea unui simplu dezacord față de aprecierea probelor și soluțiile pronunțate în cauză, fără a evidenția veritabile motive de nelegalitate.

O astfel de conduită procesuală, materializată prin reiterarea argumentelor invocate anterior, fără formularea unor critici veritabile de nelegalitate la adresa raționamentului instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a prezentat Curții Supreme de Justiție argumente apte să justifice exercitarea controlului de legalitate asupra deciziei contestate. Aceeași interpretare a fost consacrată și în 7 jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra- 183/25 din 6 august 2025, nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).

În aceste condiții, completul de judecată constată că recursul declarat de S.R.L. „Total Gnatiuc” și Alexandru Gnatiuc, reprezentați de avocata Tatiana Boldescu este vădit neîntemeiat, întrucât nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, iar criticile formulate nu justifică examinarea cauzei în fond de către Curtea Supremă de Justiție.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de S.R.L. „Total Gnatiuc” și Alexandru Gnatiuc, reprezentați de avocata Tatiana Boldescu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Elena Croitor Gheorghe Stratulat 8