2rac-181/21 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-181/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud. V. Nogai) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, Gh. Liulca) ÎNCHEIERE 21 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Total-Gnatiuc”, reprezentată de către avocatul Andrei Botnari, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură împotriva Societății cu răspundere limitată „Total-Gnatiuc” cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Total-Gnatiuc” și a fost menținută hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, constată: La 28 august 2019 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Total-Gnatiuc” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, pârâtul a depus la Agenție dosarul de subvenționare nr.1.5/1508GL1390, în conformitate cu măsura 1.5 „Stimularea procurării animalelor de prăsilă și menținerea fondului genetic al acestora”, prevăzută de Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 352 din 10 iunie 2015. A menționat că, conform dosarului de subvenționare nr.1.5/1508GL1390, SRL „Total-Gnatiuc’’ a solicitat subvenții în sumă de 2613545 de lei, pentru procurarea a 65 de bovine, fiindu-i achitată suma de 2199000 de lei, transferul subvenției fiind efectuat pe data de 20 iulie 2016 în temeiul ordinului de plată nr.2323 din 12 aprilie 2016. A susținut că, conform pct. 8 subpct.

5) din Regulamentul cu privire la constituirea Instituției Publice „Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură”, 1 aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 521 din 05 iulie 2017 și ordinului directorului Agenției nr. 48 din 11 aprilie 2018, dosarele de subvenționare invocate au fost supuse verificării. A afirmat că, deplasându-se la locul efectuării investiției, în s. Fundurii Vechi, r-nul Glodeni (ferma cu nr. cadastral 4840311096), reprezentanții Agenției au constatat că, până la 31 ianuarie 2018, SRL ,,Total-Gnatiuc” a sacrificat 2 bovine, ce puteau fi identificate prin numărul de crotalii DE1501723744, DE1264326886 și au pierit 5 bovine ce puteau fi identificate prin numărul de crotalii DE1501723733, DE1264326790, DE1501723733, DE1264326790 și DE1304696823.

A relevat că, constatării respective au fost consemnate în fișa de verificare nr.33 din 26 aprilie 2018 privind efectuarea verificării post-inspecție ale proiectelor din anii 2014-2016, care a fost semnată de reprezentantul pârâtului. A notat că, astfel, SRL ,,Total-Gnatiuc” a încălcat angajamentele asumate și prevederile Regulamentului enunțat, după cum urmează: 1) conform pct. 3 din Declarația pe proprie răspundere din 15 iulie 2015, anexată la cererea de acordare a sprijinului financiar, SRL ,,Total-Gnatiuc’’ și-a asumat obligațiunea de a nu înstrăina/transmite în folosință sub nici o formă investiția supusă subvenționării, conform perioadei de timp specificate la pct. 70 din Regulament, precum și să respecte criteriile de eligibilitate în dependență de măsura/sprijinul accesat, iar conform pct. 70 subpct.

1) din Regulament, beneficiarul subvenției destinate scopului specificat la punctele 66-67 din prezentul Regulament nu este în drept să înstrăineze/sacrifice obiectul subvenționării, timp de 3 ani – pentru vaci, junci. Perioada menționată vizează anii calendaristici următorului an în care a avut loc transferul sprijinului financiar. A declarat că, având în vedere faptul că, transferul sprijinului financiar a fost efectuat pe data de 20 iulie 2016, în temeiul ordinului de plată nr. 2323 din 12 aprilie 2016, SRL ,,Total-Gnatiuc” era obligat să mențină criteriile de eligibilitate, care au stat la baza acordării subvenției, inclusiv pentru perioada cuprinsă între 01 ianuarie 2017- 01 ianuarie 2020, fapt care nu s-a realizat.

A invocat că, încălcările comise atrag după sine obligațiunea SRL ,,Total- Gnatiuc” de a restitui integral suma subvenției obținută pentru procurarea celor 7 bovine, în temeiul următoarelor prevederi legale și angajamente asumate și, anume, conform pct. 71 din Regulament, producătorii agricoli care au înstrăinat (vândut, donat, schimbat, etc.), sacrificat sau care s-au făcut vinovați de pierirea animalelor, până la expirarea termenului prevăzut, sunt obligați să restituie suma subvenției, iar conform pct. 10 din Declarația pe proprie răspundere, SRL ,,Total-Gnatiuc’’ a acceptat ca proiectul să devină neeligibil și să restituie integral și necondiționat subvenția primită în cazul în care nu respectă oricare din punctele prevăzute de această Declarație.

Astfel, pârâtul nu a respectat pct. 3 din Declarație. A mai invocat că, pentru 65 de bovine, suma subvenției acordate a constituit 2199000 de lei, iar în mediu subvenția achitată pentru o bovină constituie 33830 de lei, respectiv, subvenția acordată pentru procurarea a 7 bovine, care urmează a fi restituită Agenției de către pârât, constituie 136810 de lei. A specificat că, pretențiile Agenției invocate în prezenta cerere de chemare în judecată au fost comunicate pârâtului prin intermediul somațiilor nr. 426/07 din 17 2 iulie 2018 și nr. 407/07 din 04 iunie 2019, somația nr. 426/07 din 17 iulie 2018 fiind recepționată de către pârât la 20 iulie 2018, fapt confirmat prin avizul de recepție.

A comunicat că, prin scrisoarea nr. 2 din 22 noiembrie 2018, pârâtul a obiectat asupra pretențiilor înaintate de către Agenție în somația nr. 426/07 din 17 iulie 2018, astfel, pârâtul a opinat că, pieirea și sacrificarea bovinelor au fost determinate de anomaliile reproductive de care suferea acestea, precum și de niște evenimente de forță majoră. A menționat că, pct. 71 din Regulamentul menționat prevede că, producătorii agricoli care au înstrăinat (vândut, donat, schimbat etc.), sacrificat sau care s-au făcut vinovați de pieirea animalelor, până la expirarea termenului prevăzut, sunt obligați să restituie suma subvenției, cu excepția situațiilor de forță majoră, precum și a cazurilor de epizootie, confirmate în modul stabilit.

Astfel, Regulamentul enunțat nu scutește producătorul agricol de restituirea subvențiilor în cazul în care acesta sacrifică animalele din cauza unor anomalii reproductive. A susținut că, în ceea ce privește forța majoră, aceasta trebuie să fie confirmată în modul stabilit, or, conform art. 4 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie, aceasta stabilește și confirmă evenimentele de forță majoră în relațiile dintre subiecții activității de întreprinzător. Eliberarea unui astfel de certificat se efectuează în condițiile Regulamentului privind eliberarea certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră, aprobat prin decizia nr. 16/4 din 21 decembrie 2004 a Biroului Executiv a Camerei de Comerț și Industrie, însă pârâtul nu a demonstrat împrejurările de forță majoră pe care s-ar fi putut baza sacrificarea sau pieirea animalelor.

A afirmat că, somația nr. 407/07 din 04 iunie 2019 a fost înaintată pârâtului, urmare a revizuirii unor pretenții ale sale în privința altui dosar de subvenționare, astfel, referitor la dosarul de subvenționare nr. 1.5/1508GL1390, pretențiile înaintate de către reclamant au rămas neschimbate. A relatat că, dovada recepționării somației nr. 407/07 din 04 iunie 2019 o constituie scrisoarea de răspuns a pârâtului adresată reclamantului, care a fost înregistrată cu nr. 769 din 18 iunie 2019. A notat că, prin somație, pârâtului i s-a solicitat ca, în termen de 7 zile lucrătoare, să restituie subvenția în mărime de 236810 lei, acordată de către reclamant, conform dosarului de subvenționare nr. 1.5/1508GL1390, pentru procurarea a 7 bovine, dovada recepționării somației nr. 407/07 din 04 iunie 2019 se raportează la data de 18 iunie 2019, obligația pârâtului de restituire a subvenției a devenit scadentă pe data de 27 iunie 2019, după expirarea a 7 zile lucrătoare.

A declarat că, având în vedere că, pârâtul nu a achitat la scadență suma de 236810 lei pretinsă de către reclamant, pentru perioada 27 iunie 2019 (data scadenței) – 21 august 2019 (data depunerii prezentei cereri), pârâtul urmează să achite, conform art. 942 alin. (1) din Codul civil, și o dobândă de întârziere în mărime de 5699,66 de lei. A solicitat încasarea de la pârât a subvenției în mărime de 236810 lei, acordată conform dosarului de subvenționare nr. 1.5/1508GL1390, pentru procurarea a 7 bovine și a dobânzii de întârziere în mărime de 5699,66 de lei.

3 Prin hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, a fost admisă acțiunea depusă de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și au fost încasate de la SRL ,,Total-Gnatiuc” în beneficiul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură subvenția în mărime de 236810 lei, acordată conform dosarului de subvenționare nr. 1.5/1508GL1390, pentru procurarea a 7 bovine și dobânda de întârziere în mărime de 5699,66 de lei. A fost încasată de la SRL ,,Total-Gnatiuc” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 7275,28 de lei. La 05 noiembrie 2019 SRL „Total-Gnatiuc” a declarat apel nemotivat, iar la 27 ianuarie 2020 a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii, cu încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către SRL „Total-Gnatiuc” și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Instanța de apel a reținut că, SRL „Total-Gnatiuc” nu a anunțat Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură privind sacrificarea și pierirea bovinelor, pentru procurarea cărora a fost acordată subvenția.

Totodată, instanța de apel a constatat că, SRL ,,Total-Gnatiuc’’ a încălcat angajamentele asumate și prevederile Regulamentului de subvenționare din 2015, după cum urmează: conform pct. 3 din Declarația pe proprie răspundere din 15 iulie 2015, anexată la cererea de acordare a sprijinului financiar, SRL ,,Total-Gnatiuc’’ și-a asumat obligațiunea de a nu înstrăina/transmite în folosință sub nici o formă investiția supusă subvenționării, conform perioadei de timp specificate la pct. 70 din Regulament, precum și să respecte criteriile de eligibilitate în dependență de măsura/sprijinul accesat, anexat în copie la materialele cauzei (f. d. 10). Coroborând pct. 3 al Declarației cu pct. 70 subpct.

1) din Regulament, instanța de apel a relevat că, este cert că, beneficiarul de subvenții (apelantul) nu era în drept sa sacrifice obiectul subvenționării timp de 3 ani, care se vor calcula începând cu anul calendaristic următor anului în care a avut loc transferul sprijinului financiar. În speță, transferul sprijinului financiar a fost efectuat pe data de 20 iulie 2016 în temeiul ordinului de plata nr. 2323 din 12 aprilie 2016 și, respectiv, obligațiile beneficiarului de a nu sacrifica obiectul subvenționat sunt calculate începând cu data de 01 ianuarie 2017 și se extind până pe data de 01 ianuarie 2020. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a constatat că, conform pct. 71 din Regulament, producătorii agricoli care au sacrificat sau care s- au făcut vinovați de pieirea animalelor, până la expirarea termenului prevăzut, sunt obligați să restituie suma subvenției.

Instanța de apel a notat că, conform pct. 71 din Regulament, nu se stabilește expres care este „termenul prevăzut”, dar interpretând prevederile Regulamentului în ansamblu și sistemic, este evident că, se au în vedere termenele prevăzute la pct.70 (în speță, pct. 70 subpct. 1) - 3 ani de zile, calculați începând cu anul calendaristic următor anului în care a avut loc transferul sprijinului financiar). În contextul celor expuse, instanța de apel a considerat corectă poziția primei instanțe, care a stabilit că, apelantul SRL „Total Gnatiuc” a primit suma subvenției 4 acordate în mărime de 2199000 de lei pentru procurarea a 65 de bovine, dintre care 2 bovine au fost sacrificate și 5 bovine au pierit, iar, făcând un calcul matematic, reiese că, 2199000 de lei : 65 de bovine = 33830 de lei, astfel, subvenția achitată pentru o bovină constituie suma de 33830 de lei, însă subvenția acordată pentru procurarea a 7 bovine este de 236810 lei (33830 de lei x 7 bovine).

Cu referire la argumentele apelantului SRL „Total-Gnatiuc” precum că, 2 bovine au fost sacrificate din cauza maladiilor reproductive de care sufereau și pentru a evita un comportament de cruzime față de animale, instanța de apel a stabilit că, argumentele date nu-l scutesc pe apelant de restituirea subvențiilor atunci când animalele sunt sacrificate din cauza unor anomalii reproductive, oportunitatea de scutire de la restituirea subvenției fiind doar situația de forță majoră, precum și cazurile de epizootie, confirmate în modul stabilit. Totodată, instanța de apel a menționat că, din documentele prezentate de către apelant nu este clar în ce măsură maladiile reproductive ale bovinelor au influențat producția de lapte și din ce motiv a fost necesar sacrificarea acestora.

Cu referire la argumentele apelantului în privința pieririi celorlalte 5 bovine, instanța de apel le-a considerat irelevante și care nu-l scutesc de la răspunderea materială asumată. Or, prin scrisoarea remisă de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nr. 01-6/453 din 28 februarie 2020 a fost prezintată informația detaliată la cauzele și simptomele unor afecțiuni întâlnite la bovine și, anume: conform actului de examinare a cadavrului din 30 iunie 2016, bovina cu nr. crotaliei DEI304696823 a fost înregistrată pentru tratament primar pe 22 iunie 2016, iar după 8 zile, pe 30 iunie 2016 se constată decesul acesteia din cauza reticolopericarditei purilente. Afecțiunea apare ca urmare a ingerării de către bovină a obiectelor străine (sârme, diverse obiecte metalice, plastice etc.) din furaje sau de pe pășuni.

Astfel, se conchide că, furajele, inclusiv pășunile trebuie să fie verificate de către fermier, pentru a exclude ingerarea acestora de către bovine; conform actului de examinare a cadavrului din 07 iulie 2016, bovina cu nr. crotaliei DEI501723733 a fost înregistrată pentru tratament primar pe 02 iulie 2016, iar după 5 zile, pe 07 iulie 2016 se constată decesul acesteia, din cauza pleuropneumoniei crupale. Această boală afectează sistemul respirator al bovinei și survine în rezultatul aflării animalului în condiții de frig, vânt, umiditate excesiva. În asemenea caz, la fel, se deduce că afecțiunea este determinată de supraveghere insuficientă din partea fermierului; conform actului de examinare a cadavrului din 10 august 2016, bovina cu nr. crotaliei DE1271563093 nu a fost înregistrată pentru tratament primar, decesul fiind constatat pe 10 august 2016 din cauza timpanitei acute (cunoscut și ca meteorism ruminal la vaci sau timpanism).

Afecțiunea se caracterizează printr-o distensie rapidă a rumenulului, având efecte negative asupra respirației și circulației. De cele mai multe ori timpanismul ruminal este reprezentat de о masa spumoasă, care destinde rumenul, provocând acumularea de gaze. Cauzele, deseori, sunt legate de furajarea animalului cu nutrețuri spumogene, cum ar fi: nutrețuri verzi, fragede, umede (plouate sau înrourate). Această maladie apare frecvent primăvara-vara. Simptomele principale - animalul este neliniștit, tentative de culcare, urmate de ridicări rapide, încetarea consumului de nutreț și destinderea evidenta a abdomenului.

Este cert că, afecțiunea se datorează felului în care animalul este alimentat, responsabilitatea primară și 5 directă aparținând fermierului; conform actului de examinare a cadavrului din 07 iunie 2017, bovina cu nr. crotaliei DEI264326790 nu a fost înregistrată pentru tratament primar, decesul fiind constatat pe 07 iunie 2016 din cauza torsiunii abomasului (stomacului). Conform literaturii de specialitate, cauza precisă a deplasării stomacului nu este cunoscută deocamdată, dar afecțiunea prezintă numeroși factori decisivi (favorizanți) sau predispozanți, cum ar fi - nutriția deficitară, neadecvată a vacilor mari producătoare de lapte, cu cerințe pe măsură, rațiile bogate în concentrate și sărace în fibre.

Începutul evoluției bolii se manifestă prin pierderea apetitului, îndeosebi pentru concentrate, concomitent cu о scădere marcantă a producției de lapte. Se instalează progresiv anorexia, urmată de stoparea motilității ruminale (stoparea contracțiilor motrice ale rumenului). Materiile fecale, în cantitate redusă, închise la culoare, uneori absente (în cazul torsiunii). Pot fi negricioase, în cazul ulcerelor stomacale. Afecțiunea se dezvoltă progresiv, prezentând mai multe simptome clinice, pe care apelantul era obligat să le observe la timp și să întreprindă măsurile necesare de tratare.

Or, din actul de examinare a cadavrului din 07 iunie 2017 rezultă că, bovina nici nu a fost diagnosticată din timp pentru a fi supusa tratamentului, ci s-a constatat doar decesul acesteia; conform actului de examinare a cadavrului din 29 iunie 2017, bovina cu nr. crotaliei DEI264326815 a fost înregistrată pentru tratament primar pe data de 24 iunie 2017, iar după 5 zile, pe 29 iunie 2016 se constată decesul acesteia din cauza reticulitei traumatice. Conform literaturii de specialitate, reticulita traumatică este о tehnopatie întâlnită la bovine datorată în general managementului defectuos atât al pășunilor, cât și al procesului tehnologic de furajare a animalelor. În așa mod, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect a reținut că, toate afecțiunile se datorează supravegherii insuficiente din partea beneficiarului.

Cu referire la cerința intimatului cu privire la încasarea dobânzii de întârziere, instanța de apel, făcând trimitere la art. 942 alin. (1) și (2) din Codul civil și reieșind din faptul că, apelantul nu a achitat la scadență suma de 236810 lei pretinsă de către intimat, pentru perioada 27 iunie 2019 (data scadenței) – 21 august 2019 (data depunerii prezentei cereri), apelantul urmează să achite și o dobândă de întârziere în mărime de 5699,66 de lei, conform calculului anexat la materialele cauzei și studiat de către instanța de judecată (f. d. 25-27). La 24 mai 2021 SRL „Total-Gnatiuc”, reprezentată de către avocatul Andrei Botnari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. A menționat că, normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională, a interpretat în mod eronat legea și a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

A susținut că, hotărârea primei instanțe se casează sau se modifică de instanța de apel dacă: circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost 6 constate și elucidate pe deplin, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, pe care prima instanță le consideră constate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente, concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.

A afirmat că, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 20 ianuarie 2015, § 41, importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această exigență există nu doar pentru indivizi, dar în egală măsură și pentru autoritățile publice și private, în măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limitele atribuțiilor, care le-au fost conferite de lege, motiv din care instanța de judecată nu constituie o excepție de la regulă. Prin notificarea din 07 iunie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii referinței (f. d. 167), însă ultimul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei contestate la 18 martie 2021, iar la 23 martie 2021 recurentul a recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia (f.d.154, 162). Astfel, recursul declarat la 24 mai 2021 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; 7 d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către SRL „Total-Gnatiuc”, reprezentată de către avocatul Andrei Botnari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către SRL „Total-Gnatiuc”, reprezentată de către avocatul Andrei Botnari, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Total-Gnatiuc”, reprezentată de către avocatul Andrei Botnari, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 8 dispune: Recursul declarat de către SRL „Total-Gnatiuc”, reprezentată de către avocatul Andrei Botnari, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic 9