2ra-290/21 — rambursarea parțială a subvenției acordate

2ra-290/21 — rambursarea parțială a subvenției acordate (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-290/21

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud. I. Parii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Regional

Meat” cu privire la rambursarea parțială a subvenției acordate,

împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și a fost

menținută hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina,

constată:

La data de 18 iunie 2018, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Regional Meat” cu privire la

rambursarea parțială a subvenției acordate.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în anul 2017 SRL „Regional Meat”

a beneficiat de subvenții în mărime de 445 537 de lei, conform dosarului de

subvenționare 1.5/1710RZ4498, pentru investiția efectuată conform submăsurii 1.5

„Stimularea procurării animalelor de prăsilă și menținerea fondului genetic al acestora”

din Regulamentul de subvenționare pentru anul 2017, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 și anume, pentru procurarea a 201 porcine scroafe.

A menționat că sprijinul a fost acordat în conformitate cu pct. 44 al

Regulamentului enunțat, pentru compensarea parțială a investiției la procurarea

animalelor de prăsilă de la ferme de prăsilă incluse în Nomenclatorul raselor, tipurilor

și crosurilor de animale, omologate (raionate) în Republica Moldova, inclusiv din

import, începând cu data de 1 noiembrie a anului precedent celui de subvenționare.

A invocat că subpct. 2 al pct. 45 al Regulamentului stipulează că, mărimea

1

subvenției se calculează sub formă de compensație din valoarea costului animalului,

conform facturilor, invoice-urilor și declarațiilor vamale, în mărime de 30 % pentru

vieri cu vârsta de 4-8 luni (rasa pura și birasială) și scrofițe neînsămânțate cu vârsta de

5-8 luni (rasa pură și birasiale), dar nu mai mult de 500,0 mii lei per beneficiar într-un

an de subvenționare.

Reclamanta a notat că, conform fișei de calcul din 27 februarie 2018 a Direcției

autorizare plăți a fost autorizată spre plată solicitantului de subvenții suma de 445 537

de lei. Respectiv, la 15 martie 2018, prin ordinul de plată nr. 2269, suma de 445 537 de

lei a fost transferată pe contul pârâtei pentru procurarea a 201 capete de porcine.

A afirmat că prin notificările nr. 1 și 2 din 22 martie 2018, SRL „Regional

Meat” a comunicat despre faptul producerii riscului asigurat la animalele asigurate

pentru care s-a primit subvenția, conform submăsurii 1.5 și anume 7 porcine. În urma

analizării actelor transmise de către pârâtă și anume, a dosarului de subvenționare

1.5/1710RZ4498 s-a constatat că porcinele cu nr. crotaliilor 970246816, 970254916,

970209716, 970257416, 970258516, 970215316 și 970291316 au fost sacrificate din

alte motive decât cele stipulate în Legea cu privire la principiile de subvenționare în

dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276 din 16 decembrie 2016. Astfel, art. 3

din Legea dată prevede că forța majoră reprezintă circumstanțe excepționale, situații

precum: decesul fondatorului unic, în cazul în care nu sunt succesori; calamitate

naturală care afectează exploatațiile agricole; distrugere accidentală a bunurilor agricole

aflate în exploatație; epizootie care afectează determinant șeptelul producătorului

agricol.

Reclamanta consideră că nu a fost respectat criteriul de eligibilitate conform art.

11 pct. 4 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 cu privire la modul

de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului

Rural, potrivit căruia producătorii agricoli beneficiari de subvenții, din momentul

autorizării spre plată a cererii de solicitare a sprijinului financiar, sunt obligați pentru o

perioadă de 2 ani să nu admită sacrificarea, inclusiv admiterea pieririi, a

scroafelor/scrofițelor.

A precizat că, termenul de epizootie prezintă extinderea unei boli contagioase

într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de animale dintr-o localitate,

regiune. La caz însă, cauzele descrise în actele de necropsie nu întrunesc condițiile

definiției de epizootie.

A menționat că prin somația din 03 mai 2018, SRL „Regional Meat” a fost

înștiințată despre iregularitățile depistate și a fost solicitată restituirea benevolă a

subvenției în mărime de 48 499, 75 lei pentru animalele sacrificate.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a indicat că, conform facturii

nr. 1182 din 07 aprilie 2017, prețul stabilit pentru un capăt de porcină este de 341,09

euro, iar pentru 7 porcine care au fost sacrificate pârâta este obligată să achite suma de

48 949 ,75 lei. Însă, prin notificarea nr. 135 din 24 mai 2018, SRL „Regional Meat” a

respins solicitarea de a rambursa benevol subvenția în sumă de 48 949 ,75 lei.

A notat că în cadrul dosarului de solicitare a sprijinului financiar, pârâta a semnat

Declarația pe propria răspundere privind veridicitatea datelor și a documentelor

2

prezentate, inclusiv angajamentele de menținere a criteriilor de eligibilitate, prin care s-

a obligat să nu înstrăineze/transmită în folosință sub nici o formă investiția supusă

subvenționării, să asigure utilizarea conform destinației a investiției pentru care se

acordă sprijin, să întrețină obiectul investiției, în conformitate cu cele mai bune practici

în domeniul vizat, în vederea asigurării protecției mediului, siguranței alimentelor,

sănătății animalelor și plantelor. Totodată, potrivit angajamentului, SRL „Regional

Meat” a declarat pe propria răspundere că, în cazul în care nu va respecta oricare din

angajamentele asumate în declarație, se obligă să restituie în termen de 15 zile suma

subvenției.

A mai indicat că, conform alin. (4) al art. 27 din Legea nr. 276 din 16 decembrie

2016, beneficiarii de subvenții sunt obligați să mențină în vigoare criteriile de

eligibilitate de la data depunerii cererii de acordare a subvenției pe parcursul întregii

perioade stabilite de Guvern, în dependență de domeniul investiției, durata de

exploatare sau de viața obiectului investiției, în caz contrar, beneficiarii de subvenții

sunt obligați să restituie valoarea subvenției primite, cu excepția cazurilor de forță

majoră. În acest context, pârâta a încălcat prevederile legale și în scopul gestionării

eficiente a fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, se impune necesitatea

restituirii parțiale a subvenției acordate în mărime de 48 949,75 de lei.

A specificat că, pentru fiecare animal sacrificat, pârâta a încasat o sumă în

mărime de 7110 lei. Mai mult ca atât, suma încasată de pârâtă de la compania de

asigurări depășește suma de procurare a porcinelor.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a solicitat încasarea din contul

SRL „Regional Meat” a subvenției acordate în sumă de 48494, 75 de lei, dobânzii de

întârziere în sumă de 893,84 de lei și a inflației în sumă de 350,81 de lei.

Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, acțiunea

depusă de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 27 martie 2019 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a declarat

apel împotriva hotărârii din 13 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și a fost menținută

hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data de 22 martie 2018,

SRL „Regional Meat” a comunicat Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

despre producerea riscului asigurat la animalele asigurate pentru care s-a primit

subvenția, anexând actele de necropsie din partea medicului veterinar și formularul de

declarare a evenimentului de către „Centrul Informațional Agricol”. Astfel, potrivit

actelor de necropsie din 01 martie 2018, 02 martie 2018 și 28 februarie 2018, eliberate

de către medicul veterinar, moartea porcinelor cu nr. crotaliilor 970246816, 970254916,

970209716, 970257416, 970258516, 970215316 și 970291316 a survenit în rezultatul

septicemiei provocate de prolapsul uterin, indicând și faptul că începând cu data de 27

3

februarie 2018 până pe data de 02 martie 2018, porcinelor le-au fost administrate

antibiotice.

Curtea de Apel Chișinău a considerat că este corectă concluzia primei instanțe cu

privire la respingerea acțiunii, deoarece intimata și-a executat corespunzător obligațiile

stipulate în lege, iar temei de restituire a subvenției primite nu există.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele Agenției de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură referitor la individualizarea animalelor după numărul crotaliilor, or,

actele cauzei denotă faptul că suma subvenției de 445 537 lei a fost achitată pentru a

recupera cheltuielile deja efectuate de SRL „Regional Meat” și nu pentru procurarea a

201 capete de porcine. Astfel, SRL „Regional Meat”, pentru a beneficia de subvenție,

a achitat din resurse proprii suma de 1 668 325 lei pentru procurarea a 217 capete de

porcine.

Instanța de apel a precizat că Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

nu a prezentat lista de crotalii (individualizarea fiecărui cap de porcină) pentru care a

fost achitată suma subvenției, iar din înscrisurile cauzei, inclusiv din cererea de

solicitare a sprijinului financiar, pct. 11., rezultă că cererea de subvenționare a fost

depusă pentru 209 scroafe și 8 vieri, deci în total pentru 217 capete de animale, pe când

SRL „Regional Meat” a demonstrat că subvenția a fost acordată doar pentru procurarea

a 201 capete de porcine, însă, reclamanta nu a reușit individualizarea animalelor pierite.

Instanța de apel a mai reținut că, din efectivul de 217 porcine procurate de pârâtă,

au pierit doar 7 capete, care nu afectează numărul total de 201 capete pentru care a fost

achitată subvenția, or, în viață au rămas 210 animale. Iar, procurarea a 16 capete, din

numărul total de porcine, nu a fost subvenționată de către AIPA.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că reclamanta nu probat faptul

sacrificării de către pârâtă a animalelor, precum nu a fost admisă pieirea efectivului de

animale pentru care a fost acordată subvenția.

La data de 17 decembrie 2020, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din

13 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, precum și a interpretat în mod eronat legea, decizia emisă fiind

nemotivată.

A indicat că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 11 pct. 4 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21 iunie 2017 cu privire la modul de repartizare a

mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, care

stipulează expres că producătorii agricoli beneficiari de subvenții, din momentul

autorizării spre plată a cererii de solicitare a sprijinului financiar, sunt obligați pentru o

perioadă de 2 ani să nu admită sacrificarea, inclusiv admiterea pieririi, a

scroafelor/scrofițelor.

A menționat că potrivit pct. 11 din cererea de acordare a sprijinului financiar, au

fost au fost depuse se subvenționare 209 capete porcine și 8 capete vieri. Urmare a

4

examinării dosarului, prin fișa de calcul din 27 februarie 2018 au fost excluși 8 vieri,

care conform actelor anexate aveau vârsta de peste 9 luni și nu se încadrau în condițiile

de eligibilitate prevăzute de Regulament. Deci, spre subvenționare au fost admise doar

scrofițele în număr total de 209 capete de animale.

Recurenta consideră că este eronată concluzia instanței de apel precum că nu ar

fi reușit individualizarea animalelor pierite, or, animalele au fost individualizate după

numărul crotaliilor. În urma analizării actelor transmise de către intimată și anume, a

dosarului de subvenționare 1.5/1710RZ4498 s-a constatat că porcinele cu nr. crotaliilor

970246816, 970254916, 970209716, 970257416, 970258516, 970215316 și

970291316 au fost sacrificate din alte motive decât cele stipulate în Legea cu privire la

principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276 din 16

decembrie 2016.

A afirmat că SRL „Regional Meat” urma să întreprindă toate măsurile

corespunzătoare în vederea excluderii extinderii bolii contagioase. Iar, argumentul

instanței de apel precum că pieirea a 7 capete nu afectează numărul total de 201 capete

pentru care a fost achitată subvenția, este neîntemeiat, deoarece subvenția acordată

reprezintă bani publici oferiți în baza unor principii bine stabilite de Guvern și odată cu

accesarea acestor bani, beneficiarul și-a asumat anumite angajamente, care urmau a fi

respectate în vederea promovării bunelor practici implementate de autoritățile statului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 octombrie

2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură la data de 08 decembrie 2020 conform scrisorii

de însoțire nr. 10487 (f.d. 159), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat 17 decembrie 2020, este în termen.

La 26 ianuarie 2021, copia recursului a fost expediat în adresa intimatei SRL

„Regional Meat”, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 177).

La data de 25 martie 2021 administratorul SRL „Regional Meat”, Alexei Sergiu,

a depus referință, prin care a solicitat considerarea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

5

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

6

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Agenția

de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7