2ra-858/20 — cu privire la rambursarea subvenției acordate

2ra-858/20 — cu privire la rambursarea subvenției acordate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-858/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, I. Cotruță)

DECIZIE

8 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Agenției de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Smart-Team”

cu privire la rambursarea subvenției acordate

împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și

menținută hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin

care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 11 septembrie 2017, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Smart-Team” cu privire la

rambursarea subvenției acordate.

În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2014, SRL „Smart-Team” a

beneficiat de subvenții în mărime de 9 466 000 de lei, dosar de subvenționare

7/1404TR367 pentru investiția efectuată conform Măsurii 7 din Regulamentul de

subvenționare pentru anul 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 135 din

24 februarie 2014 pentru compensarea costurilor la procurarea animalelor de prăsilă

(ovine).

La 23 martie 2017, conform ordinului AIPA nr. 45 din 7 aprilie 2017 cu

privire la aprobarea Graficului de inspecții post-achitare, un grup de lucru din cadrul

Direcției inspecții și control în teren a AIPA s-au deplasat la locul efectuării

investiției în scopul verificării respectării prevederilor contractuale, menținerii

criteriilor de eligibilitate, utilizarea după destinație a obiectelor investiției etc., unde

au constatat că ovinele subvenționate lipsesc.

1

Astfel, lipsa acestora la locul efectuării investiției presupune că oile au fost

înstrăinate sau după caz sacrificate, fapt ce constituie încălcare a pct. 73 din

Regulamentul de subvenționare.

Totodată, a menționat că alocarea subvențiilor destinate pentru compensarea

costurilor animalelor cu categoria de bonitate nu mai mică de clasa II (femele) și de

clasa I (masculi), procurate de la fermele de prăsilă, este determinată de obiectivele

aferente Măsurii 7 din Regulamentul de subvenționare.

A remarcat că SRL „Smart-Team” a încălcat atât prevederile pct. 4, 5, 6, 9,

67, 68, 69, 73, 74 din Regulamentul de subvenționare pentru anul 2004, cât și

prevederile contractului de acordare a sprijinului financiar încheiat între Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură și SRL „Smart-Team”.

A mai notat că alocarea subvențiilor este determinată de scopul și obiectivele

prevăzute de Regulamentul de subvenționare, însă, în situația dată acestea nu vor fi

atinse.

Iar, în scopul gestionării eficiente a fondului de subvenționare a producătorilor

agricoli, se impune necesitatea restituirii de către SRL „Smart-Team” a subvenției

acordate în mărime de 9 466 000 de lei.

A precizat că SRL „Smart-Team” a fost înștiințată despre încălcările

identificate, totodată fiind declarată rezoluțiunea contractului de acordarea

sprijinului financiar și solicitată restituirea subvenției acordate, însă întreprinderea

s-a eschivat de la recepționarea scrisorii Agenției.

Având în vedere prevederile art. 624 alin. (1) Cod civil, a indicat că întrucât

clauza penală este o clauză a contractului, are forță obligatorie și se impune a fi

respectată întocmai, drept urmare, pârâtul și-a asumat riscul unei penalități în

mărime de 0,01 % din valoarea sprijinului financiar acordat, pentru fiecare zi,

calculată din data comiterii încălcării.

Reieșind din prevederile art. 619 Cod civil, a remarcat că pârâtul urmează să

achite și dobânda de întârziere calculată de la data punerii debitorului în întârziere.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 585, 619, 624 Cod civil,

art. 4, 5, 39 alin. (7), 85 alin. (1) lit. a), i), 117, 118, 119, 174, 175, 238, 241, 278

CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul SRL „Smart-Team” în

beneficiul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a subvenției acordate

în mărime de 9 466 000 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 628 905,48 de lei,

a penalității în mărime de 129 684,20 de lei și a cheltuielilor de judecată, precum și

aplicarea sechestrului pe bunurile și pe conturile bancare ale pârâtului, inclusiv pe

cele care se află la alte persoane, în scopul asigurării executării acțiunii.

Prin încheierea din 13 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, a fost admisă parțial cererea de asigurare a acțiunii înaintată de Agenția

de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și aplicată măsura de asigurare a acțiunii

sub formă de sechestru asupra mijloacelor bănești aflate în conturile SRL „Smart-

Team”, precum și pe bunurile mobile și/sau imobile ce aparțin acestuia cu drept de

proprietate, în limita revendicărilor și anume pe suma de 9 466 000 de lei.

A fost pusă în sarcina executorului judecătoresc de a identifica conturile

bancare, bunurile mobile și/sau imobile ce aparțin cu drept de proprietate

SRL „Smart-Team” și atenționat de a nu depăși suma de 9 466 000 de lei.

2

A fost respinsă cerința Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu

privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii sub formă de sechestru asupra

mijloacelor bănești aflate în conturile SRL „Smart-Team”, bunurile mobile și/sau

imobile ce aparțin acestuia cu drept de proprietate în limita sumei de 628905,48 de

lei, pretinsă cu titlu de dobândă de întârziere și sumei de 129684,20 de lei, pretinsă

cu titlu de penalitate.

La 12 decembrie 2018, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat admiterea acesteia,

încasarea din contul SRL „Smart-Team” în beneficiul Agenției de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură a subvenției acordate în mărime de 4 563 674,98 de lei, a dobânzii

de întârziere în sumă de 1 029 077,45 de lei, a penalității în mărime de 82 146,15 de

lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acesteia a invocat că în vederea asigurării acțiunii în prezenta

cauză civilă, prin încheierea executorului judecătoresc, Anatolie Mațarin nr. 036-

793/2017 din 9 octombrie 2017, a fost intentată procedura de executare.

Prin scrisoarea Președintelui crescătorilor de ovine, Pavel Prisăcaru nr. 831

din 11 octombrie 2017, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, a fost

informată că administratorul SRL „Smart-Team” Petru Popov, intenționează să

înstrăineze ovinele subvenționate care la moment sunt transmise la păstrare către

SRL „Cimagroelit”.

Executorul judecătoresc s-a deplasat la locul aflării ovinelor în or. Cimișlia,

la sediul SRL „Cimagroelit”, care conform facturii seria PB nr. 0387482 din

25 ianuarie 2017, a primit spre păstrare de la SRL „Smart-Team” 960 ovine

subvenționate.

Astfel, în urma numărării ovinelor, executorul judecătoresc a constatat

existența a numai 608 ovine din cele 960 capete primite de la SRL „Smart-Team”,

pe care, prin procesul-verbal nr. 036-793/2017 din 11 octombrie 2017, a fost aplicat

sechestru, iar restul ovinelor, conform înscrisurilor anexate, administratorul

SRL „Smart-Team” Petru Popov a recunoscut că au pierit.

Totodată, administratorul SRL „Cimagroelit” P. Prisacaru a explicat că o parte

din ovinele subvenționate au pierit, fiind rămase numai 608 capete.

A menționat că SRL „Smart-Team” a beneficiat de subvenții în sumă de

9 466 000 de lei, pentru compensarea costurilor la procurarea a 1174 de ovine.

Ca urmare, având în vedere că suma subvenției pentru o ovină constituie

8063,03 de lei, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a solicitat restituirea

subvenției acordate, proporțional ovinelor pierite, în sumă de 4 563 674, 98 de lei.

Prin hotărârea din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea integral ca fiind neîntemeiată și a fost anulată măsura de asigurare

dispusă prin încheierea din 13 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani.

Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și menținută

hotărârea primei instanțe.

La 10 martie 2020, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a declarat

recurs împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

3

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești

contestate, considerându-le ilegale, nemotivate și nefondate, fiind pasibile de a fi

casate, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare la examinarea pricinii au

încălcat și aplicat eronat normele de drept material și normele de drept procedural,

au apreciat arbitrar probele administrate.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat eronat prevederile

Secțiunii a 3-a din Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului

de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 135 din 24 februarie 2014, referitoare la procedura de efectuare a inspecțiilor post

achitare.

A învederat că Regulamentul de subvenționare prevede două tipuri de

inspecții - inspecții suplimentare, care se împart în tematice și inopinate, care se

efectuiază în scopul constatării corespunderii investiției criteriilor de eligibilitate

prevăzute de Regulamentul de subvenționare, până la achitarea subvenției și

inspecții post-achitare, care se efectuiază ulterior, după ce subvenția a fost achitată,

în scopul constatării modulului de utilizare a investiției și menținerea criteriilor de

eligibilitate și respectarea prevederilor contractuale și ale Regulamentului de

subvenționare.

Reieșind din prevederile pct. 138 alin. (1), (2), (3) din Regulamentul

menționat, a precizat că persoanele care au efectuat inspecția erau angajați ai

Direcției inspecții și control în teren a Agenției, deci erau împuterniciți prin lege să

efectueze controale.

A precizat că modelul Fișei de control a fost aprobat pentru o multitudine de

beneficiarii de subvenții, aleși aleatoriu, la care au fost efectuate inspecții.

Respectiv, Fișa de control prezentată de Agenție în toate dosarele aflate pe

rolul instanțelor de judecată are aceiași formă, conținut, procedură de efectuare a

controlului.

Astfel, în mai multe litigii similare prezentului, Curtea Supremă de Justiție a

casat hotărârile instanțelor de judecată ierarhic inferioare prin care a fost respinsă

acțiunea pe motiv că Fișa de control nu corespunde procedurii de efectuare a

controlului și au fost admise cererile de chemare în judecată cu obligarea

beneficiarilor de subvenții să restituie subvenția.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele

administrate la materialele dosarului, astfel, în motivarea deciziei instanța de apel a

indicat că la materialele cauzei lipsesc probe admisibile ce ar dovedi că intimata

s-ar face vinovată de pieirea animalelor, însă, la materialele dosarului sunt anexate

mai multe înscrisuri prin care administratorul SRL „Smart-Team”, Petru Popov

recunoaste că ovinele au pierit din cauza foamei. Totodată, în cadrul ședințelor de

judecată, acesta a recunoseut că o parte din ovine au pierit.

Instanța de apel nu a aplicat prevederile pct. 74 din Regulamentul menționat,

care prevăd că producătorii agricoli care au înstrăinat, sacrificat sau care s-au făcut

vinovați de pieirea animalelor, până la expirarea termenului prevăzut, sunt obligați

să restituie suma subvenției.

Vina intimatului privind pieirea ovinelor este probată prin înscrisurile

prezentate de Agenție la materialele dosarului și anume, scrisorile semnate de

administratorul SRL „Smart-Team” și declarațiile acestuia din cadrul ședințelor de

judecată, precum și procesul-verbal de sechestru al executorului judecătoresc prin

4

care se constată existența a 608 de capete, respectiv, lipsa a 566 de capete.

La fel, instanța de apel nu a aplicat prevederile pct. 4, 5, 6, 7 subpct. 2, 67,

68, 69 din Regulamentul de subvenționare, care prevăd scopul și obiectivele alocării

subvențiilor, astfel, ignorând prevederile legale menționate, a constatat

comportamentul cu rea-credință al Agenției în raport cu SRL „Smart-Team” prin

întârzierea clauzelor contractuale de plată a subvențiilor acordate, fapt ce a lipsit

SRL „Smart-Team” de mijloace financiare pentru întreținerea ovinelor.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, încheind contractul de acordare a

subvențiilor la 28 mai 2014, subvențiile au fost achitate la începutul anului 2016,

intimatul fiind rămas fără suport financiar timp de aproape 2 ani, fiind epuizate toate

oportunitățile de a asigura întreținerea turmei de ovine.

În acest context, a evidențiat recurenta că contractul de acordare a sprijinului

financiar a fost semnat la 31 decembrie 2015, și nu la 28 mai 2014, după cum a

indicat instanța de apel.

În anul 2014, a fost depusă numai cererea de solicitare a subvenției.

Contractul de acordare a sprijinului financiar a fost încheiat la 31 decembrie 2015,

adică peste aproximativ 1,5 ani, din considerentul pornirii unei cauze penale legată

de importul ovinelor pentru care a fost solicitată subvenția.

Conform ordinilor de plată subvenția a fost achitată la 25 ianuarie 2016, adică

în termen de nicio lună de la data semnării contractului, deci Agenția a executat

clauzele contractuale corespunzător.

Prin urmare, constatările instanței de apel vin în contradicție cu

circumstanțele cauzei, iar conținutul ordinilor de plată a subvenției și contractul de

acordare a subvenției, în calitate de probe, au fost apreciate arbitrar.

A subliniat că Agenția alocă subvenții către producătorii agricoli pentru ca

aceștia să atingă scopul și obiectivele prevăzute la pct. 4, 5, 6, 67, 68, 69 din

Regulamentul de subvenționare, printre obiectivele și scopul acordării subvenției

prevăzute de Regulament, nu se regăsește și un astfel de obiectiv și scop ca alocare

a subvenției pentru hrana animalelor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 9 ianuarie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 118), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 10 martie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

5

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură înaintând acțiunea în judecată împotriva SRL „Smart-Team”, cu

ulterioarele concretizări, a solicitat încasarea din contul SRL „Smart-Team” în

beneficiul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a subvenției acordate

în mărime de 4 563 674,98 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 1 029 077,45

de lei, a penalității în mărime de 82 146,15 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca integral ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanței de apel este una nemotivată,

concluziile fiind expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere,

fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport

cu materialul probator reținut de prima instanță, precum și normele de drept ce

reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară

și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Astfel, la caz, se constată că instanța de apel judecând apelul declarat de către

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, într-un mod neînțeles, a reținut ca

temei de respingere a acțiunii, faptul că fișa de control nr. 210 din 7 iunie 2017 a

Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Direcția inspecții și control pe

teren, corectată printr-un proces-verbal nedatat, nu poate produce efect juridic,

întrucât nu are valoare juridică, nefiind în măsură să probeze starea de fapt a

beneficiarului de subvenții la momentul controlului, deoarece circumstanțele cauzei

urmau a fi dovedite doar prin mijloace de probațiune și anume prin Actul de inspecție

de modelul aprobat de ordinul ministrului în domeniu, semnat de un grup de lucru,

format din cel puțin 3 persoane – angajații ai Direcției inspecții și control pe teren și

reprezentanții secțiilor/serviciilor teritoariale, cu atragerea, după caz a altor speciliști

6

în domeniu.

Or, constatând astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au trecut cu

vederea că, potrivit prevederilor pct. 138 (2) și (3) din Regulamentul privind modul

de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 135 din 24 februarie 2014, inspecțiile

suplimentare reprezintă procedura de verificare suplimentară a documentelor

prezentate de către solicitanții de subvenții pentru obținerea mijloacelor financiare

nerambursabile, de verificare a condițiilor de eligibilitate, cu efectuarea controalelor

pe teren până la data autorizării acesteia. Inspecțiile suplimentare se efectuează, în

temeiul ordinului directorului Agenției, pentru fiecare solicitant de subvenții, de un

grup format din cel puțin 3 persoane – angajați ai Direcției inspecții și control pe

teren și reprezentanți ai secțiilor/serviciilor teritoriale, cu atragerea, după caz, a altor

specialiști în domeniu.

Inspecțiile postachitare reprezintă procedura de verificare, pentru o perioadă

de până la 3 ani, a respectării de către beneficiarul de subvenții a angajamentelor

contractuale asumate.

Așadar, din analiza normei enunțate rezultă că doar inspecțiile suplimentare

se efectuează în temeiul ordinului directorului Agenției de un grup format din cel

puțin 3 persoane, angajați ai Direcției inspecții și control pe teren și reprezentanți ai

secțiilor/serviciilor teritoriale.

Conform pct. 139 din același regulament, pentru fiecare beneficiar de

subvenții verificat, conform procedurii stabilite la punctul 138 subpunctele 2) și 3)

din prezentul regulament, se va întocmi un act de inspecție, de modelul aprobat prin

ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare, care va cuprinde mențiuni

privind: 1) componența grupului de lucru pentru efectuarea inspecției și a controlului

pe teren; 2) măsura accesată și descrierea succintă a proiectului, cu indicarea sumei

solicitate; 3) obiectul inspecției și programul derulării acesteia; 4) corespunderea

obiectivului și domeniului de acțiune; 5) actele și bunurile verificate conform fișei

de verificare; 6) rezultatele verificărilor și concluzia grupului de inspecții.

Iar conform pct. 137 (2) din Regulament, responsabili de calitatea efectuării

inspecțiilor pe teren sunt reprezentanții secțiilor/serviciilor teritoriale și ai Direcției

inspecții și control pe teren, membri ai grupului de inspecții instituite în modul

stabilit, la etapa efectuării inspecțiilor suplimentare și postachitare.

În același timp, pct. 143 din Regulament, stipulează că actul de inspecții va fi

întocmit în cadrul termenului prevăzut la punctul 140 din prezentul Regulament, va

fi semnat de toți membrii grupului, aprobat de directorul Agenției și adus la

cunoștința solicitantului/beneficiarului de subvenții contra semnătură sau, după caz,

expediat la adresa electronică, indicată în cererea de acordare a sprijinului financiar.

În cazul în care solicitantul refuză să ia cunoștință de rezultatele controlului, grupul

de lucru va consemna acest fapt în actul de inspecții, care va fi remis

solicitantului/beneficiarului prin poștă.

Coroborând normele enunțate la materialului probator administrat în speță,

instanța de recurs relevă că, întru stabilirea temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii,

instanța de apel urma să supună aprecierii fișa de control nr. 210 din 7 iunie 2017 a

Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Direcția inspecții și control pe

teren, prin prisma inspecțiilor postachitare, prevăzute de Regulamentul privind

modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor

7

agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 135 din 24 februarie 2014 și nu prin

prisma inspecțiilor suplimentare, care sunt două forme distincte.

Aici, trebuie avut în vedere și faptul că, instanța de apel nu a supus aprecierii

nici ordinul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură al Ministerului

Agriculturii și Industriei Alimentare a RM nr. 45 din 7 aprilie 2017, prin care a fost

aprobat graficul efectuării inspecțiilor și controalelor post-achitare în vederea

respectării angajamentelor financiare nerambursabile obținute din fondul de

subvenții, conform Anexei la prezentul ordin și stabilit că pentru fiecare beneficiar

de subvenții verificat se va întocmi fișa de verificare, conform modelului stabilit,

efectuarea inspecțiilor și controalelor postachitare fiind pusă în sarcina Direcției

contabilizare plăți, asigurarea cu combustibil, împrejurare care a fost lăsată fără

examinare de către instanța de apel (f. d. 91-95 vol. II).

De altfel, superficialitatea examinării cauzei de către instanța de apel se atestă

și prin faptul că, deși aceasta a concluzionat că, în speță, nu a fost demonstrată

vinovăția SRL „Smart-Team” în eventuala pieire a ovinelor subvenționate, aceasta

nu a supus verificării pretențiile înaintate de către Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură, prin prisma respectării prevederilor contractului de acordare a

sprijinului financiar nr. 367 din 24 decembrie 2015, încheiat între Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în calitate de Autoritate contractantă și

SRL „Smart-Team”, în calitate de beneficiar, obiectul căruia reprezintă acordarea de

către Autoritatea contractantă a sprijinului financiar nerambursabil, cu titlu de

compensare a cheltuielilor suportate de beneficiar la procurarea animalelor de

prăsilă și menținerii fondului genetic al acestora (f. d.144-146 vol. I).

Or, pct. 2.1.1 și 2.1.2 din contractul de acordare a sprijinului financiar nr. 367

din 24 decembrie 2015, prevede clar că beneficiarul SRL „Smart-Team” s-a obligat

să asigure utilizarea la destinație a investiției pentru care se acordă sprijin financiar

și să întrețină obiectul investiției, prevăzut la pct. 1.1, în conformitate cu cele mai

bune practici în domeniul vizat, în vederea asigurării protecției mediului, siguranței

alimentelor, sănătății animalelor și plantelor.

Totodată, pct. 2.1.6 din contract, stipulează expres că beneficiarul

SRL „Smart-Team” s-a obligat să respecte pe toată perioada contractului, condițiile

de eligibilitate și criteriile de evaluare care au stat la baza autorizării cererii de

acordare a sprijinului financiar.

Astfel fiind, instanța de apel într-un mod confuz în dezacord cu argumentele

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură precum că obligația întreținerii

corespunzătoare inclusiv cu hrană aparține beneficiarului de subvenții SRL „Smart-

Team” a menționat că contractul de acordare a subvențiilor a fost încheiat la

28 mai 2014, iar subvențiile au fost achitate doar la începutul anului 2016, astfel

încât SRL „Smart-Team” a rămas fără suport financiar de aproape 2 ani, fiind

epuizate toate oportunitățile de a asigura întreținerea ovinelor.

Or, la acest segment, instanța de apel a trecut cu vederea că contractul de

acordare a sprijinului financiar nr. 367 a fost încheiat între Agenția de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură, în calitate de Autoritate și SRL „Smart-Team”, numai la

24 decembrie 2015, și nu la 28 mai 2014, după cum greșit a reținut instanța de apel.

În acest context, este vădit că decizia instanței de apel are un caracter

contradictoriu față de circumstanțele cauzei, în acest sens fiind lăsată incertă

împrejurarea că, după cum a indicat însuși SRL „Smart-Team” în scrisoarea nr. 3328

8

din 12 iunie 2017 adresată Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare,

SRL „Smart-Team” a procurat din Bulgaria 1134 de ovine de rasă ASSAF și 35 de

berbeci, în luna februarie-martie 2014, precum și faptul că prin Actul de inspecție și

control în teren nr. 53 din 23 mai 2014, s-a constatat că conform declarațiilor vamale

de import din 13 februarie 2014, 13 martie 2014, 7 martie 2014 și 25 martie 2014,

SRL „Smart-Team” i-au fost livrate 1175 oi și berbeci, cu greutatea totală de 94740

de kg (o ovină pierind la momentul transportării), adică până la depunerea cererii de

către SRL „Smart-Team” de acordare a subvenției la Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură în luna aprilie 2014 și încheierea contractului de acordare a

sprijinului financiar nr. 367 la data de 24 decembrie 2015. 67-68 vol. I, 197 vol. I).

Mai cu seamă că, deși instanța de apel a concluzionat că la caz nu a fost

demonstrată legătura cauzală dintre pieirea a 566 ovine subvenționate și vinovăția

SRL „Smart-Team”, aceasta nu a elucidat cu minuțiozitate perioada când au decedat

aceste ovine, până la încheierea contractului de acordare a subvențiilor sau după

semnarea acestuia.

Or, verificarea împrejurărilor menționate, este importantă având în vedere că

mijloacele bănești în mărime de 9 466 000 de lei, au fost transferate către

SRL „Smart-Team” conform ordinelor de plată nr. 22 și 23, la data de

25 ianuarie 2016, cu titlu de compensare integrală a cheltuielilor suportate de

beneficiar la procurarea animalelor de prăsilă în număr de 1174 de capete și

menținerii fondului genetic al acestora, fără a fi menționat cumva ca o parte din

ovine ar fi pierit. (f. d. 14-15).

Toate aceste aspecte, evidențiază că instanța de apel și-a fundamentat soluția

pe un material probator incomplet și contradictoriu, ceea ce echivalează cu o

nesoluționare a cauzei pe fondul său.

Ca urmare, este indubitabil că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță.

În respectivul sens, se accentuează că prin neexpunerea de către instanță

asupra tuturor argumentelor și probelor invocate, se constată nerespectarea la caz a

standardelor unui proces echitabil garantate de art. 6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prezumă dreptul

la o hotărâre motivată, instanța judecătorească fiind obligată a se expune asupra

tuturor obiecțiilor invocate de către subiecți.

Prin urmare, din perspectiva celor expuse, este de observat că decizia instanței

de apel nu se circumscrie exigenților art. 239 -241 CPC, în condițiile în care nu sunt

analizate raporturile juridice dintre părți prin prisma susținerilor, apărărilor și

probelor din dosar, inclusiv asupra existenței abaterilor de la legalitate.

De aceea, motivarea hotărârii trebuie să fie clară, concisă și concretă în

concordanță cu probele și actele de la dosar, ea constituind astfel o garanție pentru

părțile din proces în fața eventualului arbitrariu judecătoresc și, de altfel, singurul

mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.

Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

9

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură.

Se casează decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Agenției de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Smart-Team” cu privire

la rambursarea subvenției acordate, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

10