3ra-695/19 — contestarea actului administrativ

3ra-695/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-695/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, A. Malîi, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Agenția de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Întreprinderea Mixtă „Standard Vin Plus” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și s-

a menținut hotărârea din 7 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 12 decembrie 2016, Întreprinderea Mixtă „Standard Vin Plus” Societate cu

Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza contractului de acordare a

sprijinului financiar nr.3372 din 15 octombrie 2014, prin intermediul Agenției de

Intervenție și plăți pentru Agricultură, i-a fost acordat un sprijin financiar în sumă de

3 999 830 de lei.

A adăugat că, prin scrisoarea nr.536/07 din 3 octombrie 2016, a fost informată

că la 27 septembrie 2016 de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

a fost emis ordinul nr.119 în baza căruia societatea a fost inclusă în Lista de

interdicție a producătorilor agricoli, fiindu-le astfel interzis să depună cereri de

obținere a subvențiilor pe o perioadă de 3 ani de la data includerii în Lista de

interdicție a producătorilor. Din conținutul scrisorii sus indicată rezultă că temeiul

includerii în Lista de interdicție a producătorilor agricoli este că, societatea nu a

respectat condițiile contractuale stipulate în pct. II al contractului de acordare a

1

sprijinului financiar nr.3372, subvenția în mărime de 3 999 830 de lei din fondul de

subvenționare a producătorilor agricoli pentru o linie de sortare a cireșilor, care nu a

fost folosită conform destinației, iar linia de sortare lipsește.

În acest sens, la 27 octombrie 2016, a depus în adresa pârâtului cerere prealabilă,

prin care a solicitat anularea ordinului nr.119 din 27 septembrie 2016, cu privire la

includerea în Lista de interdicție a producătorilor agricoli, la cerere fiind anexate

acte care confirmă faptul utilizării sprijinului financiar acordat conform destinației.

Prin răspunsul din 10 noiembrie 2016, Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură a informat reclamanta că vor efectua misiuni de monitorizare post

achitare, după care va dispune demararea acțiunilor de restituire benevolă/forțată a

subvenției acordate de stat, cu menținerea Listei de interdicție în redacția actuală, fie

după caz, examinarea admisibilității demersului în partea ce ține de excluderea din

Lista de interdicție.

În opinia reclamantei atât ordinul nr.119 din 27 septembrie 2016 cât și acțiunile

pârâtului sunt ilegale, or faptul procurării și instalării liniei tehnologice menționate a

fost confirmată de multiple ori prin controalele efectuate de către organele de

control, de drept, alte instituții inclusiv mass-media, de fiecare dată fiind constatat

faptul existenței liniei în cauză care funcționează.

Mai mult, existența liniei tehnologice menționate a fost constatată inclusiv și

prin ordonanța emisă de Secția investigații financiar-economice a Procuraturii

generale din 25 mai 2016, conform căreia în urma investigațiilor efectuate a fost

stabilit faptul existenței liniei tehnologice de sortare a cireșelor, în consecință

administratorul societății fiind scos de sub urmărire penală pornită pentru faptul

însușirii prin escrocherie de către factorii de decizie ai societății a mijloacelor

financiare din fondul de subvenționare a producătorilor agricoli, săvârșite în

proporții deosebit de mari, respectiv s-a stabilit că, sprijinul financiar acordat de

către pîrît reclamantei a fost folosit conform destinației.

Întreprinderea Mixtă „Standard Vin Plus” Societate cu Răspundere Limitată a

solicitat anularea ordinului nr.119 din 27 septembrie 2016 cu privire la includerea în

Lista de interdicție a producătorilor agricoli emis de Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură, cu excluderea societății din Lista de interdicție a producătorilor

agricoli și acordarea dreptului de a depune cereri și a obține subvenții din cadrul

fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, cu restituirea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 7 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea depusă de către Întreprinderea Mixtă „Standard Vin Plus” Societate cu

Răspundere Limitată a fost admisă parțial. S-a anulat ordinul nr.119 din 27

septembrie 2016 cu privire la includerea în Lista de interdicție a producătorilor

agricoli, ca fiind neîntemeiat. În rest, acțiunea în partea pretenției de încasare a

cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură și s-a menținut

hotărârea din 7 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

2

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au invocat prevederile pct.

147 din Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de

subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2014, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 135 din 24 februarie 2014, conform căruia în lista de interdicție a

producătorilor agricoli sunt incluși solicitanții de subvenții care au prezentat datele

neveridice ori cu caracter denaturat, constatate în procesul examinării dosarelor de

subvenționare sau controalelor suplimentare în scopul obținerii nejustificate a

subvențiilor.

Instanțele de judecată au stabilit în ședința de judecată că Întreprinderea Mixtă

„Standard Vin Plus” Societate cu Răspundere Limitată a respectat condițiile

contractului de acordare a sprijinului financiar nr. 3372, faptul procurării și instalării

liniei tehnologice (de sortare a cireșilor) de către societate fiind confirmată de

multiple ori prin controalele efectuate de către diferite organe de control, organe de

drept și presă.

La fel, au mai reținut că, folosirea subvențiilor acordate Întreprinderii Mixte

„Standard Vin Plus” Societate cu Răspundere Limitată conform contractului de

acordare a sprijinului financiar nr. 3372 se atestă inclusiv și prin ordinele de plată

nr. 50 din 12 iunie 2014; nr. 43 din 2 iunie 2014; nr. 47 din 4 iunie 2014; nr. 53 din

18 iunie 2014;nr. 71 din 16 iunie 2014; nr. 79 din 31 iulie 2014; nr. 64 din 10 iulie

2014; nr. 77 din 25 iulie 2014 și nr. 59 din 2 iulie 2014 în sumă de 9 599 594 de lei.

Deci, faptul că la momentul efectuării controlului de către Agenția de Intervenție

și Plăți pentru Agricultură linia de sortare a cireșilor era parțial demontată nu poate

fi apreciată ca nerespectarea condițiilor contractuale.

La data de 18 martie 2019, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

depus recurs împotriva deciziei din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu și-a argumentat

concluzia de respingere a apelului, nu a explicat cum a ajuns la concluziile sale, nu a

răspuns argumentelor invocate de Agenție, indicând doar fraze generale. Instanța de

apel la examinare cauzei a avut o abordare superficială, ceea ce nu poate duce la

soluționarea corectă și obiectivă a cauzei.

Menționează că, instanța ierarhic inferioară a ignorat probele prezentate de către

Agenție, fără o motivare plauzibilă.

În opinia recurentei, instanțele de judecată la adoptarea soluțiilor au încălcat

esențial normele de drept material și procedural.

În drept, și-a întemeiat recursul în temeiul prevederilor Titlului II al contractului

nr. 3372 din 15 octombrie 2014 privind acordarea sprijinului financiar, pct. 9

subpct.4) și 9), pct.11, pct. 12 subpct.9), pct.84 subpct.4, pct.85, pct.147 din

Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare

a producătorilor agricoli aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 135/2014, art. 432

alin. (1), (2) lit. a) și c) (4), art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

respinsă integral.

3

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede astfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 5 decembrie

2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar

lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 18 martie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

4

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective,

adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell

contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură, asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6