2ra-214/25 — Dezmintirea informatiei, încasarea prejudiciului moral

La 21 aprilie 2023, Irina Zubenina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Burlacu cu privire la dezmințirea informației și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 31 iulie 2023 ora 09:25, Sergiu Burlacu a distribuit pe pagina din rețeaua de socializare www.facebook.com, un video întitulat ,,Scheme de milioane” la ÎM ,,Regia Apă canal” Bălți, în acest video pârâtul în calitate de autor a relatat un șir de circumstanțe legate de activitatea întreprinderii Apă Canal Bălți.

A menționat că, în contextul videoului pârâtul a declarat următoarele afirmații:...mai mult ca atât, în anul 2022, pe 4 noiembrie, directorul administrativ al întreprinderii municipale ÎM ,,Regia Apă canal” Bălți, dna Irina Zubenina care anterior a fost concediată de Consiliul mun.Bălți și fostul primar Renato Usatîi pentru beție la locul de muncă, în ziua în care instanța de judecată decidea să înlocuiască administratorul în proces de insolvabilitate, face în grabă transferuri în adresa Gloring Inginering de pe contul ÎM ,,Regia Apă canal” Bălți în sumă totală de 535 500 de lei în baza unui pretins recalcul (Intervalul timpului 10:10 11:06); ... acum, haideți să revenim la fosta administratoare a ÎM ,,Regia Apă Canal” Bălți doamna Irina Zubenina ... fiind de proveniență din Federația Rusă Republica Carelia ... mai mult ca atât, dacă este să facem trimitere la activitatea întreprinderii municipale în perioada conducerii doamnei în cauză, în pofida faptului că aceasta a fost concediată pentru beții, aceasta conform constatărilor inspecției financiare a adus prejudicii constante întreprinderii în cauză (intervalul timpului 11:07 - 12:44); ...este de menționat și deplasările acesteia făcute înspre regiunea Antalia, Alania din Turcia care pe departe nu par a fi deplasări de serviciu ... (intervalul timpului 15:42 - 15:58); ...apucăturile acestei doamne se pare că au o tracțiune din trecut și aici se observă și obținerea într-o modalitate obscură a mai multor telefoane mobile care se încadrează într-o sumă de peste 5 000 de Euro, printre acestea nu s-au găsit sau regăsit la întreprindere telefoanele de marca Samsung Galaxi S20, două telefoane mobile Iphone 12 Pro Max de 256 Gb, Samsung Galaxi S22 Plus, toate 1 acestea nu au fost luate la evidența ÎM ,,Regia Apă Canal” Bălți, chiar dacă au fost procurate din contul acestei entități (intervalul timpului 16:19-17:16).

A susținut că, respectiva afirmație a pârâtului precum că, reclamanta anterior a fost concediată de Consiliul mun. Bălți și fostul primar Renato Usatîi pentru beție la locul de muncă, este falsă și defăimătoare, astfel fiindu-i încălcată onoarea, demnitatea și reputația profesională. Afirmațiile pârâtului precum că: reclamanta a făcut transferuri în adresa Gloring Inginering de pe contul ÎM ,,Regia Apă canal” Bălți în sumă totală de 535 500 de lei și a adus prejudicii constante întreprinderii; deplasările făcute de Zubenina Irina înspre regiunea Antalia, Alania din Turcia nu sunt deplasări de serviciu; reclamanta a obținut în mod obscur telefoane mobile care se încadrează într-o sumă de peste 5 000 de Euro, care nu s- au regăsit la întreprindere, telefoanele de marca Samsung Galaxi S20, două telefoane mobile Iphone 12 Pro Max de 256 Gb, Samsung Galaxi S22 Plus, reprezintă o judecată de valoare fără substrat factologic suficient.

A mai afirmat că, răspândirea opiniei excesive (judecății de valoare fără substrat factologic suficient) este neîntemeiată și o defăimează, deoarece a fost expusă într-un context negativ de învinuire pentru încălcarea legii, prin secvența video întitulată ,,Scheme de milioane” la ÎM ,,Regia Apă Canal Bălți”, astfel fiind lezată onoarea, demnitatea și reputația profesională a acesteia, indicând faptul că concedierea reclamantei la întreprinderea dată a avut loc în baza cererii personale și în acest sens a fost emis un act administrativ prezentat de însăși pârât în videoul difuzat în spațiul public, fapt care denotă că ultimul a relatat în mod intenționat informația falsă și este vinovat pentru furnizarea informației false și defăimătoare.

A explicat că, opinia excesivă a pârâtului precum că, reclamanta în perioada conducerii ÎM ,,Regia Apă Canal” Bălți, a adus prejudicii constante întreprinderii în cauză sunt false, or, aceste circumstanțe nu au fost constatate în privința acesteia pe perioada activității desfășurate. Dimpotrivă reclamanta a manifestat un comportament demn care trebuie să existe într-o societate democratică, nu a încheiat careva acte juridice în vederea obținerii telefoanelor mobile menționate de pârât, precum și nici nu a sustras asemenea bunuri, precum s-a referit în videoul său pârâtul. La fel, pe parcursul activității în cadrul ÎM ,,Regia Apă Canal” Bălți, reclamanta nu a avut deplasări în regiunea Antalia și Alania din Turcia.

Reclamanta a specificat că în calitate de autor, pârâtul a utilizat numele său împreună cu informația denaturată până la falsitate, dând de înțeles publicului precum că, reclamanta este subiectul unor scheme și grupări implicate în tranzacții dubioase cu delapidări de fonduri din cadrul întreprinderii, care a încheiat tranzacții ilegale, a delapidat și a sustras bunuri publice, precum și a încălcat obligațiile de serviciu, iar în momentul declarațiilor calomnioase ale pârâtului cu răspândirea acestora pe rețeaua de socializare, reclamanta a fost asociată cu o 2 persoană învinuită de comiterea unei infracțiuni pentru delapidarea fondurilor publice, prevăzută la art. 191 și art.3322 din Codul penal. Chestiunea abordată de pârât în videoul său are un caracter public, deoarece se discută despre activitatea unei instituții publice, însă acest fapt nu justifică răspândirea informației false despre reclamantă. Prin urmare, dreptul la exprimarea opiniei față de problema publică abordată, a fost exercitat în mod excesiv și abuziv față de dreptul reclamantei la prezumția nevinovăției, la respectarea onoarei, demnității și reputației profesionale, astfel depășind limita admisibilă și încălcat echilibrul dintre drepturile în cauză.

În opinia reclamantei, informația prezentată de către pârât a afectat dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională cu provocarea afecțiunilor morale, motiv din care a solicitat încasarea prejudiciului moral.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. art. 5, 8, 19-27, 75, 81, 166-167 din Codul de procedură civilă, art. 20 din Constituție.

Irina Zubenina a solicitat: - recunoașterea ca fiind falsă și defăimătoare a următoarei informații răspândite de Sergiu Burlacu la 31 iulie 2023, ora 09:25, pe pagina sa din rețeaua de socializare www.facebook.com, ce în consecință i-a afectat dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională „Zubenina Irina anterior a fost concediată de Consiliul mun. Bălți și fostul primar Renato Usatâi pentru beție la locul de muncă, expusă în contextul videoului întitulat “Scheme de milioane la întreprinderea “Municipală Apă Canal Bălti”; - recunoașterea următoarelor opinii expuse de pârâtul Burlacu Sergiu de 31 iulie 2023, ora 09:25, pe pagina sa din rețeaua de socializare www.facebook.com, în contextul videoului întitulat “Scheme de milioane la ÎM ,,Regia Apă canal” Bălți ca excesive, fără un substrat factologic suficient și defăimătoare, ce în consecință i-a afectat dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională a reclamantei: „Zubebina Irina a făcut transferuri în adresa Gloring Inginering de pe contul ÎM ,,Regia Apă canal” Bălți în sumă totală de 535 500 de lei și a adus prejudicii constante întreprinderii Municipale ÎM ,,Regia Apă canal” Bălți; deplasările făcute de Zubenina Irina înspre regiunea Antalia, Alania din Turcia nu sunt deplasări de serviciu; Zubenina Irina a obținut în mod obscur telefoane mobile care se încadrează într-o sumă de peste 5000 euro, care nu s-au regăsit la ÎM ,,Regia Apă Canal” Bălți, telefoanele de marca Samsung Galaxi S 20, două telefoane mobile Iphone 12 Pro Max de 256 Gb, Samsung Galaxi S22 Plus”; - obligarea pârâtului Sergiu Burlacu să dezmintă următoarea informație falsă și defăimătoare răspândită prin aceeași modalitate ca și videoul întitulat “Scheme de milioane la ÎM ,,Regia Apă canal” Bălți la 31 iulie 2023, ora 09:25, de pe pagina sa din rețeaua de socializare www.facebook.com, potrivit următorului conținut: „Se dezminte informația răspândită de Sergiu Burlacu la data de 31 iulie 2023, ora 09:25, de pe pagina din rețeaua de socializare www.facebook.com, expusă în 3 contextul videoului întitulat “Scheme de milioane la ÎM Regia ,,Apă Canal Bălți”. Informația cu referire la Zubenina Irina precum că, ultima anterior a fost concediată de Consiliul mun. Bălți și fostul primar Renato Usatâi pentru beție la locul de muncă, nu corespunde adevărului”; -încasarea sumei de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut că potrivit Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația este falsă, defăimătoare și permite identificarea persoanei vizate, iar în cazul judecăților de valoare, acestea trebuie să nu se bazeze pe un substrat factologic suficient, să aibă caracter defăimător și să permită identificarea persoanei vizate. Totodată, aspectul defăimător al informației nu se prezumă, persoana care se consideră lezată având obligația să dovedească atingerea adusă personalității și reputației sale profesionale.

Instanța de apel a constatat că postarea intimatului din 31 iulie 2023, intitulată „Scheme de milioane” la ÎM „Regia Apă Canal” Bălți, viza circumstanțe legate de activitatea întreprinderii și de activitatea reclamantei-apelante în cadrul acesteia.

Instanța de apel a apreciat că postarea reprezintă o chestiune legată de sfera publică a activității apelantei, datorită funcției pe care aceasta a ocupat-o în calitate de administrator al întreprinderii municipale, astfel încât, acționând în spațiul public și fiind expusă inevitabil și conștient unui control atent din partea statului și a publicului, reclamanta-apelantă trebuie să manifeste o mai mare toleranță în această privință. 4

În circumstanțe respective, instanța ierarhic inferioară a reținut că intimatul Sergiu Burlacu și-a exercitat dreptul la exprimare prevăzut de Constituție, ceea ce constituie o cauză care înlătură caracterul ilicit al faptei. Pretențiile reclamantei privind dezmințirea informațiilor răspândite în contextul videoului menționat nu cumulează condițiile necesare pentru obligarea pârâtului la dezmințirea informației.

Cât privește declarațiile făcute de pârâtul-intimat pe rețeaua de socializare Facebook, instanța de apel a notat că reprezintă judecăți de valoare, care nu pot fi considerate ca fiind lipsite de un substrat factologic suficient, acestea reprezentând o percepere subiectivă a realității. Declarațiile intimatului s-au bazat, în special, pe Raportul inspectării financiare complexe la ÎM Regia „Apă Canal Bălți” din 23 decembrie 2022. Potrivit constatărilor raportului respectiv, ÎM Regia „Apă Canal Bălți” a recalculat spre micșorare serviciile livrate SRL „Glorin Inginering”, fiind efectuate transferuri bancare către aceasta, iar în rezultatul celor constatate entitatea a fost prejudiciată cu 642 600 de lei. Tot, în raport s-a constatat că Zubenina Irina a beneficiat de compensarea nelegitimă a cheltuielilor pentru deplasare, cazare și diurne, în sumă totală de 21 413,81 lei, pentru deplasări în țară și peste hotare, inclusiv în Turcia. Actul de inspecție financiară reflectă și procurarea de către factorii de decizie ai ÎM Regia „Apă Canal Bălți” a unor telefoane mobile în sumă totală de 104 388 lei, care nu au fost luate la evidența contabilă a întreprinderii.

Drept urmare, Curtea de apel a apreciat ca absolut neîntemeiate alegațiile apelantei potrivit cărora declarațiile intimatului nu s-ar baza pe un substrat factologic suficient. A mai conchis că declarațiile pârâtului-intimat făcute public urmează a fi apreciate ca judecăți de valoare, și nu relatări cu privire la fapte. În situația în care intimatul și-a bazat relatările pe circumstanțele faptice descrise în Raportul inspectării financiare complexe din 23 decembrie 2022, expunerea respectivă nu poate fi considerată denaturată până la falsitate, aceasta reprezentând o percepere subiectivă a realității pentru autorul expunerii.

Instanța de apel a menționat că trebuie făcută o distincție clară între fapte și judecăți de valoare. Existența faptelor poate fi demonstrată, în timp ce adevărul judecăților de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit. Judecățile de valoare nu pot fi dezmințite prin hotărârea judecătorească, acestea putând fi dezbătute prin replici, comentarii sau răspunsuri. Chiar și în ipoteza în care judecata de valoare a pârâtului-intimat ar fi fără substrat factologic suficient, solicitarea reclamantei privind dezmințirea informației urma a fi respinsă, deoarece dezmințirea constituie o modalitate de reparare a dreptului încălcat în cazul relatărilor false și defăimătoare, pe când în cazul judecăților de valoare fără substrat factologic persoanei lezate i se oferă posibilitatea de a da replica. 5

Referitor la afirmația potrivit căreia Zubenina Irina anterior ar fi fost concediată de Consiliul municipal Bălți și fostul primar Renato Usatîi pentru beție la locul de muncă, instanța de apel a reținut că intimatul Burlacu Sergiu a indicat că afirmația respectivă s-a bazat pe declarațiile făcute anterior de Renato Usatîi în cadrul ședinței Consiliului municipal Bălți, motiv pentru care instanța de fond just a constatat netemeinicia acestei pretenții.

Totodată, a constatat că, întrucât nici în prima instanță și nici în instanța de apel nu au fost stabilite circumstanțe care să demonstreze temeinicia pretenției de bază, instanța de fond în mod justificat a respins și pretenția privind repararea prejudiciului moral, aceasta fiind subsecventă pretenției de bază. Reclamanta- apelantă nu a prezentat probe pertinente și concludente ori înscrisuri justificative care să confirme existența prejudiciului moral și legătura cauzală dintre fapta presupus prejudiciabilă și prejudiciul moral invocat.

În consecință, instanța de apel a apreciat drept neîntemeiate argumentele apelantei privind netemeinicia și ilegalitatea hotărârii contestate, întrucât, potrivit celor constatate atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, răspândirea unor informații fără substrat factologic suficient, care ar leza onoarea și demnitatea apelantei, nu a fost constatată și nici demonstrată prin probe veridice.

În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept expuse anterior, recurenta/reprezentatul a indicat că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt ilegale și pasibile casării, întrucât concluziile instanțelor sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind încălcate normele de drept material și procedural, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității armelor și garanțiile de independență și imparțialitate a instanței.

A precizat că afirmația intimatului potrivit căreia aceasta ar fi fost concediată de Consiliul municipal Bălți și fostul primar Renato Usatîi pentru beție la locul de muncă este falsă și defăimătoare, indicând că decizia Consiliului local Bălți nr. 3/1 din 02 martie 2020 confirmă demisia sa în temeiul propriei cereri. A susținut că această probă pertinentă și concludentă nu a fost apreciată de instanțe, deși constituia o chestiune esențială pentru soluționarea cauzei. 6

De asemenea, recurenta a contestat concluzia potrivit căreia declarațiile intimatului ar reprezenta judecăți de valoare bazate pe constatările Raportului inspectării financiare complexe la ÎM „Regia Apă Canal Bălți”.

A susținut că afirmațiile privind efectuarea transferurilor către „Gloring Inginering”, cauzarea unor prejudicii constante întreprinderii, deplasările în Antalia și Alania care nu ar fi fost de serviciu și obținerea în mod obscur a unor telefoane mobile constituie opinii excesive, fără substrat factologic suficient, bazate pe fapte denaturate până la falsitate și de natură să-i lezeze onoarea, demnitatea și reputația profesională. În opinia recurentei, caracterul public al chestiunii abordate nu justifică răspândirea unor informații false, iar intimatul a depășit limitele admisibile ale libertății de exprimare.

Sub aspect procedural, recurenta a invocat nemotivarea corespunzătoare a hotărârilor judecătorești, susținând că instanțele nu au examinat efectiv argumentele și probele esențiale prezentate, în special decizia Consiliului local Bălți nr. 3/1 din 02 martie 2020, ceea ce ar fi determinat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a principiului egalității armelor.

A invocat existența unor suspiciuni privind imparțialitatea Curții de Apel Nord, determinate de relația de rudenie prin alianță dintre intimat și președintele Curții de Apel Nord. Această circumstanță creează o îndoială rezonabilă privind imparțialitatea obiectivă a instanței și justifica formularea unei cereri de strămutare. Însă instanța de apel a respins cererea de amânare formulată pentru obținerea și prezentarea probei respective și a continuat examinarea cauzei în lipsa sa și a reprezentantului său, lipsind-o astfel de posibilitatea efectivă de a formula cererea de strămutare.

În consecință, recurenta/reprezentantul a considerat că aceste încălcări au afectat dreptul său la apărare, principiul contradictorialității și dreptul la un tribunal independent și imparțial, solicitând casarea actelor judecătorești contestate și strămutarea cauzei pentru examinare de către o altă instanță de apel sau, după caz, admiterea acțiunii privind recunoașterea informațiilor ca false și defăimătoare, dezmințirea acestora și repararea prejudiciului moral.

Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: 7 „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanţa invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de 8 procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

La caz, criticile recurentei/reprezentantului referitoare la fondul litigiului reiau, în esență, argumentele privind caracterul fals și defăimător al informațiilor și lipsa substratului factologic al judecăților de valoare, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat. Instanța de apel în mod just a constatat că nu a fost demonstrată prin probe veridice răspândirea unor informații fără substrat factologic suficient care să lezeze onoarea și demnitatea recurentei și că nu au fost prezentate argumente coerente și convingătoare ori un suport probator de natură să răstoarne soluția primei instanțe.

În lipsa unor erori de drept, care să justifice intervenția instanței de recurs, completul conchide că decizia atacată este legală și întemeiată.

În această ordine de idei, se reține că decizia instanței de apel a fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări conforme a normelor legale incidente. Iar raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile.

Din considerentele expuse, completul de judecată conchide că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și consideră recursul ca fiind vădit neîntemeiat. 9

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Irina Zubenina, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, împotriva deciziei din 21 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Elena Croitor Gheorghe Stratulat 10