2ra-796/24 — Apărarea reputației profesionale, dezmințirea informațiilor false și defăimătoare și repararea prejudiciului moral

La 25 mai 2023, Societatea pe Acțiuni „CET-Nord” (în continuare S.A. „CET-Nord”), în proces de reorganizare, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Arinei Spătaru privind apărarea reputaţiei profesionale, dezminţirea informaţiei false şi defăimătoare.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că pârâta Arina Spătaru, „în nenumărate rânduri, a recurs la răspândirea unor informaţii false şi defăimătoare în adresa sa fără a avea substrat factologic suficient”.

În acest sens, reclamanta a indicat că la 07 aprilie 2023, ora 11:40, pe pagina de Facebook care aparţine pârâtei a fost publicat următorul text: „AFacERIŞTII CET Nord economisesc din contul sănătăţii bălţenilor. Este adevărata lor faţă. De fapt lucrurile sunt cu mult mai evidente. Mii de bălţeni sunt foarte nemulţumiţi de lipsa de transparenţă şi de Abuzurile CET Nord pe parcursul 2022-2023. Şi COMPENSAŢIILE pe care le primeau ei cumva amortizau aceste nemulţumiri. Este binecunoscut faptul că administraţia CET Nord toată iarna s-a ascuns după aceste argumente. Până când oamenii luptau pentru dreptate, ei primeau liniştit compensaţii din Bugetul statului. De ce au oprit căldura în Bălţi? Pentru că s-au terminat compensaţiile! Pentru aprilie deja s-au închis punguţa fermecată din bugetul RM. Cu aceasta ocazie s-a terminat şi lupta directorului pentru imaginea Cet Nord! Deja nu le mai pasă pentru „daunele considerabile aduse reputaţiei profesionale a SA CET Nord”. Şi marele interes al autorităţilor publice centrale s-au dezumflat. Ministra sănătăţii şi preşedinta ţării dăunăzi, când au fost la spitalul clinic Bălţi au zis că sănătatea cetăţenilor este ceea ce este cel mai important. După plecarea lor, în grădiniţe de +12 şi totul e ok. Şi mironosiţele lor, care până în 2021 umblau cu liveurile şi căutau gândaci deja sunt mulţumite. Ещё бы, la aşa frig şi gândacii au fugit. Mai pe scurt, aşa şi trăim!”.

Totodată, în aceeaşi publicaţie au fost inserate următoarele afirmaţii: „Statul economiseşte pe sănătatea copiilor din grădiniţe, acolo unde au impus la începutul iernii să fie re-conectate grădiniţele care aveau încălzire autonomă”; „Statul economiseşte pe sănătatea pacienţilor din spitalul clinic Bălţi, unde la începutul iernii au impus administraţia să se re-conecteze spitalul la CETNord”; „Statul economiseşte pe sănătatea studenţilor USARB, unde a impus la începutul iernii administraţia să se re-conecteze la CETNord”; „În pofida faptului că şi grădiniţele, şi spitalul clinic Bălţi, şi 1 USARB aveau încălzire autonomă”, fiind indicat linkul: https://www.facebook.com/SpataruArina.

Reclamanta a menţionat că la 11 aprilie 2023, ora 12:01, pe pagina de Facebook a pârâtei a avut loc o transmisiune live la care a fost ataşat următorul text: „Acţionăm împreună. Apel public către prim ministrul Recean „Cerem Anularea Metodologiei”. Oprim Abuzurile CET Nord pentru siguranţa zilei de mâine. Anunţ de importanţă majoră. Veniţi să semnaţi pentru petiţia către prim-ministru Dorin Recean. Veniţi să semnaţi către Inspectoratul General al Poliţiei. Veniţi să semnaţi cererea prealabilă către CET Nord. Ne pregătim să cerem socoteala prin justiţie. Pe 30 aprilie organizăm Forumul bălţenilor pentru soluţionarea crizei energetice provocate de: Metodologia lui Spînu, Indiferenţa ANRE, Ignoranţa ministrului energiei Victor Parlicov, Abuzurile CET Nord”.

În cadrul acelei transmisiuni live pârâta a făcut următoarele declaraţii: - min. 09:11–10:30: „[...] Directorul CET-Nord a dat indicaţie angajaţilor săi să sune fiecare cetăţean în parte, fiecare petiţionar şi să-i intimideze, să-i sperie”. - min. 11:11–11:37: „[...] Ministrul Energiei trimite petiţia către CET-Nord şi angajaţii CET-Nord sună petiţionarii, îi sperie, îi bagă în boale, îi spun că vom verifica şi dacă nu corespunde declaraţiile omului la telefon cu cele spuse în petiţie îi vor da în poliţie, şi a trezit şi mai mare nemulţumire. Băi fraţilor, băi angajaţilor CET-Nord, voi ştiţi că încălcaţi legea? Domnul Ministru al Energiei, Dumneavoastră încălcaţi legea! Cu ce scop aţi trimis petiţia care noi ne-am adresat-o Dumneavoastră conform competenţelor către CET-Nord?”. - min. 16:45–17:27: „[...] Oamenii, conform Legii petiţiei au tot dreptul să se adreseze către organele competente şi să ceară dreptate şi oamenii nu trebuiesc intimidaţi, speriaţi, băgaţi în boale. Este ilegală încercarea voastră, stimaţi angajaţi ai CET-Nord să puneţi căluş în gura oamenilor, care prezintă abuzurile pe care le faceţi voi şi prezintă abuzurile pe care le provoacă această metodologie [...]”.

S.A. „CET-Nord” a arătat că aceste declaraţii, răspândite publicului larg, sunt false şi defăimătoare în adresa sa şi a lucrătorilor săi, indicând că sezonul de încălzire 2022–2023 a fost încheiat la 31 martie 2023 în baza Dispoziţiei Primarului municipiului Bălţi nr. 95 din 27 martie 2023, publicată la adresa https://balti.md/in-atentia-baltenilor-din-31-martie-2023-se-finiseaza- sezonul-de-incalzire-2022-2023/, iar pe pagina oficială a întreprinderii, https://CET-Nord.md/ru/press-center/news/657-end-heating-season-2022- 2023, a fost publicat anunţul privind posibilitatea prelungirii sezonului de încălzire pentru consumatorii care depuneau cereri în acest sens.

Reclamanta a susţinut că afirmaţiile potrivit cărora S.A. „CET-Nord” ar demonstra „lipsa de transparenţă” şi ar comite „abuzuri pe parcursul anilor 2022–2023” nu corespund realităţii, întrucât toate deciziile, rapoartele 2 organului executiv şi alte informaţii de interes public sunt afişate pe pagina oficială şi pe pagina de Facebook a întreprinderii, iar administraţia a participat la dezbaterea publică organizată de TV Nord la 25 februarie 2023, disponibilă la adresa https://www.facebook.com/tvnmoldova/videos/500064472314544, precum şi la conferinţele de presă din 16 decembrie 2022 şi 23 martie 2023 privind explicarea Metodologiei de repartizare a consumului de energie termică, publicate la adresa https://CET-Nord.md/ru/press-center/news/623- noua-metodologie-explicata-de-reprezentantii-s-a-CET-Nord.

În context, a mai invocat că pârâta răspândeşte informaţii potrivit cărora S.A. „CET-Nord” desfăşoară activitatea cu „abuzuri”, deşi întreprinderea aplică Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 184 din 31 octombrie 2022 al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, aprobată în temeiul Dispoziţiei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale nr. 45 din 31 octombrie 2022, care are caracter obligatoriu.

Referitor la afirmaţiile privind intimidarea petiţionarilor, reclamanta a explicat că la 19 februarie 2023 Arina Spătaru a înaintat Ministrului Energiei, Victor Parlicov, o petiţie prin care a solicitat anularea „Metodologiei privind repartizarea consumului de energie termică şi a costului aferent acestui consum între consumatorii unui bloc locativ conectaţi la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică”, aprobată prin Ordinul nr. 184 din 31 octombrie 2022, petiţie care, potrivit susţinerilor petiţionarilor, a fost semnată de 1090 de persoane.

Potrivit cererii, în vederea prezentării explicaţiilor în cadrul procedurii administrative, S.A. „CET-Nord” a verificat autenticitatea semnăturilor anexate la petiţie, constatând că „20 persoane au semnat de 2 ori”, „două liste sunt dublate, în cumul total de 31 persoane”, „vizual una şi aceeaşi persoană a aplicat semnătura pentru 4 persoane diferite”, „adresele a 4 persoane nu sunt locuri de consum alimentate cu energie termică centralizată”, „22 persoane, în cadrul discuţiilor telefonice cu angajaţii S.A. „CET-Nord”, au confirmat că nu au semnat o astfel de petiţie”, iar „în 17 cazuri, numerele de telefon indicate în petiţie sunt inexistente/incorecte”.

Reclamanta a susţinut că persoanele respective au fost telefonate exclusiv pentru verificarea autenticităţii semnăturilor şi că „careva alte acţiuni cum ar fi «tonalitatea ridicată», «intimidarea», «ameninţarea cu organele de drept» sau orice manifestare de lipsă de stimă şi respect faţă de persoana telefonată nu au avut, nici nu puteau să aibă loc”, apreciind că informaţiile răspândite de pârâtă sunt false, defăimătoare şi lezează reputaţia profesională a S.A. „CET-Nord” şi a lucrătorilor acesteia.

De asemenea, reclamanta a invocat că afirmaţiile „Abuzurile CET-Nord”, „lipsa de transparenţă”, „angajaţii CET-Nord sună petiţionarii, îi sperie, îi bagă în boale” şi alte expresii similare reprezintă relatări cu privire la fapte concrete, care nu au fost probate şi care afectează imaginea şi reputaţia profesională a întreprinderii, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 7 3 alin. (2) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare.

Astfel, având în vedere cele enunțate şi invocând prevederile art. 3-4, 7, 15-18 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, precum şi art. 166 şi art. 167 din Codul de procedură civilă, reclamanta S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare a solicitat: - admiterea cererii de chemare în judecată; - constatarea ca fiind defăimătoare informațiile răspândite de Arina Spătaru prin publicaţia din 07.04.2023, ora 11:40, pe pagina sa de Facebook, şi anume următorul text: „AFacERIŞTII CET Nord economisesc din contul sănătăţii bălţenilor. Este adevărata lor faţă. De fapt lucrurile sunt cu mult mai evidente. Mii de bălţeni sunt foarte nemulţumiţi de lipsa de transparenţă şi de Abuzurile CET Nord pe parcursul 2022-2023. Şi COMPENSAŢIILE pe care le primeau ei cumva amortizau aceste nemulţumiri. Este binecunoscut faptul că administraţia CET Nord toată iarna s-a ascuns după aceste argumente. Până când oamenii luptau pentru dreptate, ei primeau liniştit compensaţii din Bugetul statului. De ce au oprit căldura în Bălţi? Pentru că s-au terminat compensaţiile! Pentru aprilie deja s-au închis punguţa fermecată din bugetul RM. Cu aceasta ocazie s-a terminat şi lupta directorului pentru imaginea Cet Nord! Deja nu le mai pasă pentru „daunele considerabile aduse reputaţiei profesionale a SA CET Nord”. Şi marele interes al autorităţilor publice centrale s-au dezumflat. Ministru sănătăţii şi preşedinta ţării dăunăzi, când au fost la spitalul clinic Bălţi au zis că sănătatea cetăţenilor este ceea ce este cel mai important. După plecarea lor, în grădiniţe de +12 şi totul e ok. Şi mironosiţele lor, care până în 2021 umblau cu liveurile şi căutau gândaci deja sunt mulţumite. Ещё бы, la aşa frig şi gândacii au fugit. Mai pe scurt, aşa şi trăim! Statul economiseşte pe sănătatea copiilor din grădiniţe, acolo unde au impus la începutul iernii să fie re-conectate grădiniţele care aveau încălzire autonomă. Statul economiseşte pe sănătatea pacienţilor din spitalul clinic Bălţi, unde la începutul iernii au impus administraţia să re-conecteze spitalul la CET Nord. Statul economiseşte pe sănătatea studenţilor USARB, unde a impus la începutul iernii administraţia să se re-conecteze la CET Nord. În pofida faptului că şi grădiniţele, şi spitalul clinic Bălţi, şi USARB aveau încălzire autonomă.” (a se vedea link-ul: https://www.facebook.com/SpataruArina); - constatarea ca fiind defăimătoare informaţiile răspândite de Arina Spătaru prin transmisiunea live din 11.04.2023, ora 12:01, pe pagina sa de Facebook, cu genericul: „Acţionăm împreună. Apel public către prim ministrul Recean «Cerem Anularea Metodologiei». Oprim Abuzurile CET Nord pentru siguranţa zilei de mâine. Anunţ de importanţă majoră. Veniţi să semnaţi pentru petiţia către prim-ministru Dorin Recean. Veniţi să semnaţi către Inspectoratul General al Poliţiei. Veniţi să semnaţi cererea prealabilă către CET Nord. Ne pregătim să cerem socoteala prin justiţie. Pe 30 aprilie organizăm Forumul bălţenilor pentru soluţionarea crizei energetice provocate 4 de: Metodologia lui Spînu, Indiferenţa ANRE, Ignoranţa ministrului energiei Victor Parlicov, Abuzurile CET Nord.” (a se vedea link-ul: https://www.facebook.com/SpataruArina), în care pârâta Arina Spătaru a răspândit următoarea informaţie: min. 09:11-10:30 „Directorul CET-Nord a dat indicaţie angajaţilor săi să sune fiecare cetăţean în parte, fiecare petiţionar şi să-i intimideze, să-i sperie”; min. 11:11-11:37 „Ministrul Energiei trimite petiţia către CET-Nord şi angajaţii CET-Nord sună petiţionarii, îi sperie, îi bagă în boale, îi spun că vom verifica şi dacă nu corespunde declaraţiile omului la telefon cu cele spuse în petiţie îi vor da în poliţie, şi a trezit şi mai mare nemulţumire. Băi fraţilor, Băi angajaţilor CET-Nord, voi ştiţi că încălcaţi legea? Domnul Ministru al Energiei, Dumneavoastră încălcaţi legea! Cu ce scop aţi trimis petiţia care noi ne-am adresat-o Dumneavoastră conform competenţilor către CET-Nord?”; min. 16:45-17:27 „Oamenii, conform Legii petiţiei au tot dreptul să se adreseze către organele competente şi să ceară dreptate şi oamenii nu trebuiesc intimidaţi, speriaţi, băgaţi în boale. Este ilegală încercarea voastră, stimaţi angajaţi ai CET-Nord să puneţi căluş în gura oamenilor, care prezintă abuzurile pe care le faceţi voi şi prezintă abuzurile pe care le provoacă această metodologie”; - obligarea Arinei Spătaru, să dezminte relatările false şi denigratoare, care lezează imaginea şi reputaţia profesională a S.A. „CET-Nord”, prin publicarea şi difuzarea textului dezminţirii prezentat de reclamantă pe pagina oficială de Facebook a pârâtei, Arina Spătaru, https://www.facebook.com/SpataruArina, în postări diferite, cu păstrarea accesului liber pe peretele paginii respective de Facebook pe un termen nelimitat, cu acordarea dreptului S.A. „CET-Nord” la publicarea textului dezminţirii pe pagina oficială a S.A. „CET-Nord” – www.CET-Nord.md şi profilul acesteia în reţeaua de socializare Facebook – https://www.facebook.com/CETNordSA/, cu următorul text al dezminţirii: „Recunosc că afirmaţiile şi informaţiile privind „lipsa de transparenţa”, „abuzurile” din partea S.A. „CET-Nord”, informaţia precum că „angajaţii CET-Nord sună petiţionarii, îi sperie, îi bagă în boale, îi spun că vom verifica şi dacă nu corespunde declaraţiile omului la telefon cu cele spuse în petiţie îi vor da în poliţie”, răspândite de mine în postările pe pagina de Facebook personală din 07.04.2023, ora 11:40 şi 11.04.2023, ora 12:01, sunt lipsite de substrat factologic suficient şi sunt expuse în lipsa unei hotărâri de condamnare, fiind încălcată prezumţia nevinovăţiei. Totodată, recunosc că, în baza dispoziţiei nr. 95 din 27.03.2023 a Primarului mun. Bălţi, la 31.03.2023, pe teritoriul mun. Bălţi, s-a încheiat sezonul de încălzire 2022-2023 şi conform actului emis, s-a pus în sarcina conducătorilor întreprinderilor şi instituţiilor, prin care se enumeră şi S.A. „CET-Nord”, de a finaliza sezonul de încălzire 2022-2023 şi de a efectua lucrări de conservare a reţelelor termice pentru perioada de vară, deci decizia de a încheia sezonul de încălzire în mun. Bălţi nu a fost luată de S.A. „CET-Nord” şi nu este legată cu acordarea 5 compensaţiilor consumatorilor conform gradului de vulnerabilitate energetică termică. Ca urmare afirmaţiile expuse de mine sunt defăimătoare şi lezează reputaţia profesională a S.A. „CET-Nord”, administraţiei şi lucrătorilor acesteia. Îmi cer scuze pentru aceste afirmaţii şi informaţie falsă”; - încasarea din contul Arinei Spătaru, în beneficiul S.A. „CET-Nord” a prejudiciului moral pentru periclitarea managementului, în mărimea de 1 leu; - încasarea din contul Arinei Spătaru, în beneficiul S.A. „CET-Nord” a cheltuielilor de judecată în suma de 370 de lei, achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de S.A. ,,CET-Nord”. S-a admis cererea înaintată de Arina Spătaru și s-a încasat de la S.A. ,,CET-Nord” în beneficiul său, suma de 5000 de lei, drept compensare a cheltuielilor de judecată (f.d.104).

La 13 iulie 2023, S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare a depus apel nemotivat, iar la 31 octombrie 2023 a prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii sale de chemare în judecată și respingerea cerinței Arinei Spătaru de încasare a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d.106; 124-129).

Prin decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare și s-a menținut hotărârea din 10 iulie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d.137-153).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a constatat că afirmațiile contestate au fost făcute în contextul unei dezbateri de interes public privind activitatea S.A. „CET-Nord”, metodologia de repartizare a consumului de energie termică și încheierea sezonului de încălzire, fiind incidente dispozițiile art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 3 alin. (3), art. 7, art. 24 și art. 26 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare.

Curtea de Apel Bălți a reținut că expresiile precum „abuzurile CET-Nord” și „lipsa de transparență” constituie judecăți de valoare, care nu sunt susceptibile de a fi probate ca adevărate sau false și care beneficiază de protecția libertății de exprimare, iar reclamanta nu a demonstrat existența unor informații defăimătoare în sensul art. 24 din Legea nr. 64/2010.

Totodată, instanța de apel a apreciat că declarațiile pârâtei dispuneau de un substrat factologic suficient, fiind formulate în contextul petițiilor, sesizărilor și nemulțumirilor exprimate de consumatori față de activitatea întreprinderii, iar S.A. „CET-Nord”, în calitate de întreprindere cu capital de stat și entitate de interes public, trebuie să manifeste un grad sporit de toleranță față de criticile formulate în spațiul public. 6

De asemenea, în aplicarea dispozițiilor art. 82, art. 90 și art. 96 din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Bălți a considerat legală soluția primei instanțe privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în beneficiul Arinei Spătaru, constatând că acestea au fost confirmate prin probele prezentate și sunt rezonabile ca cuantum. În consecință, Curtea de Apel Bălți a concluzionat că motivele invocate de apelantă nu răstoarnă legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, motiv pentru care apelul a fost respins, iar hotărârea a fost menținută.

La 28 iunie 2024, S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare a declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În susținerea cererii de recurs, S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare, reiterând motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și în instanța de apel, a susținut că instanțele judecătorești au calificat în mod eronat drept judecăți de valoare afirmațiile răspândite de Arina Spătaru, deși acestea reprezintă afirmații de fapt susceptibile de verificare, referitoare la pretinse abuzuri ale întreprinderii, lipsa de transparență, încetarea furnizării agentului termic din cauza sistării compensațiilor și pretinse acțiuni de intimidare a petiționarilor de către administrația și angajații societății.

Recurenta a invocat că instanța de apel a apreciat vădit nerezonabil probele administrate, a aplicat greșit dispozițiile Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare și nu a ținut cont de probele care demonstrează că încheierea sezonului de încălzire a avut loc în executarea dispoziției Primarului municipiului Bălți nr. 95 din 27 martie 2023, iar informațiile contestate nu dispun de un substrat factologic suficient.

Totodată, recurenta a contestat soluția privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică acordate pârâtei, susținând că acestea nu au fost probate corespunzător și sunt excesive.

În aceste circumstanțe, S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare a susținut că decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți este ilegală și urmează a fi casată în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii formulate.

La 23 iulie 2024 la adresa de e-mail a Arinei Spătaru a fost expediată copia cererii de recurs depusă de S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare, intimata nu a prezentat referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurentă în cererea de recurs.

Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie. (2) Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători.”

Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.”

Art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.30). 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Din analiza recursului declarat rezultă că S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct. 26).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele de casare, invocate în recursul depus de S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, or, nu s-a constatat că decizia contestată ar fi arbitrară.

La acest capitol, în ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia hotărârea instanței de apel ar fi arbitrară, în sensul art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține că nu orice dezacord cu soluția instanței ierarhic inferioare echivalează cu o încălcare a principiilor de drept sau cu o hotărâre arbitrară.

Din punct de vedere jurisprudențial, noțiunea de „hotărâre arbitrară” trebuie înțeleasă în lumina interpretărilor date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea a reținut că o decizie judecătorească este arbitrară dacă nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură logică între faptele litigiului, norma juridică aplicabilă și soluția adoptată. În plus, în cauza Balliktaş Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, s-a subliniat că o hotărâre este afectată de o „eroare vădită” atunci când conține o eroare de drept sau de fapt atât de gravă încât niciun judecător rezonabil nu ar fi putut să o comită și care are potențialul de a compromite echitatea procesului.

Aplicând aceste repere la cauza dedusă judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea instanței de apel a fost 9 pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări conforme a normelor legale incidente. Hotărârea contestată nu este lipsită de fundament juridic, iar raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile.

Referitor la susținerea privind pretinsa apreciere vădit nerezonabilă a probelor, instanța de recurs constată că nu a fost demonstrată existența unei erori evidente de evaluare a materialului probator, care să fi fost determinantă pentru soluția adoptată. O simplă divergență în interpretarea probelor nu este suficientă pentru a atrage incidența art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, nu se poate reține caracterul arbitrar al hotărârii, întrucât nu s-a dovedit o abatere evidentă de la dreptul intern, nici o nefundamentare juridică, astfel cum impune art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, coroborat cu jurisprudența CtEDO.

Respectiv, întrucât, potrivit art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, o eroare în aprecierea probelor poate atrage admiterea recursului doar dacă este vădită, inexplicabilă rațional pentru un profesionist și determinantă pentru soluția pronunțată, iar în speță recurenta nu a demonstrat aceste elemente și nu a prezentat argumente sau probe concludente privind caracterul arbitrar al deciziei Curții de Apel Bălți, care a fost întemeiată pe probele administrate și interpretarea corectă a normelor legale, rezultă că cererea de recurs este nefondată.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți nu poate fi considerată arbitrară, întrucât instanța de apel a motivat amplu soluția adoptată, a examinat și apreciat în coroborare probele administrate, a analizat conținutul postării din 07 aprilie 2023 și al transmisiunii live din 11 aprilie 2023, precum și contextul în care au fost făcute declarațiile contestate, aplicând corect dispozițiile art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 3, art. 7, art. 24 și art. 26 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare. În aceste circumstanțe, argumentele recurentei nu relevă existența temeiului de casare prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Simpla nemulțumire a recurentei față de respingerea cererii sale de chemare în judecată nu poate înlocui lipsa unor vicii reale de legalitate sau de fond. Instanța de apel a reținut în mod întemeiat că afirmațiile referitoare la „abuzurile” și „lipsa de transparență” a S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare, precum și criticile formulate de Arina Spătaru în legătură cu 10 activitatea întreprinderii și încheierea sezonului de încălzire constituie judecăți de valoare exprimate în cadrul unei dezbateri de interes public, care beneficiază de protecția libertății de exprimare și care dispuneau de un substrat factologic suficient rezultat din nemulțumirile consumatorilor, petițiile adresate autorităților și dezbaterea publică existentă la acel moment. De asemenea, Curtea de Apel Bălți a constatat corect că S.A. „CET-Nord”, în proces de reorganizare, în calitate de întreprindere cu capital de stat și entitate de interes public, este obligată să manifeste un grad sporit de toleranță față de criticile formulate în spațiul public, iar reclamanta nu a demonstrat existența unor informații defăimătoare în sensul art. 24 din Legea nr. 64/2010. În aceeași ordine de idei, soluția privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică în beneficiul Arinei Spătaru a fost menținută în mod justificat, instanța de apel constatând că acestea au fost confirmate prin probele administrate și corespund criteriului rezonabilității.

Prin urmare, dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanţă nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franţei, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de S.A. „CET-Nord”, în proces de 11 reorganizare, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. f), urmează a fi considerat inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă,