2ra-1424/22 — recunoasterea informatiilor defaimatoare

2ra-1424/22 — recunoasterea informatiilor defaimatoare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1424/22

2-19065462-01-2ra-04102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Buhnaci, M. Guzun, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

14 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Diana Stănilă

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de către Veronica Savin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veronica

Savin împotriva lui Igor Hlopețchi privind recunoașterea ca fiind judecăți de valoare

a informațiilor, recunoașterea ca fiind defăimătoare a informațiilor, obligarea

dezmințirii informațiilor false și defăimătoare, obligarea prezentării scuzelor și

încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Veronica Savin și a fost menținută hotărârea din 13

aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 03 decembrie 2018, Veronica Savin a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Igor Hlopețchi privind recunoașterea ca fiind judecăți de

valoare a informațiilor, recunoașterea ca fiind defăimătoare a informațiilor,

obligarea dezmințirii informațiilor false și defăimătoare, obligarea prezentării

scuzelor și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 15 octombrie 2018, avocatul

Igor Hlopețchi pe profilul său din rețeaua de socializare www.facebook.com a postat

și răspândit relatări false, cu privire la fapte și judecăți de valoare fără substrat

factologic, a instigat la ură, față de acțiunile întreprinse de ea, ca angajat al

Serviciului de Informații și Securitate și ca cetățean. În atare mod, i-a fost lezată

onoarea, demnitatea și reputația profesională.

1

A menționat reclamanta că, informațiile relatate de avocatul Igor Hlopețchi

sunt defăimătoare și fără substrat factologic, care o vizează ca cetățean și

colaborator SIS, inclusiv care instigă la ură: „Asta de la SIS e așa de tâmpită încât

zice în ședința de judecată: „...am întreprins acțiuni de investigație, și am pus

oameni să supravegheze avocatul (...)”; „Seamănă cu o vânzătoare de carne de porc

de la Piața Centrală, atât după competență, comportament, atitudine și desigur la

fizic”; Vânzătoarea asta de carne de porc de la Piața Centrală, își permite să

amenințe judecătorii în ședința de judecată”; „Veronica Savin angajată a Serviciului

de Informații și Securitate, este persoana care deschis declară că determină angajații

din subordine să desfășoare activități de filaj față de avocații care „îndrăznesc” să

demascheze activitățile ilegale ale sale”; „Oameni cu trecut penal dosiți sub

paravanul activității subversive” „...Condamnăm public influențele și abuzurile

angajatului SIS Veronica SAVIN asupra avocaților prin instituirea ilegală a filajului

cu scopul de a determina avocatul să-și trădeze clientul și să facă pact cu organele

de represiune”.

A afirmat reclamanta că, la 20 octombrie 2018, a expediat în adresa pârâtului

cererea prealabilă de soluționare a litigiului, care a fost recepționată la 22 octombrie

adresa sa, exprimare scuzelor publice și compensarea prejudiciilor cauzate.

A declarat reclamanta că, inclusiv până în ziua depunerii cererii de chemare în

judecată, solicitările făcute în cererea prealabilă nu au fost satisfăcute de către

avocatul Igor Hlopețchi, deși ultimul a avut un termen legal de examinare a cererii

de 5 zile și de rectificare și dezmințire de 15 zile.

A solicitat reclamanta Veronica Savin, recunoașterea declarațiilor ca fiind

judecăți de valoare fără substrat factologic și defăimătoare:

- „asta de la SIS e așa de tîmpită încît zice în ședința de judecată: „...am

întreprins acțiuni de investigație, și am pus oameni să supravegheze avocatul (...)”;

- „Vânzătoarea asta de carne de porc de la Piața Centrală, își permite să

amenințe judecătorii în ședința de judecată”;

- „Veronica SAVIN angajată a Serviciului de Informații și Securitate, este

persoana care deschis declară că determină angajații din subordine să desfășoare

activități de filaj față de avocații care „îndrăznesc” să demasce activitățile ilegale ale

sale”;

- „...Condamnăm public influențele și abuzurile angajatului SIS Veronica

SAVIN asupra avocaților prin instituirea ilegală a filajului cu scopul de a determina

avocatul să-și trădeze clientul și să facă pact cu organele de represiune”,

recunoașterea ca fiind defăimătoare, false, care instigă la ură, ce lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională a declarațiilor:

- „Asta de la SIS e așa de tâmpită încât zice în ședința de judecată: „...am

întreprins acțiuni de investigație, și am pus oameni să supravegheze avocatul (...)”;

- „Seamănă cu O vânzătoare de carne de porc de la Piața Centrală, atât după

competență, comportament, atitudine și desigur la fizic”;

- Vânzătoarea asta de carne de porc de la Piața Centrală, își permite să

amenințe judecătorii în ședința de judecată”;

2

- „Veronica SAVIN angajată a Serviciului de Informații și Securitate, este

persoana care deschis declară că determină angajații din subordine să desfășoare

activități de filaj față de avocații care „îndrăznesc” să demasce activitățile ilegale ale

sale”;

- „Oameni cu trecut penal dosiți sub paravanul activității subversive”

- „....Condamnăm public influențele și abuzurile angajatului SIS Veronica

SAVIN asupra avocaților prin instituirea ilegală a filajului cu scopul de a determina

avocatul să-și trădeze clientul și să facă pact cu organele de represiune”, obligarea

dezmințirii informației false și defăimătoare, cu exprimarea scuzelor publice (în

modalitatea în care au fost plasate relatările) a următoarelor relatări:

- „Asta de la SIS e așa de tâmpită încât zice în ședința de judecată: „...am

întreprins acțiuni de investigație, și am pus oameni să supravegheze avocatul (...);

- „Seamănă cu O vânzătoare de carne de porc de la Piața Centrală. Atât după

competență, comportament, atitudinea, și desigur la fizic”;

- „Vânzătoarea asta de carne de porc de la Piața Centrală, își permite să

amenințe judecătorii în ședința de judecată”;

- „Veronica SAVIN angajată a Serviciului de Informații și Securitate, este

persoana care deschis declară că determină angajații din subordine să desfășoare

activități de filaj față de avocații care „îndrăznesc” să demasce activitățile ilegale ale

sale”;

- „Oameni cu trecut penal dosiți sub paravanul activității subversive”;

- „...Condamnăm public influențele și abuzurile angajatului SIS Veronica

SAVIN asupra avocaților prin instituirea ilegală a filajului cu scopul de a determina

avocatul să-și trădeze clientul și să facă pact cu organele de represiune”,

recunoașterea informației plasate de către pârâtul Hlopețchi Igor pe rețeaua de

socializare „Facebook” ca neveridică, denaturată și falsă (nu corespunde

adevărului), obligarea prezentării scuzelor de rigoare pentru plasarea informației

exprimarea scuzelor publice, în termenii prevăzuți de legislație, în același mod (prin

intermediul portalului de răspândire a informațiilor „Facebook”) în care au fost

aduse acuzațiile nefondate și abuzive în adresa reclamantului, încasarea

prejudiciului moral de 50000 lei.

Prin hotărârea din 13 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Veronica Savin, s-a respins ca fiind tardivă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 aprilie 2021, Veronica

Savin a declarat apel nemotivat, iar la 21 iunie 2021, a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând, admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii din 13 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu remiterea

cauzei spre rejudecare.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Veronica Savin și a fost menținută hotărârea din 13 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 14 septembrie 2022, Veronica Savin a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 18 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 13 aprilie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central cu remiterea cauzei spre rejudecare.

3

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este una arbitrară,

părtinitoare, cu interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural. A

afirmat recurenta că, neîntemeiat i se îngrădește accesul liber la justiție garantat de

art. 6 CEDO, art. 20 din Constituția RM și art. 5 alin. (1) și (2) din Codul de

procedură civilă.

A afirmat recurenta că atât instanța de apel, cât și instanța de fond nu au

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, generând

concluzii eronate și nefondate cu privire la respingerea acțiunii ca tardive.

A declarat că la adoptarea deciziei contestate membrii completului Maria

Guzun și Virgiliu Buhnaci conform prevederilor art. 49 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, urmau să se abțină, deoarece, la data de 10 octombrie 2019 au

participat la examinarea recursului împotriva încheierii din 31 mai 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în prezenta cauză.

A afirmat recurenta că, prin încheierea din 31 mai 2019 Judecătoria Chișinău,

sediul Centru a fost admisă cererea lui Igor Hlopețchi și a fost scoasă de pe rol

acțiunea sa ca fiind tardivă, iar prin decizia din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, completul format din judecătorii Maria Guzun, Virgiliu Buhnaci și Liuba

Pruteanu au admis recursul declarat la Veronica Savin, au casat încheierea contestată

și au remis cauza spre examinare în fond.

Consideră că aceste circumstanțe trezesc nedumerire față de decizia contrară

emisă de judecătorii Maria Guzun și Virgiliu Buhnaci în speță. Or, la 31 mai 2019

magistrații nominalizați au susținut încheierea emisă de Judecătoria Chișinău, sediul

Centru în partea respingerii cererii privind excepția de tardivitate depusă de Igor

Hlopețchi, iar la 18 mai 2022, aceeași cerere privind excepția de tardivitate a fost

admisă. Astfel, rezultă că pe aceeași cerere au fost luate decizii contradictorii, fiind

încălcat flagrant dreptul recurentei/reclamantei la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedura civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată

la 18 mai 2022, și a fost expediată participanților la proces la adresa poștală la data

de 18 iulie 2022, dar date care ar confirma recepționarea acesteia la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 14 septembrie 2022, este în termen.

La 05 octombrie 2022 în adresa intimatului Igor Hlopețchi a fost expediată

copia recursului declarat de Veronica Savin cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 149, Vol. II).

Prin referința depusă la data de 21 decembrie 2022, Igor Hlopețchi a solicitat

declararea ca inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Veronica Savin.

Prin încheierea din 29 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție, completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat

admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu

excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul

4

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța

cu privire la recursul considerat admisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Veronica Savin a fost depus până la data intrării

în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va

fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă, recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să

caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța

de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură

civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea. Săvârșirea

altor încălcări decât cele indcate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră soluția

dată în prezentul litigiu drept una pripită, or, instanța de apel s-a expus în privința

5

raționamentului respingerii acțiunii ca fiind tardivă, fără a elucida următoarele

aspecte.

Din actele cauzei rezultă că Veronica Savin înaintând acțiune în instanța de

judecată împotriva lui Igor Hlopețchi a solicitat:

a) recunoașterea declarațiilor ca fiind judecăți de valoare fără substrat

factologic și defăimătoare: - „asta de la SIS e așa de tîmpită încît zice în ședința de

judecată: „...am întreprins acțiuni de investigație, și am pus oameni să supravegheze

avocatul (...)”; - „Vânzătoarea asta de carne de porc de la Piața Centrală, își permite

să amenințe judecătorii în ședința de judecată”; - „Veronica SAVIN angajată a

Serviciului de Informații și Securitate, este persoana care deschis declară că

determină angajații din subordine să desfășoare activități de filaj față de avocații

care „îndrăznesc” să demasce activitățile ilegale ale sale”; - „...Condamnăm public

influențele și abuzurile angajatului SIS Veronica SAVIN asupra avocaților prin

instituirea ilegală a filajului cu scopul de a determina avocatul să-și trădeze clientul

și să facă pact cu organele de represiune”;

b) recunoașterea ca fiind defăimătoare, false, care instigă la ură, ce lezează

onoarea, demnitatea și reputația profesională a declarațiilor: - „Asta de la SIS e așa

de tâmpită încât zice în ședința de judecată: „...am întreprins acțiuni de investigație,

și am pus oameni să supravegheze avocatul (...)”; - „Seamănă cu O vânzătoare de

carne de porc de la Piața Centrală, atât după competență, comportament, atitudine și

desigur la fizic”; - Vânzătoarea asta de carne de porc de la Piața Centrală, își

permite să amenințe judecătorii în ședința de judecată”; - „Veronica SAVIN

angajată a Serviciului de Informații și Securitate, este persoana care deschis declară

că determină angajații din subordine să desfășoare activități de filaj față de avocații

care „îndrăznesc” să demasce activitățile ilegale ale sale”; - „Oameni cu trecut penal

dosiți sub paravanul activității subversive” - „....Condamnăm public influențele și

abuzurile angajatului SIS Veronica SAVIN asupra avocaților prin instituirea ilegală

a filajului cu scopul de a determina avocatul să-și trădeze clientul și să facă pact cu

organele de represiune”;

c) obligarea dezmințirii informației false și defăimătoare, cu exprimarea

scuzelor publice (în modalitatea în care au fost plasate relatările) a următoarelor

relatări: - „Asta de la SIS e așa de tâmpită încât zice în ședința de judecată: „...am

întreprins acțiuni de investigație, și am pus oameni să supravegheze avocatul (...); -

„Seamănă cu O vânzătoare de carne de porc de la Piața Centrală. Atât după

competență, comportament, atitudinea, și desigur la fizic”; - „Vânzătoarea asta de

carne de porc de la Piața Centrală, își permite să amenințe judecătorii în ședința de

judecată”; - „Veronica SAVIN angajată a Serviciului de Informații și Securitate,

este persoana care deschis declară că determină angajații din subordine să

desfășoare activități de filaj față de avocații care „îndrăznesc” să demasce

activitățile ilegale ale sale”; - „Oameni cu trecut penal dosiți sub paravanul

activității subversive”; - „...Condamnăm public influențele și abuzurile angajatului

SIS Veronica SAVIN asupra avocaților prin instituirea ilegală a filajului cu scopul

de a determina avocatul să-și trădeze clientul și să facă pact cu organele de

represiune”;

6

d) recunoașterea informației plasate de către pârâtul Igor Hlopețchi pe rețeaua

de socializare „Facebook” ca neveridică, denaturată și falsă (nu corespunde

adevărului);

e) obligarea prezentării scuzelor de rigoare pentru plasarea informației

exprimarea scuzelor publice, în termenii prevăzuți de legislație, în același mod (prin

intermediul portalului de răspândire a informațiilor „Facebook”) în care au fost

aduse acuzațiile nefondate și abuzive în adresa reclamantului;

f) încasarea prejudiciului moral de 50.000 lei.

Prima instanță examinând cauza în fond, a reținut că cererea de chemare în

judecată depusă de Veronica Savin împotriva lui Igor Hlopețchi cu privire la

recunoașterea ca fiind judecăți de valoare a informațiilor, recunoașterea ca fiind

defăimătoare a informațiilor, obligarea dezmințirii informațiilor false și defăimătoare,

obligarea prezentării scuzelor și încasarea prejudiciului moral este tardivă, deoarece

este depusă peste termenul legal de 30 de zile de la data expirării termenului de

examinare a cererii prealabile.

Judecînd apelul declarat de Veronica Savin, instanța de apel a reținut că soluția

primei instanțe este justă și argumentată.

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, soluția instanței de fond este corectă,

întemeiată și fondată, or, Veronica Savin în vederea revendicării drepturilor sale, a

depus acțiunea cu omiterea termenului de prescripție special stabilit prin Legea cu

privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, deoarece, potrivit

materialelor cauzei Igor Hlopețchi a recepționat cererea prealabilă la 22 octombrie

2018, iar termenul de 5 zile statuat la art. 16 alin. (1) Legea nr. 64 din 23 aprilie

2010, s-a epuizat la data 27 octombrie 2018, prin urmare, termenul de adresare cu

acțiune pentru reclamanta Veronica Savin prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. b) al Legii

enunțate, a început a curge începând cu data de 28 octombrie 2018 și a expirat la

data de 26 noiembrie 2018 (zi de luni), astfel Veronica Savin urma să înainteze

acțiune în judecată în termen de 30 de zile, de la data expirării termenului pentru

examinarea cererii prealabile, având în vedere că un răspuns la cererea reclamantei

din partea pârâtului nu a parvenit.

La fel, instanța de apel a reținut că, înaintarea unei cereri cu privire la apărarea

onoarei și demnității este condiționată de momentul recepționării de către pârât al

cererii prealabile, iar având în vedere că revendicărilor reclamantei nu li s-a dat curs,

precum și lipsa răspunsului, termenul respectiv urmează a fi calculat după expirarea

celor 5 zile stabilite autorului informației pentru examinarea cererii prealabile, or

din această dată reclamanta a cunoscut despre încălcarea dreptului.

La caz, reclamanta a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor

Hlopețchi cu privire la recunoașterea ca fiind judecăți de valoare a informațiilor,

recunoașterea ca fiind defăimătoare a informațiilor, obligarea dezmințirii

informațiilor false și defăimătoare, obligarea prezentării scuzelor și încasarea

prejudiciului moral, abia la data de 03 decembrie 2018, cu omiterea termenului de

prescripție cu 7 zile, repunerea în termen nu a solicitat.

Respingînd afirmațiile reclamantei/apelantei precum că prima instanță eronat a

aplicat prevederile art. 271 din Codul civil, dat fiind faptul că, deși la caz a fost

invocată excepția de tardivitate în temeiul art. 1861 din Codul de procedură civilă la

7

etapa examinării în fond, încheierea primei instanțe din 03 iunie 2020 a fost casată

prin decizia din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, pe motivul că faza de

pregătire pentru dezbateri judiciare a fost deja depășită, respectiv, neaplicarea unei

norme de drept procedural prevăzută la art. 1861 din Codul de procedură civilă, pe

motivul epuizării fazei de pregătire pentru dezbateri judiciare, nu exclude

prerogativa instanței de a aplica prevederile unei norme materiale, la caz art. 271 din

Codul civil, care stabilește expres că aceasta urmează a fi invocată până la

încheierea dezbaterilor în fond, astfel aceste norme nu sunt contradictorii, or

excepția de tardivitate se ridică prin emiterea unei încheieri, iar art. 271 din Codul

civil se aplică prin adoptarea hotărârii judecătorești în acest sens, or instanța nu este

în drept a se pronunța asupra temeiniciei unei acțiuni din moment ce constată că

această acțiune este înaintată cu nerespectarea termenului de prescripție.

Respingînd criticile reclamantei/apelantei asupra încheierii din 28 ianuarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a fost respinsă ca

neîntemeiatîă cererea de recuzare a judecătorului Gheorghe Stratulat instanța de apel

a reținut că, încheierea este legală și întemeiată, imparțialitatea judecătorului nefiind

demonstrată de către reclamanta/apelanta.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios,

consideră că instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a cauzei și a aplicat eronat normele de drept material.

Conform art. 10 parag.(1), (2) din Convenția pentru apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la libertatea de

exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a

comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama

de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de

radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare. Exercitarea

acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor

formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care, într-o societate

democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională, integritatea

teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor,

protecția sănătății, a moralei, a reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica

divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și

imparțialitatea puterii judecătorești.

În temeiul art. 32 alin. (1), (2) din Constituția RM, oricărui cetățean îi este

garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin

cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Libertatea exprimării nu poate prejudicia

onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

Art.21 din Codul civil stipulează că, drepturile personale nepatrimoniale și alte

valori nemateriale sunt apărate în cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod și

de alte legi, în limita în care folosirea modalităților de apărare a drepturilor civile

reiese din esența dreptului încălcat și din caracterul consecințelor acestei încălcări.

Art. 43 alin.(1), (2) din Codul civil reglementează că, în condițiile legii, orice

persoană fizică are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la

libera exprimare, la nume, la onoare, demnitate și reputație profesională, la propria

8

imagine, la respectarea vieții intime, familiale și private, la protecția datelor cu

caracter personal, la respectarea memoriei și corpului său după deces, precum și la

alte asemenea drepturi recunoscute de lege. Aceste drepturi sunt insesizabile și

inalienabile.

În sensul art. 3 alin.(1), (2), (3), (4) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010 (în continuare Legea nr. 64/2010), orice

persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a

căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei. Libertatea de exprimare protejează

atât conținutul, cât și forma informației exprimate, inclusiv a informației care

ofensează, șochează sau deranjează. Exercitarea libertății de exprimare poate fi

supusă unor restrângeri prevăzute de lege, necesare într-o societate democratică

pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, pentru a

apăra ordinea și a preveni infracțiunile, pentru a proteja sănătatea și morala,

reputația sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informații

confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

Restrângerea libertății de exprimare se admite doar pentru protejarea unui interes

legitim prevăzut la alin.(3) și doar în cazul în care restrângerea este proporțională cu

situația care a determinat-o, respectându-se echilibrul just dintre interesul protejat și

libertatea de exprimare, precum și libertatea publicului de a fi informat.

Art. 7 alin.(1), (2) din Legea nr. 64/2010 statuează că, orice persoană are

dreptul la apărarea onoarei, demnității și reputației sale profesionale lezate prin

răspândirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat

factologic suficient sau prin injurie. Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu

privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele

condiții: a) este falsă; b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate

de informație.

Conform art. 24 alin. (1), (2) al aceluiași act normativ, reclamantul trebuie să

dovedească următoarele: a) pârâtul a răspândit informația; b) informația îl vizează și

este defăimătoare; c) informația constituie o relatare cu privire la fapte și este în

esență falsă; sau d) judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic

suficient; e) existența și cuantumul prejudiciului cauzat.

Pârâtul trebuie să dovedească următoarele: a) informația nu este defăimătoare

și/sau nu îl vizează pe reclamant; b) informația constituie o judecată de valoare care

se bazează pe un substrat factologic suficient; c) la momentul răspândirii

informației, deși a luat toate măsurile de diligență, nu putea ști că prin acțiunile sale

contribuie la răspândirea relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăților de

valoare fără substrat factologic suficient; d) informația răspândită este de interes

public.

Conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 64/2010, cererea prealabilă se depune în

termen de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre

informația defăimătoare. Acesta este un termen de prescripție. La împlinirea unui an

din ziua defăimării, persoana nu poate solicita repunerea sa în termenul de depunere

a cererii prealabile.

9

Art. 16 din Legea nr. 64/2010 prevede că, cererea prealabilă se examinează în

termen de 5 zile de către autorul informației și, după caz, de către persoana juridică

ce a răspîndit această informație.

Dacă se constată că informația la care se referă cererea prealabilă este falsă sau

nu se bazează pe un substrat factologic suficient, persoana juridică ce a răspîndit

informația sau autorul informației satisface cererea prealabilă, fiind obligat să

efectueze, după caz, rectificarea sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea

dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și compensarea, la cerere, a prejudiciilor

cauzate.

Rectificarea sau dezmințirea informației, acordarea dreptului la replică sau

exprimarea scuzelor se efectuează în termen de 15 zile de la data examinării cererii

prealabile, iar dacă informația a fost răspîndită de mass-media și publicația sau

emisiunea care a răspîndit această informație apare mai rar decît o dată la 15 zile, în

următorul număr sau emisiune.

Plata compensațiilor în temeiul cererii prealabile se efectuează în termen de 15

zile de la data examinării cererii prealabile sau într-un alt termen convenit de părți.

În cazul refuzului de a satisface, integral sau parțial, cererea prealabilă,

persoana lezată poate depune cerere de chemare în judecată.

În cazul refuzului de satisfacere a cererii prealabile pe motivul omiterii

termenului de prescripție, persoana lezată poate solicita, concomitent cu depunerea

cererii de chemare în judecată, repunerea în termenul de depunere a cererii

prealabile.

Conform art. 17 alin. (1), (2) din Legea nr. 64/2010, cererea de chemare în

judecată cu privire la defăimare poate fi depusă în termen de 30 de zile. Acest

termen curge de la:

a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă;

b) data expirării termenului pentru examinarea cererii prealabile.

Termenul specificat la alin. (1) este termen de prescripție.

Reieșind din norma de drept material enunțată, instanța de recurs consideră că

sintagmele data primirii răspunsului la cererea prealabilă și data expirării termenului

pentru examinarea cererii prealabile urmează a fi interpretate sistemic, în coraport

cu întreg art. 16 din Legea nr. 64/2010 și nu doar cu art. 16 alin. (1) din Lege, care

reglementează întreaga procedură de examinare a cererii prealabile și prevede două

termene în acest sens, de 5 zile pentru examinarea cererii prealabile și 15 zile

pentru rectificarea sau dezmințirea informației. Aceste termene nu pot fi tratate în

mod separat, deoarece au un unic obiect de reglementare.

Din actele cauzei rezultă că, despre informațiile ce lezează onoarea, demnitatea

și reputația profesională, Veronica Savin a aflat la data de 15 octombrie 2018,

imediat după ședința de judecată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

unde a fost examinată cererea de recuzare depusă de reclamantul și tatăl avocatului

Hlopețchi Igor Pavel, în cauza civilă depusă de Hlopețchi Igor Pavel împotriva

Inspectoratului General al Poliției și Serviciul de Informații și Securitate privind

contestarea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

absența forțată de le serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

10

de judecată, unde Veronica Savin reprezenta interesele Serviciului de Informații și

Securitate.

La 20 octombrie 2018, recurenta Veronica Savin a remis în adresa intimatului

Igor Hlopețchi, cererea prealabilă, prin care a solicitat dezmințirea informațiilor

publicate pe profilul său din cadrul rețelei de socializare Facebook, exprimarea

scuzelor publice (în modul în care au fost plasate), inclusiv compensarea

prejudiciului cauzat (f.d. 24, vol. I).

Conform avizului de recepție, cererea prealabilă a fost recepționată de către

Igor Hlopețchi la 22 octombrie 2018 (f.d. 25, vol. I).

Reieșind din prevederile art. 16 alin. (1), (3)-(5) din Legea nr. 64/2010,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Igor Hlopețchi

urma să examineze cererea prealabilă în 5 zile, adică până la data de 28 octombrie

2018, să ofere un răspuns, să dezmintă informațiile ofensatoare, inclusiv să achite

prejudiciul moral, până la data de 11 noiembrie 2018.

Prin urmare, cererea de chemare în judecată putea fi înaintată cel târziu până la

data de 11 decembrie 2018, fapt realizat de recurenta Veronica Savin la data de 03

decembrie 2018.

Este de menționat că, la expirarea termenului de 5 zile, destinat examinării

cererii prealabile, s-a constatat că de pe profilul lui Igor Hlopețchi din cadrul rețelei

de socializare Facebook au fost șterse pozele și mesajele defăimătoare care lezează

demnitatea, onoarea și reputația profesională, fapt ce deduce că intimatul Igor

Hlopețchi a inițiat procedura de soluționare a conflictului pe cale amiabilă, adică ar

fi dat curs celor solicitate de reclamantă în cererea prealabilă și urmează să fie

întreprinse și alte măsuri solicitate de aceasta.

Prin urmare, reclamanta a beneficiat de o speranță legitimă că odată cu

acceptarea cererii și radierea informațiilor pretins denigratoare, pârâtul va continua

acțiunile sale în vederea dezmințirii informațiilor, astfel întemeiat a așteptat

satisfacerea cerințelor sale în mărime deplină în termenul de 15 zile stabilit.

În consecință, instanța de recurs consideră că atât prima instanță, cât și instanța

de apel pripit au concluzionat că cererea de chemare în judecată se depune în termen

de 30 de zile de la expirarea termenului de examinare a cererii prealabile, de 5 zile,

ignorând în totalitate termenul de 15 zile pentru executarea integrală a cererii

prealabile prin dezmințirea informațiilor, întreprinderea tuturor acțiunilor pentru

aplanarea conflictului pe cale amiabilă.

În conformitate cu 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

11

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Hotărârea este

întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au importanță la

soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată multilateral,

complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor

unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor

sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse

aprecierii și să nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de

instanța inferioară (Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27;

Georgiadis c. Greciei nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, decizia instanței de apel conține

concluzii contradictorii, fără o motivare clară și certă a soluției adoptate.

În decizia contestată, instanța de apel a reținut că prima instanță just a respins

ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Veronica Savin, însă nu a dat

apreciere argumentului apelantei precum că prima instanță a aplicat eronat

prevederile art. 15, 16 și 17 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din

23 aprilie 2010.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că actul

judecătoresc trebuie să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, condiții

legale ce nu au fost respectate în speță de către instanța de apel.

În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că instanța de apel a emis o decizie nemotivată și pripită, fapt ce indică

incontestabil la încălcarea de către instanță a normelor de drept procedural, precum

și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din Convenția europeană pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale (cauza Hiro Balani vs. Spania,

1994).

Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a

soluționat prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt

pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția europeană

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă dreptul la

о hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care instanța

judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei

deferite spre soluționare.

12

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți

întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei,

hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală

de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare

judiciară, care nu putea fi corectată de instanța de recurs.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Veronica Savin.

Se casează integral decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veronica Savin împotriva

lui Igor Hlopețchi privind recunoașterea ca fiind judecăți de valoare a informațiilor,

recunoașterea ca fiind defăimătoare a informațiilor, obligarea dezmințirii

informațiilor false și defăimătoare, obligarea prezentării scuzelor și încasarea

prejudiciului moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Diana Stănilă

Mariana Ursachi

13