2rac-206/23 — Repararea prejudiciului material

La 08 iunie 2018 SA „Moldtelecom” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Pădureț Alexandru” și SRL „Marialexprim”, intervenient accesoriu SRL „IGC Construct”, privind repararea prejudiciului material cauzat prin deteriorarea rețelelor de comunicații electronice.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 18 august 2017, în cadrul executării lucrărilor de excavare și terasament efectuate în satul Sălcuța, raionul Căușeni, în procesul reparației capitale a Liceului Teoretic „Meșterul Manole”, au fost deteriorate rețele de comunicații electronice aparținând SA „Moldtelecom”.

Reclamanta a susținut că în timpul efectuării lucrărilor au fost deteriorate elemente ale canalizării telefonice și trei cabluri de comunicații electronice, fapt consemnat în actul de constatare nr. 472 din 18 august 2017.

SA „Moldtelecom” a invocat că lucrările de excavare au fost executate în zona de protecție a rețelelor de comunicații electronice, cu încălcarea Regulilor privind protecția rețelelor de comunicații electronice și executarea lucrărilor în zonele de protecție și pe traseele liniilor de comunicații electronice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 284 din 13 aprilie 2009.

În acest sens, reclamanta a notat că executanții lucrărilor nu au coordonat executarea lucrărilor cu SA „Moldtelecom”, nu au solicitat identificarea traseului rețelelor subterane și nu au întreprins măsuri pentru prevenirea deteriorării acestora.

Reclamanta a susținut că pentru restabilirea rețelelor deteriorate a suportat cheltuieli materiale în sumă de 28 628,11 lei, confirmate prin calculele și documentele anexate la materialele dosarului.

În acest context, SA „Moldtelecom” a solicitat încasarea solidară de la pârâți a prejudiciului material cauzat prin deteriorarea rețelelor de comunicații electronice, în cuantum de 28 628,11 lei (vol. I, f. d. 108- 112).

În cadrul examinării cauzei, pârâții au solicitat respingerea acțiunii, invocând că lucrările au fost executate conform documentației de 1 proiect puse la dispoziție și că proiectul utilizat nu conținea informații privind existența rețelelor SA „Moldtelecom” în zona respectivă.

Pârâții au susținut că nu existau marcaje sau alte elemente care să permită identificarea exactă a traseului rețelelor subterane și că materialele cauzei nu confirmă că lucrările de excavare au fost executate în interiorul unei zone de protecție delimitate în mod concret.

La 06 august 2020, reclamanta a depus o cerere de completare a cerințelor, formulând pretenții și față de SRL „Geocad-Plus”, invocând că societatea respectivă a participat la elaborarea documentației de proiect utilizate la executarea lucrărilor în urma cărora au fost deteriorate rețelele sale de comunicații electronice (vol. I, f. d. 183- 185).

Prin hotărârea din 26 decembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldtelecom” împotriva ÎI „Pădureț Alexandru”, SRL „Marialexprim”, SRL „Geocad-Plus”, intervenient accesoriu SRL „IGC Construct” privind încasarea prejudiciului material în sumă de 28628,11 lei, s-a respins ca neîntemeiată.

Prima instanță a reținut că reclamanta nu a demonstrat existența unei fapte ilicite imputabile pârâților și nici faptul că aceștia cunoșteau sau trebuia să cunoască amplasarea exactă a rețelelor subterane deteriorate.

Instanța a constatat că documentația de proiect utilizată la executarea lucrărilor nu conținea informații privind existența rețelelor SA „Moldtelecom” în zona respectivă și că materialele cauzei nu confirmă că executanții lucrărilor au fost informați corespunzător despre existența acestora.

Totodată, prima instanță a apreciat că materialele dosarului nu conțin probe suficiente care să permită stabilirea exactă a raportului dintre locul efectuării lucrărilor de excavare și amplasarea rețelelor subterane deteriorate.

La 19 ianuarie 2023, SA „Moldtelecom” a declarat apel în împotriva hotărârii din 26 decembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

Prin decizia din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de SA „Moldtelecom” și s-a menținut hotărârea din 26 decembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a apreciat corect circumstanțele cauzei și probele administrate, concluzionând întemeiat asupra lipsei elementelor necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților.

Curtea de apel a constatat că reclamanta nu a demonstrat existența unei încălcări concrete a obligațiilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 2 284 din 13 aprilie 2009 și nici faptul că lucrările de excavare au fost executate în condiții care să permită reținerea culpei pârâților.

Totodată, instanța de apel a reținut că materialele dosarului nu conțin probe suficiente privind delimitarea concretă a zonei de protecție și amplasarea exactă a rețelelor subterane în raport cu locul efectuării lucrărilor.

La 31 iulie 2023, SA „Moldtelecom” a declarat recurs împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor inferioare și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, SA „Moldtelecom” a invocat că instanțele inferioare au apreciat eronat circumstanțele cauzei și probele administrate, respingând neîntemeiat acțiunea privind repararea prejudiciului material cauzat prin deteriorarea rețelelor de comunicații electronice.

Recurenta a susținut că materialele dosarului confirmă faptul deteriorării rețelelor de comunicații electronice în timpul executării lucrărilor de excavare efectuate de către executanții lucrărilor de construcție, împrejurare consemnată în actul de constatare nr. 472 din 18 august 2017.

SA „Moldtelecom” a invocat că instanțele inferioare au ignorat faptul că lucrările de excavare au fost executate în zona de protecție a rețelelor de comunicații electronice, fără coordonarea obligatorie cu proprietarul rețelelor și fără solicitarea identificării traseului acestora.

În acest sens, recurenta a susținut că în zona lucrărilor existau elemente vizibile care indicau prezența rețelelor subterane, inclusiv o fântână de canalizare telefonică și trasee de rețele aeriene care coborau în subteran, iar executanții lucrărilor aveau obligația să manifeste diligența necesară pentru identificarea și protejarea rețelelor existente.

Recurenta a invocat că instanțele inferioare au interpretat eronat prevederile Hotărârii Guvernului nr. 284 din 13 aprilie 2009 și nu au aplicat corespunzător normele speciale privind protecția rețelelor de comunicații electronice.

Totodată, SA „Moldtelecom” a susținut că instanțele inferioare au apreciat superficial probele administrate, inclusiv schemele de inventariere, fotografiile efectuate după incident și actele întocmite în legătură cu deteriorarea rețelelor.

Recurenta a arătat că executarea lucrărilor cu excavatorul perpendicular pe traseul cablurilor demonstrează încălcarea obligațiilor de precauție impuse de normele speciale privind executarea lucrărilor în apropierea rețelelor de comunicații electronice. 3

SA „Moldtelecom” a susținut că existența prejudiciului și legătura acestuia cu lucrările executate de pârâți rezultă din totalitatea materialului probator administrat în cauză, iar instanțele inferioare au ajuns în mod eronat la concluzia privind lipsa elementelor răspunderii civile delictuale.

În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces copia cererii de recurs și a explicat dreptul acestora de a depune referință la recurs, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Prin referința depusă la 04 septembrie 2023, reprezentantul intervenientului accesoriu SRL „IGC Construct”, avocatul Fediuc Valentin, a solicitat declararea recursului drept inadmisibil sau, subsidiar, respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Alte referințe la recurs nu au fost depuse.

Prin încheierea din 27 februarie 2026 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de SA „Moldtelecom” a fost considerat admisibil și fixat spre examinare în ședință publică, cu citarea participanților la proces. Instanța de recurs a reținut că argumentele invocate în cererea de recurs necesită verificare în procedura examinării recursului în fond și că, având în vedere natura litigiului și poziția exprimată prin referința depusă de intervenientul accesoriu, se impune examinarea cauzei în ședință publică, în vederea asigurării contradictorialității și a dreptului părților de a-și susține poziția procesuală.

În vederea examinării recursului, participanții la proces au fost citați pentru ședința publică stabilită pentru data de 14 mai 2026, ora 09:30, fiind informați că în cadrul examinării urmează a fi clarificate circumstanțele referitoare la lucrările efectuate, locul amplasării rețelelor de comunicații electronice și modul de identificare și marcare pe teren a traseelor cablurilor subterane.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.” 4

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de recurs: „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanţa a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 4451 din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs dispune, printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilităţii recursului se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: 5 „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 privind modificarea unor acte normative în contextul reformei Curții Supreme de Justiție, au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, intrate în vigoare la 1 septembrie 2023. Întrucât recursul declarat de SA „Moldtelecom” a fost înregistrat anterior acestei date, acesta urmează a fi examinat în baza legislației aplicabile la momentul depunerii.

Examinând materialele dosarului civil, Completul din oficiu constată că se impune încetarea procedurii de recurs intentat de SA „Moldtelecom” împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, pentru considerentele care urmează.

Completul de judecată notează că, potrivit art. 432 alin. (2) – (4) din Codul de procedură civilă, recursul poate fi exercitat numai în temeiurile expres prevăzute de lege. Conform art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în redacția aplicabilă la data depunerii cererii, recursul este inadmisibil dacă motivele invocate nu se încadrează în aceste limite legale.

Instanța de recurs constată că, în prezenta cauză, motivele de casare invocate de recurentă exprimă doar dezacordul acesteia față de soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău. Conținutul deciziei recurate, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

În acest context, completul reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei atacate, și nu temeinicia ei în fapt.

De asemenea, Completul de judecată subliniază că recursul trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul expunerii clare a criticilor care pot demonstra nelegalitatea hotărârii/deciziei atacate și 6 care se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă. În speță, recurenta se limitează la susținerile că instanța de apel a analizat superficial circumstanțele cauzei, fără a detalia în ce mod aceste critici se raportează concret la decizia contestată.

În urma analizei, Completul constată că recursul conține doar obiecții deja examinate de instanța de apel și nu relevă încălcări esențiale ale normelor de drept. Argumentele invocate nu constituie motive de admisibilitate sau de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul de judecată menționează că, potrivit art. 4451 din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate dispune încetarea procedurii, din oficiu, chiar și după admiterea recursului în principiu, dacă se constată motive de inadmisibilitate. În prezenta cauză, Completul nu a identificat circumstanțe care să permită încadrarea recursului în limitele prevăzute de art. 432 alin. (2) – (4) din Codul de procedură civilă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că sunt întrunite condițiile legale pentru încetarea, din oficiu, a procedurii de recurs intentat de SA „Moldtelecom” împotriva deciziei din 25 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău. Această soluție respectă caracterul extraordinar al recursului și reafirmă rolul Curții Supreme de Justiție ca instanță de control al legalității și de uniformizare a practicii judiciare, fără a substitui instanțele de fond.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 269-270, art. 442, art. 4451 din Codul de procedură civilă,