3-8/26 — Evaluarea externă conform Legii nr. 252 din 2023

La 27 iulie 2026, Potînga Veaceslav a depus contestație împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Comisiei de Evaluare a Procurorilor. Reclamantul solicită anularea hotărârii CSP nr. 1-181/2026, din 08 iulie 2026, prin care a fost constatată nepromovarea evaluării externe de către acesta, și dispunerea reluării procedurii de evaluare de către Comisia de evaluare a procurorilor.

Prin încheierea din 28 iulie 2026, Curtea Supremă de Justiție a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, contestația formulată de Veaceslav Potînga. Instanța a explicat participanților că aceștia urmează să expedieze Curții Supreme de Justiție și celorlalți participanți la proces, până la 20 august 2026, ora 17.00, sub sancțiunea decăderii, toate cererile, obiecțiile sau excepțiile, precum și orice probe sau înscrisuri suplimentare.

La 19 august 2026, Veaceslav Potînga a depus în adresa Curții Supreme de Justiție trei cereri privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a următoarelor prevederi din Legea nr. 252/2023: a) art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 252/2023, în măsura în care sintagma „procurorii procuraturilor specializate” este interpretată ca incluzând și persoanele care au încetat să dețină funcția de procuror într-o procuratură specializată înainte de intrarea în vigoare a legii; b) sintagmele „doar dacă probează” și „a fost în imposibilitate” din art. 18 alin. (1) din Legea nr. 252/2023; c) art. 12 alin. (3) și art. 14 alin. (6) – (7) din Legea nr. 252/2023, în măsura în care permit transferarea asupra subiectului evaluării a sarcinii de a demonstra proveniența mijloacelor unui terț ori capacitatea financiară a acestuia.

La 25 august 2026, avocatul Grigore Manoli a depus, în interesele lui Veaceslav Potînga, o cerere prin care s-a solicitat administrarea unor probe suplimentare, inclusiv reclamarea unor acte și informații de la Comisia de Evaluare și Consiliul Superior al Procurorilor, precum și dispunerea unor măsuri privind conservarea și verificarea datelor aferente procedurii de evaluare. 1

În cadrul ședinței de judecată din 25 august 2026, reclamantul și avocații săi, Grigore Manoli și Eugeniu Musteață, a susținut cererile privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, precum și cererea de reclamare, conservare și administrare a probelor. Reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor, Iulian Găinaru, a solicitat respingerea cererilor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, pe motiv că prevederile contestate nu urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei. El a mai solicitat respingerea cererii de reclamare, conservare și administrare a probelor ca fiind inadmisibilă, deoarece a fost depusă peste termenul stabilit prin încheierea din 28 iulie 2026. Reprezentanții Comisiei de Evaluare a Procurorilor, avocații Valeriu Cernei și Nicoleta Petco, au lăsat la discreția instanței soluția pe marginea cererilor. Totodată, avocatul Valeriu Cernei a notat că cererea de reclamare, conservare și administrare a probelor a fost depusă peste termenul stabilit prin încheierea din 28 iulie 2026.

Art. 121 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul existenţei incertitudinii privind constituţionalitatea legilor, a hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituţională. (2) La ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale, instanţa nu este în drept să se pronunţe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformităţii cu Constituţia a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiţii: a) obiectul excepţiei intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie; b) excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei; d) nu există o hotărîre anterioară a Curţii Constituţionale avînd ca obiect prevederile contestate. (3) Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac şi care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă pînă la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate se amînă pledoariile. 2 (4) Dacă nu sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate la alin.(2), instanţa refuză ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. (5) Instanţa de judecată poate ridica excepţia de neconstituţionalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curţii de apel a fost declarată admisibilă conform legii.”

Art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 252 din 17.08.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative: „(1) În temeiul prezentei legi sunt evaluaţi: e) procurorii procuraturilor specializate, inclusiv cei delegaţi în cadrul acestora din 1 ianuarie 2017 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru un termen mai mare de un an.”

Art. 12 alin. (3) din Legea nr. 252 din 17.08.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative: „(3) Comisia de evaluare notifică subiectul evaluării privind iniţierea evaluării acestuia şi îi solicită să depună: a) declaraţia de avere şi interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani, care să includă şi cheltuielile din perioada respectivă; b) chestionarul de etică; c) declaraţia privind lista persoanelor apropiate, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, care activează sau au activat în ultimii 5 ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii şi în serviciul public.”

Art. 14 alin. (6) – (7) din Legea nr. 252 din 17.08.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative: „(6) În scopul elucidării neclarităţilor identificate, comisia de evaluare poate solicita, la orice etapă a procedurii de evaluare, date şi informaţii suplimentare de la subiectul evaluării sau de la alte persoane, cu indicarea termenului de prezentare, care nu poate fi mai mic de 5 zile lucrătoare. La cererea motivată a subiectului evaluării, comisia de evaluare poate prelungi, o singură dată, termenul acordat pentru prezentarea informaţiei solicitate. În cazul imposibilităţii prezentării informaţiei din cauza inaccesibilităţii acesteia, subiectul evaluării informează comisia de evaluare despre acest fapt. Comisia de evaluare apreciază, în fiecare caz, temeinicia motivului invocat. (7) Subiectul evaluării poate prezenta orice dovezi pe care le consideră relevante pentru clarificarea dubiilor comisiei de evaluare.”

Art. 18 alin. (1) din Legea nr. 252 din 17.08.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative: 3 „(1) Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor examinează rezultatele evaluării în şedinţă, în baza dosarului de evaluare recepţionat de la comisia de evaluare. Subiectul evaluării poate prezenta informaţii suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior. Reprezentantul comisiei de evaluare şi subiectul evaluării, în persoană, sunt în drept să îşi prezinte poziţia.”

Obiectul cererilor de ridicare a excepției de neconstituționalitate îl constituie mai multe prevederi din Legea nr. 252/2023. Prin urmare, condiția prevăzută de art. 121 alin. (2) lit a) Cod de procedură civilă este îndeplinită. De asemenea, este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 121 alin. (2) lit b) Cod de procedură civilă, excepția fiind formulată de una din părți.

Completul urmează să analizeze dacă este întrunită și condiția prevăzută la art. 121 alin. (2) lit. c) și d) Cod de procedură civilă în raport cu fiecare prevedere menționată în excepțiile formulate de reclamant.

Cu privire la art. 3 alin. (1) lit. e), Completul menționează că, problema dacă sintagma „procurorii procuraturilor specializate” include și persoanele care au încetat să dețină această funcție anterior intrării în vigoare a Legii nr. 252/2023 ține de interpretarea legii și legalitatea hotărârii Consiliului care este obiectul examinării. Acest aspect este apanajul Curții Supreme de Justiție la soluționarea contestației și nu o veritabilă problemă de constituționalitate.

Cu privire la art. 12 alin. (3), acesta se referă la declarațiile care urmează a fi depuse de subiectul evaluării la începutul procesului de evaluarea. Reclamantul a depus aceste declarații și chestionare, iar Consiliul nu a reținut dificultăți ale reclamantului la depunerea acestora. Prin urmare, nici această prevedere nu urmează a fi aplicată la soluționarea cauzei. Reclamantul nu a explicat nici cum art. 14 alin. (6) – (7) sunt aplicabile speței. Completul notează că, argumentele reclamantului nu se bazează pe conținutul normativ al dispozițiilor contestate, ci din modul în care acesta apreciază că prevederile respective ar fi fost interpretate și aplicate în circumstanțele concrete ale cauzei. Stabilirea întinderii sarcinii probatorii, a relevanței informațiilor solicitate, precum și a măsurii în care subiectul evaluării putea sau trebuia să prezinte anumite probe ține de aprecierea circumstanțelor de fapt ale cauzei în fond, dar nu și prin intermediul mecanismului de verificare a constituționalității. 4

Cu privire la verificarea constituționalității sintagmelor „doar dacă probează” și „a fost în imposibilitate” din art. 18 alin. (1) din Legea nr. 252/2023, Reclamantul nu a explicat în ce a constat imposibilitatea acestuia de a prezenta probe în fața Consiliului. El a criticat doar în mod ipotetic dificultățile unui subiect al evaluării la prezentarea probelor. Completul menționează că argumentarea reclamantului viza două probe, declarațiile lui A.C. și R.Ș., care au fost prezentate atât Comisiei, cât și Consiliului Superior al Procurorilor, însă, potrivit acestuia, nu au fost analizate corespunzător în hotărârea Consiliului. Acestea au fost anexate la dosarul de evaluare și la dosarul administrativ. Prin urmare, reclamantul nu a probat că această prevedere urmează a fi aplicată la soluționarea cauzei. Modul de apreciere a acestor probe ține soluționarea fondului cauzei. Completul de asemenea menționează că această prevede a constituit obiectul controlului de constituționalitate, iar prin decizia nr. 116/2025 Curtea Constituțională a respins ca nefondată excepția neconstituționalitate.

În consecință, prevederile contestate nu urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei, iar art. 18 alin. (1) din Legea nr. 252/2023 a fost supus anterior și controlului de constituționalitate. Prin urmare, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 121 alin. (2) lit. c) și d) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la cererea de reclamare, conservare și administrare a probelor, Completul de judecată menționează că, aceasta nu a fost adresată Consiliului Superior al Procurorilor până la adoptarea hotărârii cu privire la evaluare. Interpretarea art. 18 alin. (1) în coroborare cu art. 19 din Legea nr. 252/2023 face imposibilă formularea pentru prima dată a unei asemenea solicitări în fața Curții Supreme de Justiție. Mai mult decât atât, aceasta a fost formulată peste termenul stabilit prin încheierea din 28 iulie 2026 a Curții Supreme de Justiție, care menționa că orice cereri trebuiau formulate, sub sancțiunea decăderii, până la 20 august 2026. Avocatul Manoli nu a explicat de ce această cerere nu a putut fi formulată de reclamant până la această dată. Intervenirea avocatului Manoli în proces după termenul limită nu îi oferă acestuia să formuleze cereri peste termenul stabilit. Termenul expirat pentru client este expirat și pentru avocat. Prin urmare, această cerere este inadmisibilă.

Din motive expuse, în conformitate cu art. 195 și 230 din Codul administrativ, art. 121 și art. 119 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Refuză ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate formulate de reclamantul Potînga Veaceslav cu privire la verificarea constituționalității art. 3 alin. (1) lit. e), art. 12 alin. (3), art. 14 alin. (6) – (7) și a unor prevederi ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor. 5 Respinge cererea din 25 august 2026 înaintată de avocatul Grigore Manoli privind reclamarea probelor ca fiind inadmisibilă. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Ion Munteanu 6