3ra-341/24 — contestarea actelor administrative

3ra-341/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Oficiul

teritorial Orhei al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului local Pohorniceni privind contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-341/24

NR. PIGD 2-22034568-01-3ra-15042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Orhei, sediul central, jud. A. Balan,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,

17 aprilie 2025

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Oficiul

teritorial Orhei al Cancelariei de Stat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Pohorniceni cu privire la

anularea deciziei nr.9/8 din 10.12.2021 ”Cu privire la schimbarea categoriei de

destinație”.

privire la schimbarea categoriei de destinație” Consiliul sat. Pohorniceni prin pct.

1 al actului administrativ, a luat act de actele de constatare pe teren ale Inspecției

ecologice Orhei nr.011137 din 25.10.2021 și Comisiei de examinare a stării

bazinelor acvatice ale UAT Pohorniceni nr.02 din 16.08.2021; Prin pct.2, s-a decis

schimbarea categoriei de destinație a terenului cu nr. cadastral 6457112249 și

suprafața de 1,37 ha, situat în extravilanul sat. Pohorniceni, r-nul Orhei, din “fondul

apelor” în categoria de teren ’’agricol”.

actul administrativ adoptat de Consiliul sat. Pohorniceni nr. 9/8 din 10.12.2021.

legalitatea deciziei, a expediat notificarea nr.1304/OT8-59 din 17.01.2022, în

adresa Consiliului sătesc Pohorniceni, invocând ilegalitatea deciziei adoptate.

schimbare a destinației și schimb de terenuri Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului

nr.1170/2016, în cazul schimbării categoriei de destinație din fondul apelor în

agricol, nu se aplică la cazul dat. Consiliul unității administrativ-teritoriale de

nivelul întâi este în drept să efectueze schimbarea destinației terenurilor agricole,

cu excepția categoriilor de terenuri prevăzute la art. 72 Cod funciar.

apelor, este necesară coordonarea prealabilă cu Agenția “Apele Moldovei”, or,

art.112 alin. (2) al Constituției RM prevede că, consiliile locale și primarii

activează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă

treburile publice din sate și orașe.

1

primirii notificării, nu a reexaminat actul contestat, Oficiul, în temeiul art. 68 alin.

4 al Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală, a sesizat instanța de

contencios administrativ în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de

abrogare a actului în cauză.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului local Pohorniceni privind contestarea actului administrativ, ca fiind

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul central din 30

mai 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată

să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și s-a menținut

hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central.

judecății, îl constituie anularea deciziei Consiliului sat. Pohorniceni, r-l Orhei

nr.9/8 din 10.12.2021 ,,Cu privire la schimbarea categoriei de destinație”, prin care,

Consiliul sat. Pohorniceni a decis schimbarea categoriei de destinație a terenului cu

nr. cadastral 6457112249 și suprafața de 1,37 ha, situat în extravilanul satului

Pohorniceni, r-l Orhei, din ’’fondul apelor” în categoria de ”teren agricol.

valorificării eficiente a bunului proprietate publică a sat. Pohorniceni, în urma

examinării notei informative a primarului, având la bază Actul de constatare pe

teren nr.01 din 14.06.2018, Actul de constatare pe teren nr.03 din 16.08.2021 ale

Primăriei sat. Pohorniceni, Actul de inspectare nr.011137 din 25.10.2021 al

Inspecției ecologice Orhei și Avizul pozitiv al Comisiei consultative de specialitate

- agricultură, industrie, construcții și protecția mediului.

protecția mediului nr.011137 din 25.10.2021 s-a constat că, în urma efectuării

controlului în natură, în vederea inițierii lucrărilor cadastrale în scopul identificării

2

bunurilor imobile și schimbării categoriei de destinație, proprietate publică a sat.

Pohorniceni, nr. cadastral 6457112.249 cu suprafața 1,37 ha, situat în extravilanul

sat. Pohorniceni, proprietate publică, s-a constat că terenul (iazul) cu nr.cadastral

6457112.249 cu suprafața 1,37 ha, nu este folosit conform destinației deoarece este

secat și nu există izvoare de alimentare cu apa a bazinului dat.

de 14.06.2018 și la data de 16.08.2021 de către Comisia constituită din Primarul

com. Pohorniceni, Ianic Corobciuc, specialistul Primăriei Pohorniceni, Elena

Moruz, consilier local, Baltaga Angela, specialist principal Secția Agricultură și

relații Funciare, Gheorghe Condur, specialist principal Secția Agricultură și relații

funciare Mihail Curchi, actul de constatare fiind expediat pentru informare și

consultare Agenției Apele Moldovei.

modalitatea de schimbare a categoriei de destinație a terenului din ”fondul apelor”

în categoria de destinație ”agricolă”, se efectuează conform Hotărârii Guvernului

nr.1170 din 25.10.2016 și doar în cazul când terenul este traversat de un curs de

apă de suprafață.

10.12.2021, Consiliul sat. Pohorniceni nu a schimbat destinația unui teren agricol,

fiind schimbată categoria de destinație din ’’fondul apelor” a terenului cu nr.

Cadastral 6457112249 cu suprafața de 1,37 ha, situat în extravilanul satului

Pohorniceni, r-l Orhei, în categoria de ”teren agricol”.

referire reclamantul/apelant, nu sânt aplicabile la caz, iar notificând Consiliului sat.

Pohorniceni despre ilegalitatea deciziei nr. 9/8 din 10.12.2021, Oficiul teritorial

Orhei al Cancelariei de Stat nu a indicat în mod imperativ norma legală care a fost

încălcată de autoritatea publică locală la emiterea actului administrativ contestat.

respingerea acțiunii, este una legală și întemeiată, ne fiind stabilite careva temeiuri

în sensul ilegalității deciziei nr.9/8 din 10.12.2021, contestate de Oficiul teritorial

Orhei al Cancelariei de Stat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicită

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare

și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

3

ARGUMENTELE RECURSULUI

de apel, fără a fi prezentate temeiuri concrete și explicite care să evidențieze

dezacordul față de considerentele deciziei instanței de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la 05 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.124).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

4

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

5

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei

de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6