3ra-628/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Examinarea superficială a cauzei şi motivarea insuficientă de către instanţa de apel
3ra-628/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Oficiul teritorial Orhei al
Cancelarie de Stat,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului comunal Trebujeni, r-nul Orhei, terț ÎI „Morari Ion” cu privire la
anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-628/24
NR. PIGD 2-23036906-01-3ra-17072024)
Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel, motivarea insuficientă
a hotărârii și necesitatea reexaminării faptelor și probelor
Judecătoria Orhei, sediul Central, jud. A. Balan,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, V. Negru, A. Braga,
27 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Oficiul teritorial
Orhei al Cancelarie de Stat,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 martie 2023, reclamantul Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei
de Stat, a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului
comunal Trebujeni, r-nul Orhei, terț Î.I. „Morari Ion”, privind anularea
deciziei nr. 6/4 din 04 noiembrie 2022 „Cu privire la vânzarea terenului”.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin decizia Consiliului
local Trebujeni nr.6/4 din 04.11.2022 ,,Cu privire la vânzarea terenului”, în
temeiul art. 64 al Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală și
pct. 8 lit. (g) al Hotărârii Guvernului „Cu privire la Oficiile teritoriale ale
Cancelariei de Stat” nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial Orhei
a declanșat procedura controlului de legalitate, prevăzut la art. 68 din Legea
436/2006. La 19 decembrie 2022 a fost publicată în Registrul de stat al
actelor locale decizia Consiliului local Trebujeni nr.6/4 din 04 noiembrie
2022 ,,Cu privire la vânzarea terenului”.
A indicat reclamantul că în cadrul examinării legalității s-a determinat
că, prin decizia nr.6/4 din 04 noiembrie 2022 ,,Cu privire vânzarea terenului”
în conformitate cu prevederile art.14, art. 40 al Legii privind administrația
publică locală nr.436/2006, Legea 239/2008 privind transparența în procesul
decizional, art. 4, art. 9 și art. 10 ale Legii privind prețul normativ și modul
de vânzare cumpărare al pământului nr. 1308/1997, Legea nr. 435/2006
privind descentralizarea administrativă, art. 10, art. 18, art. 126 ale Codului
Administrativ nr.116/2018, art. 308, art. 446, art. 465, art. 509, art. 510 din
Codul Civil nr.1107/2002, ținând cont de Legea Cadastrului bunurilor
imobile nr.1543/1998, Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpătarea
terenurilor aferente obiectelor privatizate sau care se privatizează și
întreprinderilor private, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 1428/2008, luând în considerație Decizia Consiliului Comunal
Trebujeni, nr. 4/8 din 11.06.2021, având Avizul pozitiv al comisiei de
specialitate, Consiliului Comunal Trebujeni a decis:
1
Se vinde lotul de pământ înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu
suprafața de: 0,0157 ha, din s. Butuceni, r. Orhei, pentru desfășurarea
activității de comerț, conform planului cadastral.
Se aprobă prețul normativ de vânzare-cumpărare a terenului cu nr.
cadastral XXXXX, cu suprafața de: 0,0157 ha, din s. Butuceni, r. Orhei,
conform borderoului de calcul Î.I. Morari Ion, în mărime de 45996,74 lei
(patruzeci și cinci mii, nouă sute nouăzeci și șase lei, șaptezeci și patru
bani), cu achitarea prețului la o plată unică, mijloacele fiind transferate în
adresa Primăriei comunei Trebujeni, raionul Orhei, cod IBAN: XXXXX
cod fiscal XXXXX, banca Ministerul Finanțelor – Trezoreria de Stat,
codul băncii TREZMD2X.
Se obligă Î.I. Morari Ion: - Să încheie cu autoritatea executivă a
Consiliului comunal Trebujeni, contractul de vânzare-cumpărare a
terenului înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de: 0,0157 ha,
din s. Butuceni, r. Orhei, pentru desfășurarea activității de comerț și să-l
autentifice notarial în strictă conformitate cu Regulamentul cu privire la
vânzarea cumpătarea terenurilor aferente obiectelor privatizate sau care se
privatizează și întreprinderilor private, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1428/2008;
Se impun pentru cumpărare următoarele restricții la folosirea
terenului: - Să asigure respectarea strict a normelor sanitare,
antiincendiare, urbanistice, - Să nu admită schimbarea destinației terenului
și edificarea oricăror construcții în lipsa autorizației respective a Primăriei
comunei Trebujeni; - Să asigure achitarea impozitelor și taxelor locale,
conform Legislației în vigoare. - Să achite redevență stabilită conform
Deciziei consiliului comunal Trebujeni, nr. 4/8 din 11 iulie 2021, stabilită
în pct 3.2, în întregime; - Să păstreze bornele de hotar;
Se obligă comisia de specialitate în probleme de Agricultură,
Industrie, Construcții și Protecția Mediului împreună cu specialistul
pentru reglementarea proprietăților funciare a primăriei comunei
Trebujeni, dna Galina BUZILĂ: - Să prezinte spre abrogare Consiliului
comunal Trebujeni, decizia respectivă, în cazul în care din vina
cumpărătorului contractual de vânzare-cumpărare nu va fi perfectat;
Se împuternicește dna primar Cristina GANDRABUR, să semneze
contractul de vânzare-cumpărare a terenului înregistrat cu nr. cadastral
XXXXX, cu suprafața de: 0,0157 ha, din s. Butuceni, r. Orhei; 7. Prezenta
decizie servește drept temei pentru înregistrarea și/sau modificarea
înscrierilor în Registrul bunurilor imobile a ÎP ,,Agenția Servicii Publice,,
Serviciul Cadastral Teritorial Orhei.
2
La 17 ianuarie 2023 Oficiul teritorial Orhei, examinând legalitatea
deciziei, a contestat adoptarea acestui act administrativ prin Notificarea
nr.1304/OT8-73 din 17 ianuarie 2023, din următoarele considerente: În
temeiul art.7 alin. (3) lit. f 4) Legea nr. 121/2007 privind administrarea și
dezetatizarea proprietății publice: administrarea, în modul stabilit de către
Guvern, a terenurilor proprietate publică a statului atribuite domeniului
public al statului, determinate în conformitate cu Legea nr. 29/2018 privind
delimitarea proprietății publice, inclusiv darea acestora în
locațiune/arendă/superficie, bunurile domeniului public nu pot fi înstrăinate,
însă ele pot fi grevate de superficie.
A remarcat că conform art. 171 alin. (4) din Legea nr. 121/2007, darea
în locațiune/arendă sau în superficie a terenurilor proprietate publică din
domeniul privat libere de construcții/edificii, a altor bunuri legate solid de
pământ în scopul edificării pe acestea a unor construcții nu se admite. Iar,
art. 54 alin. (1) al aceleași legi prevede expres că: ,,terenurile proprietate
publică din domeniul privat libere de construcții/edificii, alte bunuri legate
solid de pământ înscrise în lista bunurilor supuse privatizării se vând prin
licitații cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern.” Superficia se
justifică în special atunci când prețul de cumpărare al terenului pentru
construcție este scump. Cel care dorește să investească într-o construcție,
evită costul terenului dacă, în loc să-l cumpere, dobândește doar o superficie
asupra lui. Și atunci el datorează doar o redevență. Avantajul superficiei
pentru proprietarului terenului este, pe lângă redevența ce o colectează, el
păstrează terenul ca o bună formă de a păstra banii (investiție în imobiliare),
dar, totodată, terenul se află în circuit și este folosit pentru a ridica construcții
și a satisface nevoile rezidențiale ori comerciale ale publicului.
Art. 654 din Codul Civil definește superficia ca drept real limitat
imobiliar, precum și caracterizează situația juridică complexă formată ca
urmare a constituirii superficiei asupra unui teren. Alin. (5) aceleiași norme
stipulează: Construcția este o parte componentă esențială a dreptului de
superficie. Dreptul de proprietate asupra construcției ridicate pe terenul
grevat de superficie este exercitat de către superficiar pe durata existenței
dreptului de superficie. În cazul în care construcția a fost înregistrată în
registrul bunurilor imobile, superficiarul va fi arătat ca proprietar al
construcției pe durata existenței dreptului de superficie.
Reclamantul consideră că, decizia Consiliului comunal Trebujeni s-a
adoptat contrar prevederilor art. 85 Cod administrativ nr. 116/2018.
A menționat că, autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea
dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o
decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din
prevederile art. 137 alin. (1) Cod administrativ, potrivit căruia autoritățile
publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și
cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.
Prin urmare, Oficiul conchide că Consiliul comunal Trebujeni era
obligat prin lege să-și exercite discreția, însă fără erori discreționare. Or,
3
art.112 alin. (2) al Constituției RM prevede că: “Consiliile locale și primarii
activează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă
treburile publice din sate și orașe”.
Reclamantul Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a solicitat
admiterea cererii de chemare în contencios administrativ și anularea deciziei
Consiliului comunal Trebujeni, r-nul Orhei nr.6/4 din 04 noiembrie 2022
,,Cu privire la vânzarea terenului”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 septembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului comunal Trebujeni, r-nul Orhei, terț Î.I. „Morari Ion”, privind
anularea deciziei nr. 6/4 din 04 noiembrie 2022 „Cu privire la vânzarea
terenului”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 16 octombrie 2023, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei
de Stat a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul
Central din 13 septembrie 2023, iar la 26 ianuarie 2024, Oficiul teritorial
Orhei al Cancelariei de Stat a depus motivarea apelului prin care a solicitat
casarea hotărârii și adoptarea unei noi decizii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și s-
a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul central din 13 septembrie
2023 în cauza de contencios administrativ înaintată de Oficiul teritorial Orhei
al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunal Trebujeni, r-nul Orhei,
terț ÎI „Morari Ion” cu privire la anularea deciziei nr. 6/4 din 04 noiembrie
2022 ”Cu privire la vânzarea terenului”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 8 iulie 2024, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, a depus
recurs împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
4
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat,
a invocat că instanța de apel a interpretat greșit normele legale aplicabile
litigiului.
În context, a reiterat că instanța de apel a dat o interpretate arbitrară
materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței, a aplicat eronat
normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat
legea.
Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, a indicat că potrivit art.
4 alin. (9) din Legea 1308/1997 prețul normativ modul de vânzare-
cumpărare a pământului prevede: vânzarea terenului proprietate publică,
vânzarea-cumpărarea terenurilor supuse privatizării, inclusiv a terenurilor
aferente bunurilor private, precum și a celor aferente construcțiilor
nefinalizate, se efectuează la un preț egal cu cel puțin valoarea de piață a
terenului determinată de un evaluator în conformitate cu Legea nr. 9 89/2002
cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât prețul normativ
calculat în conformitate cu prezenta lege. Terenul care, după parametri și
amplasare, nu poate fi format ca un imobil de sine stătător se vinde prin
concurs sau la licitație deținătorilor de terenuri adiacente, în cazul în care
există un singur deținător de teren adiacent, vânzarea-cumpărarea terenului
care poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la prețul
normativ al pământului. Această prevedere se aplică și relațiilor de arendă a
unor astfel de terenuri. Celelalte terenuri se vând prin concurs sau la licitație,
cu excepțiile prevăzute de lege.
Recurentul, a relatat că instanțele nu au ținut cont de faptul că terenul
menționat este înregistrat în baza superficiei pe durata contractului de
superficie. Totodată, este dubios faptul că, până la momentul încheierii
contractului de superficie construcția deja existentă nu a fost înregistrată sau
nu a fost examinată situația dată de către primar și consiliul local existent la
moment.
Astfel, consideră recurentul că, Consiliul comunal Trebujeni era
obligat prin lege să-și exercite atribuțiile sale în conformitate cu prevederile
legale.
Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților cererile de recurs,
informând-ui despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.
Până la data examinării prezentei cererii de recurs careva referințe nu
au fost depuse.
5
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs,
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.”
Art. 171 alin (4) din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007 privind
administrarea și deetatizarea proprietății publice:
6
„(4) Darea în locațiune/arendă a terenurilor proprietate publică din domeniul privat
libere de construcții/edificii, a altor bunuri legate solid de pământ în scopul edificării pe
acestea a unor construcții capitale nu se admite.”
Art. 54 alin. (1) din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007 privind
administrarea și deetatizarea proprietății publice:
„(1) Terenurile proprietate publică din domeniul privat libere de construcții/edificii,
alte bunuri legate solid de pământ înscrise în lista bunurilor supuse privatizării se vând
prin licitații cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern.”
Conform art. 4 alin. (9) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997
privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului:
„(9) Vânzarea-cumpărarea terenurilor supuse privatizării, inclusiv a terenurilor
aferente bunurilor private, precum și a celor aferente construcțiilor nefinalizate, se
efectuează la un preț egal cu cel puțin valoarea de piață a terenului determinată de un
evaluator în conformitate cu Legea nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar
nu mai mic decât prețul normativ calculat în conformitate cu prezenta lege. Terenul care,
după parametri și amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde
prin concurs sau la licitație deținătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un
singur deținător de teren adiacent, vânzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format
ca bun imobil de sine stătător se efectuează la prețul normativ al pământului. Această
prevedere se aplică și relațiilor de arendă a unor astfel de terenuri. Celelalte terenuri se
vând prin concurs sau la licitație, cu excepțiile prevăzute de lege.”
Conform art. 14 alin. (2) lit. c) și d) din Legea nr. 436-XVI din 28
decembrie 2006 cu privire la administrația publică locală:
„(2) Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice
locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă,
consiliul local realizează următoarele competențe:
c) decide în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului
public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, precum și privind
serviciile publice de interes local, în condițiile legii;
d) decide în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție privind
bunurile domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în
condițiile legii;”
Conform art. 43 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 436-XVI din 28
decembrie 2006 cu privire la administrația publică locală:
„(1) Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice
locale de nivelul al doilea stabilite la art. 4 alin .(2) din Legea privind descentralizarea
administrativă, consiliul raional realizează în teritoriul administrat următoarele
competențe de bază:
d) decide, în condițiile legii, în privința actelor juridice de administrare privind
bunurile domeniului public al raionului, precum și serviciile publice de interes raional;
e) decide, în condițiile legii, în privința actelor juridice de administrare sau de
dispoziție privind bunurile domeniului privat al raionului;”
7
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că, la 8 iulie 2024, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, a
depus recurs împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
Copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată
recurentului la data de 18 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice
(f.d.140).
Din acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din
Codul administrativ.
Cu referire la fondul cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale litigiului.
Prin Decizia Consiliului comunal Trebujeni nr. 6/4 din 04.11.2022 , s-
a decis:
Se vinde lotul de pământ înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu
suprafața de: 0,0157 ha, din s. Butuceni, r. Orhei, pentru desfășurarea
activității de comerț, conform planului cadastral.
Se aprobă prețul normativ de vânzare-cumpărare a terenului cu nr.
cadastral XXXXX, cu suprafața de: 0,0157 ha, din s. Butuceni, r. Orhei,
conform borderoului de calcul Î.I. Morari Ion, în mărime de 45996,74 lei
(patruzeci și cinci mii, nouă sute nouăzeci și șase lei, șaptezeci și patru bani),
cu achitarea prețului la o plată unică, mijloacele fiind transferate în adresa
Primăriei comunei Trebujeni, raionul Orhei, cod IBAN: XXXXX, cod fiscal
XXXXX, banca Ministerul Finanțelor – Trezoreria de Stat, codul băncii
TREZMD2X.
Se obligă Î.I. Morari Ion: - Să încheie cu autoritatea executivă a
Consiliului comunal Trebujeni, contractul de vânzare-cumpărare a terenului
înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de: 0,0157 ha, din s.
Butuceni, r. Orhei, pentru desfășurarea activității de comerț și să-l autentifice
notarial în strictă conformitate cu Regulamentul cu privire la vânzarea-
cumpătarea terenurilor aferente obiectelor privatizate sau care se
privatizează și întreprinderilor private, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1428/2008;
Se impun pentru cumpărare următoarele restricții la folosirea
terenului: - Să asigure respectarea strict a normelor sanitare, antiincendiare,
urbanistice, - Să nu admită schimbarea destinației terenului și edificarea
oricăror construcții în lipsa autorizației respective a Primăriei comunei
Trebujeni; - Să asigure achitarea impozitelor și taxelor locale, conform
Legislației în vigoare. - Să achite redevență stabilită conform Deciziei
consiliului comunal Trebujeni, nr. 4/8 din 11 iulie 2021, stabilită în punctual
3.2, în întregime; - Să păstreze bornele de hotar;
8
Se obligă comisia de specialitate în probleme de Agricultură,
Industrie, Construcții și Protecția Mediului împreună cu specialistul pentru
reglementarea proprietăților funciare a primăriei comunei Trebujeni, dna
Galina BUZILĂ: - Să prezinte spre abrogare Consiliului comunal Trebujeni,
decizia respectivă, în cazul în care din vina cumpărătorului contractual de
vânzare-cumpărare nu va fi perfectat;
Se împuternicește dna primar Cristina GANDRABUR, să semneze
contractul de vânzare-cumpărare a terenului înregistrat cu nr. cadastral
XXXXX, cu suprafața de: 0,0157 ha, din s. Butuceni, r. Orhei;
Prezenta decizie servește drept temei pentru înregistrarea și/sau
modificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile a Î P ,,Agenția Servicii
Publice,, Serviciul Cadastral Teritorial Orhei.
Nefiind de acord cu aceasta, la 13 martie 2023, Oficiul teritorial Orhei
al Cancelariei de Stat, a depus acțiune către Consiliul comunal Trebujeni, r-
nul Orhei, terț ÎI „Morari Ion”, privind anularea deciziei nr. 6/4 din 04
noiembrie 2022 „Cu privire la vânzarea terenului”.
Examinând acțiunea, prima instanță a respins ca neîntemeiată acțiunea
în contencios administrativ înaintată de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei
de Stat împotriva pârâtului Consiliul comunal Trebujeni, r-nul Orhei, terț ÎI
„Morari Ion”, privind anularea deciziei nr. 6/4 din 04 noiembrie 2022 „Cu
privire la vânzarea terenului”.
Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de către Oficiul
teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 13 septembrie
2023 a Judecătoriei Orhei, sediul central în cauza de contencios administrativ
înaintată de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului comunal Trebujeni, r-nul Orhei, terț ÎI „Morari Ion” cu privire la
anularea deciziei nr. 6/4 din 04 noiembrie 2022 „Cu privire la vânzarea
terenului”
Curtea de Apel a reținut că apreciază ca fiind întemeiată poziția
instanței de fond expusă în hotărârea contestată și se aliniază constatărilor
fondului.
Astfel, a concluzionat că prima instanță just a conchis că, terenul cu
nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de: 0,0157 ha, din s. Butuceni, r. Orhei a
fost înstrăinat în corespundere cu Legea 1308 din 25-07-1997 privind prețul
normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, ținându-se cont de
faptul că terenul menționat constituie teren aferent construcției deținută de
terț și mărimea suprafeței terenului este necesar în utilizarea procesul
tehnologic și/sau pentru deservirea construcției comerciale deținută de către
ÎI „Morari”.
9
În susținerea concluziei enunțate, instanța de apel a reținut condițiile
și modul de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente sânt reglementate de
Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008.
Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea și
locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea menționată,
terenul aferent este compus din suprafața de teren pe care sânt amplasate
nemijlocit bunuri imobile (clădiri, edificii, construcții nefinalizate) și terenul
adiacent, utilizat în procesul tehnologic și /sau pentru deservirea acestora.
Potrivit pct. 13 din același Regulament, Cumpărătorul depune pe
numele primarului din localitatea în care este amplasat terenul o cerere de
modelul indicat în anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
Pct. 14 din aceeași Hotărâre, la cerere Cumpărătorul anexează: 1)
schema terenului aferent, elaborată de serviciile specializate ale autorităților
administrației publice locale sau de întreprinderile licențiate în domeniul
urbanismului și planul geometric elaborat în modul stabilit; 2) extrasul din
Registrul de stat al unităților de drept – pentru persoanele juridice și
întreprinderile individuale, iar copia buletinului de identitate sau a
pașaportului –pentru persoanele fizice; 3) extrasul din Registrul bunurilor
imobile, capitolele A și B, în original, sau copia autentificată și copia
documentelor în baza cărora a fost înscris în Registru dreptul de proprietate
asupra bunului, amplasat pe terenul solicitat spre cumpărare; 4) autorizația
de construcție și actul de inspectare a construcției în cazul construcțiilor
nefinalizate; 5) contractul de arendă asupra terenului aferent, după caz.
În acest context a notat că, obiectul vânzării-cumpărării, terenul cu nr.
cadastral XXXXX, cu suprafața de: 0,0157 ha, din s. Butuceni, r. Orhei
constituie teren aferent construcției comerciale cu nr. cadastral XXXXX,
edificată (în baza autorizației de construire nr. 5 din 16 iulie 1998 eliberată
de către Comitetul executiv raional Orhei) de către terțul ÎI „Morari Ion”,
proprietar al construcției vizate, iar ca urmare apelantul nu a avut temei
pentru anularea actului contestat și, respectiv netemeinicia cererii de apel
formulare.
Or, titularul autorizației de construire, la caz ÎI „Morari Ion”, este
îndreptățit la procurarea terenului respectiv, odată ce bunul imobil este teren
aferent construcției ultimului.
De asemenea, instanța de apel a considerat că, la emiterea Deciziei
contestate autoritatea pârâtă și-a exercitat dreptul discreționar conform
scopului prevăzut de lege, a respectat limitele legale, a luat în calcul toate
10
faptele relevante și anume existența unei construcții funcționale și autorizate
eliberată terțului ÎI „Morari Ion”.
În acest context a notat că, respinge ca neîntemeiată critica apelantului
precum că, instanța de fond nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele
cauzei, nu a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la
dosar, or urmare a verificării legalității hotărârii contestate s-a constatat că
fondul just a stabilit circumstanțele cauzei și a aplicat normele legale,
ajungând la concluzia întemeiată cu privire la netemeinicia acțiunii, iar
careva temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit.
Reieșind din faptul că s-a ajuns la concluzia legalității deciziei nr. 6/4
din 4 noiembrie 2022 „Cu privire la vânzarea terenului”, a ajuns la concluzia
că instanța de fond întemeiat a stabilit că careva temei legal pentru casarea
hotărârii n-a fost determinat.
Examinând recursul declarat împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a
Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că instanța de apel a dat o interpretare greșită normelor de drept
material aplicabile în speță, nu s-a bazat pe o cercetare mult aspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul și interconexiunea lor, pronunțând o soluție în contradicție cu
circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii.
În contextul dat, Completul de judecată subscrie concluziilor
instanțelor ierarhic inferioare cu privire la legalitatea deciziei nr. 6/4 din 04
noiembrie 2022 „Cu privire la vânzarea terenului”.
În același timp, Completul de judecată nu poate să facă abstracție de
faptul că motivarea instanței de apel în partea ce se referă la legalitatea
prețului stabilit pentru vânzarea terenului nu a verificat dacă prețul stabilit
pentru vânzarea terenului a fost unul de piață sau nu. Or, conform
prevederilor legale, vânzarea-cumpărarea terenurilor supuse privatizării,
inclusiv a terenurilor aferente bunurilor private, precum și a celor aferente
construcțiilor nefinalizate, se efectuează la un preț egal cu cel puțin valoarea
de piață a terenului determinată de un evaluator în conformitate cu Legea nr.
9 89/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât prețul
normativ calculat în conformitate cu prezenta lege. Terenul care, după
parametri și amplasare, nu poate fi format ca un imobil de sine stătător se
vinde prin concurs sau la licitație deținătorilor de terenuri adiacente, în cazul
în care există un singur deținător de teren adiacent, vânzarea-cumpărarea
terenului care poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la
prețul normativ al pământului.
11
Atât instanța de fond, cât și cea de apel, examinând cauza, au omis să
dea un răspuns de ce în viziunea lor e corect să fie vândut la preț normativ
un teren care prin efectul legii se vinde la un preț nu mai mic decât cel de
piață. Sau, cel puțin, nu au dat apreciere tuturor circumstanțelor relevante
cauzei, și anume, dacă prețul de vânzare care figurează în contract este un
preț de piață sau unul normativ.
În concluzie, având în vedere aspectele discutate supra, Curtea
Supremă de Justiție constată că instanța de apel, prin decizia contestată, a
realizat o apreciere pripită a circumstanțelor de fapt și o interpretare eronată
a normelor de drept material relevante în speță.
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu
conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și
adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în
imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și
să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare
dintre motivele prevăzute de lege.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să depună eforturi
pentru a determina toate circumstanțele de fapt și probele în acest sens,
pentru a adopta o hotărâre legală și bine motivată.
În concluzie, instanța de recurs consideră întemeiate criticile
recursurilor referitoare la nemotivarea deciziei instanței de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
motivarea este un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică
garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum
și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a
atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie.
Obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție
a procesului echitabil, exigență a art. 239 din Codul de procedură civilă și
art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1
din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a
efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără
a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru
decizia sa.
Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența
CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile,
instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că
instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala
12
decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentului, inclusiv
dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi”
justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.
Drept urmare, Curtea Supremă de Justiție consideră necesară casarea
deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău și, reținând că erorile
de interpretare și aplicare a legii nu pot fi corectate de instanța de recurs,
trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru o soluționare
completă și temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de declarat de Oficiul teritorial Orhei al
Cancelarie de Stat.
Casează integral decizia din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului comunal Trebujeni, r-nul Orhei, terț ÎI „Morari Ion” cu privire la
anularea actului administrativ.
Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
13