3r-79/25 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile de recuzare a judecătorului
3r-79/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii de recuzare depuse de
Anthony Goujon, reprezentat de avocatul Mihail Zero
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea
depusă de Anthony Goujon împotriva Inspectoratului General
pentru Migrație, terț Serviciul de Informație și Securitate, cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea autorității publice de a emite act administrativ individual
favorabil,
(Dosarul nr. 3r-79/25
PIGD 2-23106177-01-3r-21032025)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorilor; neinvocarea temeiului
legal de recuzare a judecătorilor.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Sîrbu)
Curtea de Apel Centru (jud. V. Sîrbu, A. Braga, A. Cașcaval)
16 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cerere de recuzare depusă de Anthony
Goujon, reprezentat de avocatul Mihail Zero
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 24 iulie 2023, Anthony Goujon, reprezentat de avocatul
Zero Mihail, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva
Inspectoratului General pentru Migrație, terț Serviciul de Informație și
Securitate, solicitând anularea, ca fiind ilegală, a deciziei nr. 3716/23/DAA
din 28 iunie 2023 și obligarea pârâtului de a-i acorda statutul de refugiat, în
temeiul art. 16 lit. a) din Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica
Moldova.
Prin hotărârea din 25 noiembrie 2024, pronunțată de Judecătoria
Chișinău, sediul Centru, acțiunea formulată de Anthony Goujon a fost
respinsă ca neîntemeiată.
La data de 22 decembrie 2024, Anthony Goujon, prin intermediul
avocatului său, a declarat apel împotriva hotărârii menționate. Motivarea
apelului a fost depusă la 22 februarie 2025.
Prin încheierea din 27 februarie 2025, Curtea de Apel Centru, a
declarat inadmisibil apelul formulat de Anthony Goujon, prin intermediul
avocatului Zero Mihail împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 25 noiembrie 2024.
Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 14 martie 2025,
Anthony Goujon, reprezentat de avocatul Mihail Zero, a declarat recurs
împotriva acesteia.
La data de 9 aprilie 2025 Anthony Goujon, reprezentat de avocatul
Mihail Zero a depus cerere de recuzare, solicitând recuzarea judecătorului
Diana Stănilă din completul care urmează să examineze recursul în cauza nr.
3r-79/25. Redistribuirea cauzei către un alt judecător pentru examinarea
recursului.
Cererea este întemeiată pe art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură civilă și art. 49–50 din Codul administrativ, privind temeiurile
1
recuzării din cauza lipsei de imparțialitate sau a unor împrejurări care pot
pune la îndoială obiectivitatea judecătorului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 50 din Codul administrativ:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 202 alin. (4) din Codul administrativ:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în
Codul de procedură civilă.”
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă există alte împrejurări care
pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,
interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,
recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către
instanță.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Raportând dispozițiile legale la actele cauzei, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție constată că cererea de recuzare depusă de
Anthony Goujon, reprezentat de avocatul Mihail Zero, este neîntemeiată și
urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente de fapt și de drept.
2
Recurentul invocă faptul că Procuratura Generală, deși nu este parte
în proces, ar fi transmis o înștiințare către Curtea Supremă de Justiție cu
privire la existența unei cereri de extrădare, solicitând „accelerarea”
examinării cauzei. În acest sens, se consideră că ar exista o presiune asupra
judecătorului raportor, afectând obiectivitatea acestuia.
Acest argument nu poate fi reținut. Or, actul transmis de Procuratură
nu are caracter procedural, nu conține o cerere de intervenție, și nu produce
efecte asupra drepturilor sau obligațiilor părților. Simpla transmitere a unei
informații administrative, fără ca aceasta să fie valorificată procedural în
cauză, nu constituie o ingerință în actul de justiție și nu poate afecta
imparțialitatea instanței.
Se invocă încălcarea art. 102 alin. (3) din Codul de procedură civilă,
potrivit căruia actele trebuie comunicate participanților pentru pregătirea
apărării.
Completul de judecată subliniază că această prevedere se aplică strict
actelor de procedură, cum sunt cererile, întâmpinările, concluziile scrise sau
alte înscrisuri depuse de participanți. În speță, notificarea Procuraturii
Generale nu conține solicitări adresate instanței și nu constituie un act
procesual în sensul legii. În consecință, necomunicarea acesteia nu afectează
dreptul la apărare și nu constituie temei de recuzare.
Avocatul recurentului susține că ședința a fost fixată în termen
„record” (5 zile), spre deosebire de alte cauze similare, unde termenul este
de circa 40 de zile.
În acest context, Completul de judecată reține că fixarea ședințelor de
judecată este atributul exclusiv al instanței, având în vedere volumul de
lucru, urgența dosarului, disponibilitatea completelor și prioritățile
administrative. Comparația cu alte dosare nu constituie o dovadă a lipsei de
imparțialitate. Mai mult, nu s-a demonstrat că fixarea termenului mai scurt a
prejudiciat în vreun fel dreptul la apărare sau egalitatea armelor.
De altfel, cauza pendinte vizează o decizie în materia dreptului de azil,
cu implicații asupra unei proceduri de extrădare, fiind rezonabil ca instanța
să acorde celeritate examinării unei asemenea cauze, în conformitate cu
jurisprudența CEDO privind urgența în materie de protecție internațională.
Este afirmat că judecătorul ar fi fost intimidat de notificarea
Procuraturii și, în consecință, nu mai poate soluționa obiectiv cauza.
Completul de judecată constată că nu există nicio dovadă în acest sens.
Nicio acțiune a judecătorului raportor nu sugerează vreo formă de părtinire
sau influență externă. Simpla coincidență temporală între recepționarea unei
3
notificări administrative și stabilirea unui termen de judecată nu constituie,
în sine, un indiciu de părtinire. Potrivit jurisprudenței constante a Curții
Europene a Drepturilor Omului, suspiciunea de părtinire trebuie să fie una
obiectivă și demonstrabilă, nu bazată pe simple presupuneri.
Completul de judecată statuează că la caz nu s-a dovedit existența unui
interes personal, direct sau indirect, al judecătorului raportor, și nici existența
unor împrejurări obiective care să pună la îndoială imparțialitatea acestuia.
Recurentul nu a indicat nicio relație, niciun beneficiu personal care să
justifice înlăturarea magistratului.
Pentru toate motivele expuse, Completul de judecată constată că
cererea de recuzare se întemeiază pe supoziții subiective, fără o bază
factologică sau juridică solidă, și nu îndeplinește cerințele legale de
admisibilitate prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul administrativ.
Prin urmare, cererea de recuzare urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 202 alin. (4) și 230 din
Codul administrativ și art. 53, 54 din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de recuzare a judecătorului Diana Stănilă depusă de
Anthony Goujon, reprezentat de avocatul Mihail Zero de la judecarea cererii
de recurs împotriva încheierii din 27 februarie 2025 a Curții de Apel Centru.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
4