3ra-388/24 — anularea actulului administrativ

La 30 decembrie 2021, Gabriel Iclodean a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin care a solicitat anularea hotărârilor Consiliul Uniunii Avocaților nr. 20- 13/26.11.2021 și nr. 21-15/17.12.2021 privind obligarea recunoașterii activității de avocat a lui Gabriel Iclodean și a SRL „Managconsult & Law”, repararea prejudiciului material în mărime de 80 000 euro și prejudiciului moral în sumă de 50 000 euro.

În motivarea acțiunii reclamantul, a indicat că, Hotărârea nr 20-13 /26.11.2021 emisă de către Consiliul Uniunii Avocaților al Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Hotărârea nr 21-15/17.12.2021, sunt emise cu grave erori, fiind o execuție la comanda impusa de ex președintele UARM Emanoil Ploșnița și continuată de către actualul președinte UARM, Dorin Popescu.

Reclamantul a făcut referire la prevederile art. 38 alin.(6) care statuează că, ședința Consiliului Uniunii Avocaților, se consideră legal întrunită dacă la ea participă mai mult de jumătate din membrii Consiliului, iar potrivit art. 39 lit. b) și o), soluționează, în perioada dintre sesiunile Congresului, problemele privind exercitarea profesiei de avocat, cu excepția celor date în competența Congresului și îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege sau delegate de Congres. Se referă la avocații înscriși în Uniunea Avocaților nu și la avocații cu licențe internaționale de libera practică și recunoscută pe plan internațional de toate statele lumii.

Afirmă că nu a fost audiat și nici citat pentru a-și expune poziția în legătură cu acuzațiile care i-au fost aduse privind practicarea ilegală a avocaturii. Nu i-a fost acordat dreptul la replică cat și la prezumția de nevinovăție. Nu a avut posibilitatea să i-a cunoștința de învinuirile care i-au fost aduse de către ex președintele Emanoil Ploșnița, cat și de către actualul președinte Dorin Popescu, precum că „dacă nu are licența emisă de Uniunea 1 Avocaților și eliberată de către Ministerul Justiției din Republica Moldova, înseamnă că nu este avocat”.

Menționează că ”nimeni nu îl poate obligat să facă parte din Uniunea Avocaților sau dintr-un organism convențional”, în argumentare făcând referire la cauzele: (CJUE O-55/94 Reinhard Gebhard împotriva Consiglio dell'Ordine degli Avvocati e Procuratori di Milano; Cauza 427/85 Comisia Comunităților Europene împotriva Republicii Federale Germania; C-739/19 VK v An Bord Pleanala, notice parties: The General Council of The Bar of Ireland, The Law Society of Ireland and the Attorney General; Cauza C- 99/16 Jean-Philippe Lahorgue împotriva Ordre des avocats du barreau de Lyon, Conseil national des barreaux (CNB), Conseil des barreaux européens (CCBE), Ordre des avocats du barreau de Luxembourg).

De asemenea a indicat că a fost încălcată Directiva 77/249 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați, art. 4 alin.(1) care prevede că, activitățile privind reprezentarea și apărarea unui client în instanța de judecată sau în fața autorităților publice exercită în fiecare stat membru gazdă în condițiile prevăzute pentru avocații stabiliți în acest stat, cu excluderea oricărei condiții de ședere sau de înscriere într-o organizație profesională în statul respectiv. Pentru exercitarea altor activități decât cele menționate la alineatul (1), avocatului i se aplică condițiile și normele profesionale ale statului membru de proveniență, fără a aduce atingere respectării normelor care reglementează profesia în statul membru gazdă, oricare ar fi sursa lor, în special celor cu privire la incompatibilitatea între exercitarea activităților de avocat și cea a altor activități în acest stat, la secretul profesional, la relațiile între confrați, la interdicția ca același avocat să acorde asistență juridică unor părți având interese contrare, precum și la publicitate. Aceste norme nu se aplică decât în cazul în care pot fi respectate de către un avocat care nu este stabilit în statul membru gazdă și în măsura în care respectarea acestora este justificată obiectiv pentru asigurarea, în statul respectiv, a exercitării corecte a activităților de avocat, a demnității profesiei și a respectării normelor privind contabilitatea.

Reclamantul a invocat prevederile art.141, 143, 144 Cod administrativ menționând că, actul administrativ emis, este ilegal în fond ca fiind contrar prevederilor legii. Prin actul administrativ contestat i-a fost cauzat o vătămare gravă a dreptului la apărare, replică și prezumției nevinovăției. Pârâtul refuză nejustificat în soluționarea cererii privind recunoașterea activității și a SRL „Managconsult & Law”, de domeniul consultații juridice conform Codului CAEM 6910. 2

La fel, a menționat că, prin acțiunile sale pârâtul i-a cauzat un prejudiciu material privind venitul ratat în sumă de 80000 euro și prejudiciul moral în mărime de 50000 euro.

Totodată a mai relatat că, procedura prealabilă a respectat-o, reieșind din partea descriptivă a Hotărârii nr.21-15/ din 17 decembrie 2021.

Prin cererea suplimentară, depusă la 24 ianuarie 2022, reclamantul, Gabriel Iclodean, a indicat că, la 24 ianuarie 2022 orele 20:00 - 24:00 au aparul articole pe paginile de faceboock: Cabinet Avocatura Iclodean Gabriel, Avocat Icloden Gabriel/Managconsult & Law; Protecția Consumatorilor, mesaje de la Maria Maria, cu substratul că procesul este pierdut și curând va fi arestat, fiind postată și o poza cu cătușe. La 15 ianaurie 2022, a solicitat prin cerere prealabilă adresată președintelui UARM Dorin Popescu, conform Legii nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare art. 15 si art. 16 să dezmintă informația de pe sile-al Asociației Obștești Uniunea Avocaților, în ce privește actele emise contrar Legii și a Tratatelor Internaționale, exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciilor cauzate în urma emiterii eronate a actelor supuse judecații. Răspuns la cerere nu a primit.

A solicitat reclamantul, Gabriel Iclodean, tragerea la răspunderea penală a președintelui UARM, Dorin Popescu și fostului președinte UARM, Emanoil Plosnita pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de Codul penal în ceea ce privește traficul de influență, execuție la comandă, suspendarea fără drept a activității Managconsult & Law și a avocatului Gabriel Iclodean prin interzicerea de a participa în ședințele de judecată.

La 17 februarie 2022, Gabriel Iclodean, a mai depus o cerere menționând că, la 16 februarie 2022, a solicitat executorului judecătoresc Olesea Bordean, în temeiul Legii nr 1260/2002 cu privire la avocatură, suspendarea de drept a executării silite cât și a licitației din 16 februarie 2022 ora 10:00 pe motiv de viciu de procedură inclusiv judecarea dosarului nr. 2- 94/2018 NDA 26-2-599-01022018 care trebuia să fie judecat pe cauza civilă privind protecția consumatorilor și transmiterea procesului-verbal al actelor Licitației din 16 februarie 2022 ora 10:00. Ca răspuns i-a fost comunicat că, conform informației eliberată de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, nu deține dreptul de a desfășura activități de avocat pe teritoriul Republicii Moldova. Mandatul anexat nu corespunde formularului de mandat aprobat de Guvernul Republicii Moldova. Ținând cont de caracterul confidențial al procedurii de executare și lipsa împuternicirilor conforme prevederilor legislației Republicii Moldova, nu va primi nici un act din procedură de executare, iar intervenția în procedură nu este admisă. 3

A solicitat Gabriel Iclodean, tragerea la răspundere penală și pecuniară a executorului judecătoresc Olesea Bordeian și președintelui UARM, Dorin Popescu pentru imixtiune și suspendarea activității Managconsult & Law, fără a avea acest drept conform legii penale în materie.

Prin cererea din 23 februarie 2022, Gabriel Iclodean, a solicitat, tragerea la răspundere penală a intimatului, Uniunea Avocaților din Republica Moldova reprezentată nemijlocit de președintele Dorin Popescu pentru fapta prevăzută și condamnată de Codul penal prevăzută de art. 303 alin.(1) și art. 326 alin.(1).

La 10 martie 2022, Gabriel Iclodean a depus o cerere prin care a solicitat recunoașterea în calitate de părți vătămate a Oxanei Solcan, Ludmilei Umanschi, Ecaterinei Josan și Mihail Josan, pe marginea acțiunii lui Gabriel Iclodean împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova persoană terță Iulian Dumitrescu cu privire la anularea actelor administrative individuale, repararea prejudiciului material și moral.

În susținerea solicitării a menționat că, persoanele nominalizate sunt persoane păgubite de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova care prin hotărârile nr 20-13/26.11.2021 și nr.21-15/17.12.2021 supuse judecații a fi legale sau ilegale au suferit prejudicii în ceea ce constă că nu a avut posibilitatea să le asiste în instanțele de judecată pentru a le apăra interesele cât și în procedurile de executare.

Conform Legii nr.1260/2002 cu privire la avocatură, intitulată Uniune a Avocaților din Republica Moldova, nu este recunoscută de lege așa cum reiese din Legea nr. 69 din 14.04.2016 cu privire la organizarea activității notarilor Camera Notarială, este organul de autoadministrare al notarilor, de promovare și apărare a intereselor colective ale acestora, precum și un garant al independenței notarilor și al calității asistenței notariale. Camera Notarială este o organizație profesională, înființată în temeiul prezentei legi, cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu.

În Legea nr. 1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatură nu este trecută sintagma ,,este o organizație profesională, înființată în temeiul prezentei legi”. La art. 35 este stipulat că, Uniunea Avocaților, este organul de autoadministrare al avocaților, din care fac parte toți membrii barourilor din țară, și are sediul în mun. Chișinău. Uniunea Avocaților este persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul Uniunii Avocaților poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii. Deci, Uniunea Avocaților din Moldova nu este recunoscută de lege deoarece lipsește sintagma „este o organizație profesională, înființată în temeiul prezentei legi, cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu”. 4

Astfel spus, susține reclamantul că ”autointitulata Uniune a Avocaților din Republica Moldova, nu este recunoscută de către legea nominalizată a fi organ de autoadministrare a unei profesii, și totodată nu avea dreptul să emită astfel de hotărâri sau, să suspende activitatea avocatului general Gabriel Iclodean și a Managconsult & Law, cu atât mai mult, că nu avea obligația să se justifice față de Uniunea Avocaților din Moldova, care probabil nici prin acte de înființare și nici de lege nu este recunoscută”.

Mai invocă reclamantul că ”din păgubiți al Uniunii Avocaților i-a făcut păgubiți de către avocatul Gabriel Iclodean, un lucru care este inacceptabil”. Persoanele nominalizate, nu au putut fi reprezentate în instanțele de judecată și asistate de către avocat Gabriel Iclodean din cauza interdicției impuse de autointitulata Uniune a Avocaților, care nu avea nici un drept și nici măcar legea nu le oferă acest drept.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 06 aprilie 2022 s-a respins cererea de atragere în proces și de recunoaștere a Oxanei Solcan, Ludmilei Umanschi, Ecaterinei Josan și Mihail Josan, ca părți vătămate. S-au declarat inadmisibile pretențiile formulate de Gabriel Iclodean privind repararea prejudiciului material, venitului ratat în mărime de 80000 euro, și repararea prejudiciului moral și de imagine în sumă de 50000 euro, tragerea la răspunderea penală a președintelui Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu, fostului președinte al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Emanoil Ploșnița și executorului judecătoresc Olesea Bordeian, tragerea la răspundere penala a intimatului, Uniunea Avocaților din Republica Moldova reprezentată nemijlocit de președintele Dorin Popescu.

În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a conchis că soluția fondului este una întemeiată.

Curtea de Apel Chișinău reținând prevederile art. 1, art. 4, art. 6, art. 10, art. 12, art. 24 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002 a menționat că, adresarea Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procuraturii, Procuraturii Generale pentru neadmiterea lui Gabriel Iclodean, în calitate de avocat, în cadrul proceselor de judecată și alte raporturi publice, este una justificată, având în vederea că ultimul nu deține licență de avocat eliberată în condițiile Legii cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, și nici nu este înregistrat ca avocat din alt stat care poate exercita profesia de avocat pe teritoriul Republicii Moldova.

A notat că este irelevant argumentul apelantului că în temeiul Directivei 77/249 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați și cauzele: CJUE O-55/94 Reinhard Gebhard împotriva Consiglio dell'Ordine degli Avvocati e Procuratori di Milano; Cauza 427/85 Comisia Comunităților Europene împotriva Republicii Federale Germania; C-739/19 VK v An Bord Pleanala, notice parties: The General Council of The Bar of Ireland, The Law Society of Ireland and the Attorney General; Cauza C-99/16 Jean-Philippe Lahorgue împotriva Ordre des avocats du barreau de Lyon, Conseil national des barreaux (CNB), Conseil des barreaux européens (CCBE), Ordre des avocats du barreau de Luxembourg, acesta poate practica activitatea de avocat și să fie recunoscut ca și Avocat Internațional Independent, nefiind obligat să facă parte din Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Mai mult a subliniat că, prin semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, din 27 iunie 2014, ratificat prin Legea nr. 112 din 02 iulie 2014, Republica Moldova s-a obligat să respecte și să aplice principiile dreptului comunitar. 6

Astfel, Anexa XXVII-H la Acordul menționat intitulată „ Lista de rezerve privind prestatorii de servicii pe bază de contract și profesioniștii independenți (REPUBLICA MOLDOVA)” la pct.1 prevede că, Pârțile vor permite prestarea de servicii pe teritoriul lor de către prestatori de servicii pe bază de contract (PSC) și profesioniști independenți (PI) ai celeilalte părți, prin prezența persoanelor fizice, în conformitate cu articolele 217 și 218 din prezentul acord, pentru activitățile economice enumerate mai jos, și sub rezerva limitărilor relevante.

Totodată, potrivit pct. 9 Anexa XXVII-H a Acordului, prevede că, drepturile și obligațiile care derivă din lista de mai jos nu au efect direct aplicabil și, astfel, nu conferă drepturi directe persoanelor fizice sau juridice. Astfel, pentru Servicii juridice, cu excepția consultanței privind legislația țării de origine și legislația internațională (CPC 861), sunt prevăzute următoarele Rezerve: Servicii juridice legate de reprezentarea în instanțele de judecată și alte autorități publice, pot fi furnizate de către un profesionist în domeniul juridic dintr-un stat membru, după asocierea cu un avocat local sau după un stagiu de 1 an pentru a obține o licență în Republica Moldova. Servicii de consiliere juridică, cu excepția reprezentării în instanță și alte autorități, pot fi furnizate după înregistrare prealabilă în registrul special al Consiliului Baroului.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond just a statuat că în speță nu se constată temeiuri de anulare a hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova nr. 20-13/26.11.2021 din 26 noiembrie 2021, prin care s-a luat act de informația despre activitatea pretinsului avocat, Iclodean Gabriel și s-a comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procuraturii, Procuraturii Generale despre neadmiterea lui Gabriel Iclodean în cadrul proceselor de judecată civile, contencios administrativ, penal, contravențional, precum și alte raporturi publice în calitate de avocat și de anulare a hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova nr.21-15/17.12.2021 din 17 decembrie 2021, prin care cererea prealabilă nr. 3063/2021 depusă de persoana fizică Gabriel Iclodean, a fost declarată inadmisibilă. Or, solicitarea lui Gabriel Iclodean cu privire la „recunoașterea sa ca și Avocat Internațional Independent, nefiind obligat să facă parte din Uniunea Avocaților din Republica Moldova.”, nu se încadrează în prevederile legale precizate supra.

A concluzionat că, argumentele expuse de către Gabriel Iclodean, în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate 7 aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 CPC.

Menționează Gabriel Iclodean, că continuă să se poziționeze în raport cu clienții în calitate de avocat, având înregistrată o societate comercială, prestând servicii de asistență juridică sub această formă de organizare juridică, fapt ce vine în contradicție cu prevederile Legii 1260/2002.

Constatând că în adresa sa Gabriel Iclodean face trimitere la mai multe acte internaționale care reglementează statutul avocaților, fără a avea statut de avocat, aceste reglementări nu pot fi aplicate dumnealui.

Comunică că, Managconsult & Law SRL este legal constituita prin lege cu domeniul de activitate activități juridice conform COD CAEN 6910 și derivatele/ adiacentele acestuia, cât și împuternicirile de reprezentare a Managconsult & Law SRL î1 conferă statutul de înființare. Mai mult decât atât orice imixtiune / implicare în interesele Managconsult & Law SRL de către Uniune Avocaților se condamna conform legilor penale.

Totodată alegațiile precum că: „În condițiile în care executorul cererii, Gabriel Iclodean, nu deține licența de avocat, utilizarea de către acesta a titlului de avocat reprezintă un abuz și poate genera fapte pasibile de răspundere juridică.” considera ca aceste afirmații sunt calomnioase și defăimătoare, nu corespund realității și pe deasupra este o execuție la comandă în adresa avocatului Gabriel Iclodean cât și a Biroului de Avocatura al subsemnatului. Cât și pretinsele acțiuni ale intimatului „Uniunea 8 Avocaților” trecute și prezente precum ca avocat Gabriel Iclodean nu deține licența de avocat emisa de Uniunea Avocaților din Moldova și eliberata de Ministerul de Justiție este total falsa. Uniune Avocaților din Moldova nu este în drept să suspende sau sa anuleze sub nicio forma certificatul de atestare în profesia de avocat general iar Uniunea Avocaților nu este în drept sa îi nege aceasta titulatura conferita prin diplome de studii în domeniul juridic.

Mai mult decât atât, din verificările efectuate asupra existentei/inexistentei a Legii sau Act Normativ în care sa prevadă înființarea „Uniuni”, a constatat inexistenta vre-o unui act referitor la înființarea de „Uniuni și Barouri ”, astfel Uniune nu are dreptul sa apară sub astfel de denumire.

Totodată Uniunea Avocaților neînființată nu avea dreptul și competenta să suspende activitatea Managconsult & Law și a avocatului General Gabriel Iclodean, astfel prin acțiunile întreprinse de fostul președinte UARM neînființat Emanoil Ploșnița cât și actualul Președinte Dorin Popescu încălcând grav legea a adus prejudicii imposibil de calculat și nu va putea ști vreodată daca va recupera prejudiciul făcut.

Astfel Uniunea Avocaților și-a creat propria lege și a pus monopol pe o profesie liberala, iar Legea 1260/2002 cu privire la avocatura nu este o Lege de înființare, nu înființează Barouri sau Uniuni ci reglementează posibila activitate a acestora și a profesiei de avocat.

Astfel contrar prevederilor art. 241 alin. 5 CPC RM adoptând o soluție de respingere a acțiunii, în încheiere prima instanța nu a făcut trimitere la o lege materiala, imitându-se la normele juridice procesuale art. 21, 212 Cod Administrativ, art. 207 alin 2 lit. h), iar din considerentele menționate, nefiind motivata în drept, consider ca Decizia este lipsita de un fundament juridic, fie la soluționarea pricinii au fost aplicate acte normative subordonate legii ori contrare prevederilor legii.

Referitor la persoana terță Iulian Dumitrescu, comunică că, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane iară calitate ori ca lipsită de interes, după caz.

Reiterează că Iulian Dumitrescu se implica în majoritatea proceselor pe care subsemnatul le are in diferite instanțe cu intenția de câștig financiar de imagine si profesional astfel putând legal sa escrocheze viitoarele victime prin falsa lui identitate juridica de avocat.

Astfel presupusa persoana Iulian Dumitrescu, nu are nici-o calitate juridica, nu face parte din acest proces și nu poate fi considerat persoana 9 terță, mai mult decât atât nu are nici-o calitate juridic-o procesuala, având în vedere ca litigiul este intre Avocatul General Gabriel Iclodean și Uniunea Avocaților si nici de cum într-o presupusa persoana terța și subiecții de drept din proces. Nici prima instanța și nici instanța de apel nu la obligat sa facă dovada. Totodată prin admiterea presupuse-i persoana terță nu se face altceva decât a se ajunge la o soluție eronata și la pierderea unui proces a subsemnatului fiind considerata o pierdere a procesului o eroare materială și nu o pierdere în fapt.

Notează că, din considerentele enunțate decizia Curții de Apel din data de 16 februarie 2024 intra in contradicție cu încheierea din 10 mai 2023 în care presupusa persoana terță Iulian Dumitrescu nu este recunoscuta de instanța de Judecata ca fiind o persoana care are calitate procesuala.

Criticile aduse împotriva soluției emise de instanța de apel le fundamentează pe temeiul prevăzut de CPC RM art. 387 lit a), lit. b), lit. c), lit. d), art. 432 alin (1) lit. a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; pentru încălcarea normelor de drept procedural si aplicarea greșita a normelor de drept material, care s-a manifestat prin interpretarea eronata a legii.

Astfel instanța de apel trebuia sa verifice daca hotărârile supuse recursului sunt legale în raport cu legea cat și dreptul Uniunii Avocaților la emite și suspendarea activitatea unei firme legal constituita pe teritoriul Republicii Moldova având o presupusa activitate ilegala.

Raportând la circumstanțele pricinii condițiile stabilite exhaustiv în conținutul normei respective (când legea cuprinde o enumerare limitativa a împrejurărilor in care se poate aplica sau când norma juridica stabilește o excepție de regula generala) Codul Administrativ RM art. 2451 alin (1), interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, consideră că aplicând norma menționata, instanța de judecata a extins norma juridica dincolo de ipotezele la care se refera emițând o Decizie ilegala si contrara legii .

Astfel, adoptând o asemenea decizie, consideră că prima instanța a încălcat regulile de interpretare. Or excepțiile sunt de stricta interpretare, fie instanța de judecata da o calificare juridica eronata. Din cele enunțate consider ca determina casarea hotărârii primei instanțe și instanței de Apel pentru interpretarea eronata a legii.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 19 februarie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Gabriel Iclodean, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și 12 dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Gabriel Iclodean. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 13