3ra-388/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-388/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Gabriel Iclodean,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Gabriel Iclodean împotriva Uniunii Avocaților din
Republica Moldova, persoana terță, Iulian Dumitrescu cu privire la anularea
actelor administrative individuale defavorabile
împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-388/24
NR. PIGD 2-21192022-01-3ra-02052024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Instanța de fond: V. Chisiliță,
Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
2 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Gabriel Iclodean
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 decembrie 2021, Gabriel Iclodean a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin care a
solicitat anularea hotărârilor Consiliul Uniunii Avocaților nr. 20-
13/26.11.2021 și nr. 21-15/17.12.2021 privind obligarea recunoașterii
activității de avocat a lui Gabriel Iclodean și a SRL „Managconsult & Law”,
repararea prejudiciului material în mărime de 80 000 euro și prejudiciului
moral în sumă de 50 000 euro.
În motivarea acțiunii reclamantul, a indicat că, Hotărârea nr 20-13
/26.11.2021 emisă de către Consiliul Uniunii Avocaților al Uniunii
Avocaților din Republica Moldova și Hotărârea nr 21-15/17.12.2021, sunt
emise cu grave erori, fiind o execuție la comanda impusa de ex președintele
UARM Emanoil Ploșnița și continuată de către actualul președinte UARM,
Dorin Popescu.
Reclamantul a făcut referire la prevederile art. 38 alin.(6) care
statuează că, ședința Consiliului Uniunii Avocaților, se consideră legal
întrunită dacă la ea participă mai mult de jumătate din membrii Consiliului,
iar potrivit art. 39 lit. b) și o), soluționează, în perioada dintre sesiunile
Congresului, problemele privind exercitarea profesiei de avocat, cu excepția
celor date în competența Congresului și îndeplinește alte atribuții prevăzute
de lege sau delegate de Congres. Se referă la avocații înscriși în Uniunea
Avocaților nu și la avocații cu licențe internaționale de libera practică și
recunoscută pe plan internațional de toate statele lumii.
Afirmă că nu a fost audiat și nici citat pentru a-și expune poziția în
legătură cu acuzațiile care i-au fost aduse privind practicarea ilegală a
avocaturii. Nu i-a fost acordat dreptul la replică cat și la prezumția de
nevinovăție. Nu a avut posibilitatea să i-a cunoștința de învinuirile care i-au
fost aduse de către ex președintele Emanoil Ploșnița, cat și de către actualul
președinte Dorin Popescu, precum că „dacă nu are licența emisă de Uniunea
1
Avocaților și eliberată de către Ministerul Justiției din Republica Moldova,
înseamnă că nu este avocat”.
Menționează că ”nimeni nu îl poate obligat să facă parte din Uniunea
Avocaților sau dintr-un organism convențional”, în argumentare făcând
referire la cauzele: (CJUE O-55/94 Reinhard Gebhard împotriva Consiglio
dell'Ordine degli Avvocati e Procuratori di Milano; Cauza 427/85 Comisia
Comunităților Europene împotriva Republicii Federale Germania; C-739/19
VK v An Bord Pleanala, notice parties: The General Council of The Bar of
Ireland, The Law Society of Ireland and the Attorney General; Cauza C-
99/16 Jean-Philippe Lahorgue împotriva Ordre des avocats du barreau de
Lyon, Conseil national des barreaux (CNB), Conseil des barreaux européens
(CCBE), Ordre des avocats du barreau de Luxembourg).
De asemenea a indicat că a fost încălcată Directiva 77/249 de
facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați,
art. 4 alin.(1) care prevede că, activitățile privind reprezentarea și apărarea
unui client în instanța de judecată sau în fața autorităților publice exercită în
fiecare stat membru gazdă în condițiile prevăzute pentru avocații stabiliți în
acest stat, cu excluderea oricărei condiții de ședere sau de înscriere într-o
organizație profesională în statul respectiv. Pentru exercitarea altor activități
decât cele menționate la alineatul (1), avocatului i se aplică condițiile și
normele profesionale ale statului membru de proveniență, fără a aduce
atingere respectării normelor care reglementează profesia în statul membru
gazdă, oricare ar fi sursa lor, în special celor cu privire la incompatibilitatea
între exercitarea activităților de avocat și cea a altor activități în acest stat, la
secretul profesional, la relațiile între confrați, la interdicția ca același avocat
să acorde asistență juridică unor părți având interese contrare, precum și la
publicitate. Aceste norme nu se aplică decât în cazul în care pot fi respectate
de către un avocat care nu este stabilit în statul membru gazdă și în măsura
în care respectarea acestora este justificată obiectiv pentru asigurarea, în
statul respectiv, a exercitării corecte a activităților de avocat, a demnității
profesiei și a respectării normelor privind contabilitatea.
Reclamantul a invocat prevederile art.141, 143, 144 Cod administrativ
menționând că, actul administrativ emis, este ilegal în fond ca fiind contrar
prevederilor legii. Prin actul administrativ contestat i-a fost cauzat o
vătămare gravă a dreptului la apărare, replică și prezumției nevinovăției.
Pârâtul refuză nejustificat în soluționarea cererii privind recunoașterea
activității și a SRL „Managconsult & Law”, de domeniul consultații juridice
conform Codului CAEM 6910.
2
La fel, a menționat că, prin acțiunile sale pârâtul i-a cauzat un
prejudiciu material privind venitul ratat în sumă de 80000 euro și prejudiciul
moral în mărime de 50000 euro.
Totodată a mai relatat că, procedura prealabilă a respectat-o, reieșind
din partea descriptivă a Hotărârii nr.21-15/ din 17 decembrie 2021.
Prin cererea suplimentară, depusă la 24 ianuarie 2022, reclamantul,
Gabriel Iclodean, a indicat că, la 24 ianuarie 2022 orele 20:00 - 24:00 au
aparul articole pe paginile de faceboock: Cabinet Avocatura Iclodean
Gabriel, Avocat Icloden Gabriel/Managconsult & Law; Protecția
Consumatorilor, mesaje de la Maria Maria, cu substratul că procesul este
pierdut și curând va fi arestat, fiind postată și o poza cu cătușe. La 15 ianaurie
2022, a solicitat prin cerere prealabilă adresată președintelui UARM Dorin
Popescu, conform Legii nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare art.
15 si art. 16 să dezmintă informația de pe sile-al Asociației Obștești Uniunea
Avocaților, în ce privește actele emise contrar Legii și a Tratatelor
Internaționale, exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciilor cauzate în
urma emiterii eronate a actelor supuse judecații. Răspuns la cerere nu a
primit.
A solicitat reclamantul, Gabriel Iclodean, tragerea la răspunderea
penală a președintelui UARM, Dorin Popescu și fostului președinte UARM,
Emanoil Plosnita pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de Codul penal
în ceea ce privește traficul de influență, execuție la comandă, suspendarea
fără drept a activității Managconsult & Law și a avocatului Gabriel Iclodean
prin interzicerea de a participa în ședințele de judecată.
La 17 februarie 2022, Gabriel Iclodean, a mai depus o cerere
menționând că, la 16 februarie 2022, a solicitat executorului judecătoresc
Olesea Bordean, în temeiul Legii nr 1260/2002 cu privire la avocatură,
suspendarea de drept a executării silite cât și a licitației din 16 februarie 2022
ora 10:00 pe motiv de viciu de procedură inclusiv judecarea dosarului nr. 2-
94/2018 NDA 26-2-599-01022018 care trebuia să fie judecat pe cauza civilă
privind protecția consumatorilor și transmiterea procesului-verbal al actelor
Licitației din 16 februarie 2022 ora 10:00. Ca răspuns i-a fost comunicat că,
conform informației eliberată de Uniunea Avocaților din Republica
Moldova, nu deține dreptul de a desfășura activități de avocat pe teritoriul
Republicii Moldova. Mandatul anexat nu corespunde formularului de
mandat aprobat de Guvernul Republicii Moldova. Ținând cont de caracterul
confidențial al procedurii de executare și lipsa împuternicirilor conforme
prevederilor legislației Republicii Moldova, nu va primi nici un act din
procedură de executare, iar intervenția în procedură nu este admisă.
3
A solicitat Gabriel Iclodean, tragerea la răspundere penală și pecuniară
a executorului judecătoresc Olesea Bordeian și președintelui UARM, Dorin
Popescu pentru imixtiune și suspendarea activității Managconsult & Law,
fără a avea acest drept conform legii penale în materie.
Prin cererea din 23 februarie 2022, Gabriel Iclodean, a solicitat,
tragerea la răspundere penală a intimatului, Uniunea Avocaților din
Republica Moldova reprezentată nemijlocit de președintele Dorin Popescu
pentru fapta prevăzută și condamnată de Codul penal prevăzută de art. 303
alin.(1) și art. 326 alin.(1).
La 10 martie 2022, Gabriel Iclodean a depus o cerere prin care a
solicitat recunoașterea în calitate de părți vătămate a Oxanei Solcan,
Ludmilei Umanschi, Ecaterinei Josan și Mihail Josan, pe marginea acțiunii
lui Gabriel Iclodean împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova
persoană terță Iulian Dumitrescu cu privire la anularea actelor administrative
individuale, repararea prejudiciului material și moral.
În susținerea solicitării a menționat că, persoanele nominalizate sunt
persoane păgubite de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova care
prin hotărârile nr 20-13/26.11.2021 și nr.21-15/17.12.2021 supuse judecații
a fi legale sau ilegale au suferit prejudicii în ceea ce constă că nu a avut
posibilitatea să le asiste în instanțele de judecată pentru a le apăra interesele
cât și în procedurile de executare.
Conform Legii nr.1260/2002 cu privire la avocatură, intitulată Uniune
a Avocaților din Republica Moldova, nu este recunoscută de lege așa cum
reiese din Legea nr. 69 din 14.04.2016 cu privire la organizarea activității
notarilor Camera Notarială, este organul de autoadministrare al notarilor, de
promovare și apărare a intereselor colective ale acestora, precum și un garant
al independenței notarilor și al calității asistenței notariale. Camera Notarială
este o organizație profesională, înființată în temeiul prezentei legi, cu
personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu.
În Legea nr. 1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatură nu este
trecută sintagma ,,este o organizație profesională, înființată în temeiul
prezentei legi”. La art. 35 este stipulat că, Uniunea Avocaților, este organul
de autoadministrare al avocaților, din care fac parte toți membrii barourilor
din țară, și are sediul în mun. Chișinău. Uniunea Avocaților este persoană
juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul Uniunii Avocaților
poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.
Deci, Uniunea Avocaților din Moldova nu este recunoscută de lege deoarece
lipsește sintagma „este o organizație profesională, înființată în temeiul
prezentei legi, cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu”.
4
Astfel spus, susține reclamantul că ”autointitulata Uniune a Avocaților
din Republica Moldova, nu este recunoscută de către legea nominalizată a fi
organ de autoadministrare a unei profesii, și totodată nu avea dreptul să emită
astfel de hotărâri sau, să suspende activitatea avocatului general Gabriel
Iclodean și a Managconsult & Law, cu atât mai mult, că nu avea obligația să
se justifice față de Uniunea Avocaților din Moldova, care probabil nici prin
acte de înființare și nici de lege nu este recunoscută”.
Mai invocă reclamantul că ”din păgubiți al Uniunii Avocaților i-a
făcut păgubiți de către avocatul Gabriel Iclodean, un lucru care este
inacceptabil”. Persoanele nominalizate, nu au putut fi reprezentate în
instanțele de judecată și asistate de către avocat Gabriel Iclodean din cauza
interdicției impuse de autointitulata Uniune a Avocaților, care nu avea nici
un drept și nici măcar legea nu le oferă acest drept.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 06 aprilie
2022 s-a respins cererea de atragere în proces și de recunoaștere a Oxanei
Solcan, Ludmilei Umanschi, Ecaterinei Josan și Mihail Josan, ca părți
vătămate. S-au declarat inadmisibile pretențiile formulate de Gabriel
Iclodean privind repararea prejudiciului material, venitului ratat în mărime
de 80000 euro, și repararea prejudiciului moral și de imagine în sumă de
50000 euro, tragerea la răspunderea penală a președintelui Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu, fostului președinte al
Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Emanoil Ploșnița și executorului
judecătoresc Olesea Bordeian, tragerea la răspundere penala a intimatului,
Uniunea Avocaților din Republica Moldova reprezentată nemijlocit de
președintele Dorin Popescu.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Gabriel
Iclodean împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, persoana
terță, Iulian Dumitrescu cu privire la anularea hotărârilor Consiliul Uniunii
Avocaților nr. 20-13/26.11.2021 și nr. 21-15/17.12.2021, cu obligarea
recunoașterii activității de avocat a lui Gabriel Iclodean și a SRL
Managconsult & Law.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 noiembrie 2022, Gabriel Iclodean a declarat apel asupra
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 16 noiembrie 2022,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea
5
unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral în modul în care au
fost formulată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Gabriel Iclodean, s-a respins. S-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 16 noiembrie 2022.
În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a conchis că soluția
fondului este una întemeiată.
Curtea de Apel Chișinău reținând prevederile art. 1, art. 4, art. 6, art.
10, art. 12, art. 24 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din
19.07.2002 a menționat că, adresarea Uniunii Avocaților din Republica
Moldova, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al
Procuraturii, Procuraturii Generale pentru neadmiterea lui Gabriel Iclodean,
în calitate de avocat, în cadrul proceselor de judecată și alte raporturi publice,
este una justificată, având în vederea că ultimul nu deține licență de avocat
eliberată în condițiile Legii cu privire la avocatură nr.1260-XV din
19.07.2002, și nici nu este înregistrat ca avocat din alt stat care poate exercita
profesia de avocat pe teritoriul Republicii Moldova.
A notat că este irelevant argumentul apelantului că în temeiul
Directivei 77/249 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta
servicii de către avocați și cauzele: CJUE O-55/94 Reinhard Gebhard
împotriva Consiglio dell'Ordine degli Avvocati e Procuratori di Milano;
Cauza 427/85 Comisia Comunităților Europene împotriva Republicii
Federale Germania; C-739/19 VK v An Bord Pleanala, notice parties: The
General Council of The Bar of Ireland, The Law Society of Ireland and the
Attorney General; Cauza C-99/16 Jean-Philippe Lahorgue împotriva Ordre
des avocats du barreau de Lyon, Conseil national des barreaux (CNB),
Conseil des barreaux européens (CCBE), Ordre des avocats du barreau de
Luxembourg, acesta poate practica activitatea de avocat și să fie recunoscut
ca și Avocat Internațional Independent, nefiind obligat să facă parte din
Uniunea Avocaților din Republica Moldova.
Mai mult a subliniat că, prin semnarea Acordului de Asociere între
Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă
parte, din 27 iunie 2014, ratificat prin Legea nr. 112 din 02 iulie 2014,
Republica Moldova s-a obligat să respecte și să aplice principiile dreptului
comunitar.
6
Astfel, Anexa XXVII-H la Acordul menționat intitulată „ Lista de
rezerve privind prestatorii de servicii pe bază de contract și profesioniștii
independenți (REPUBLICA MOLDOVA)” la pct.1 prevede că, Pârțile vor
permite prestarea de servicii pe teritoriul lor de către prestatori de servicii pe
bază de contract (PSC) și profesioniști independenți (PI) ai celeilalte părți,
prin prezența persoanelor fizice, în conformitate cu articolele 217 și 218 din
prezentul acord, pentru activitățile economice enumerate mai jos, și sub
rezerva limitărilor relevante.
Totodată, potrivit pct. 9 Anexa XXVII-H a Acordului, prevede că,
drepturile și obligațiile care derivă din lista de mai jos nu au efect direct
aplicabil și, astfel, nu conferă drepturi directe persoanelor fizice sau juridice.
Astfel, pentru Servicii juridice, cu excepția consultanței privind legislația
țării de origine și legislația internațională (CPC 861), sunt prevăzute
următoarele Rezerve: Servicii juridice legate de reprezentarea în instanțele
de judecată și alte autorități publice, pot fi furnizate de către un profesionist
în domeniul juridic dintr-un stat membru, după asocierea cu un avocat local
sau după un stagiu de 1 an pentru a obține o licență în Republica Moldova.
Servicii de consiliere juridică, cu excepția reprezentării în instanță și alte
autorități, pot fi furnizate după înregistrare prealabilă în registrul special al
Consiliului Baroului.
Instanța de apel a menționat că, instanța de fond just a statuat că în
speță nu se constată temeiuri de anulare a hotărârii Consiliului Uniunii
Avocaților din Republica Moldova nr. 20-13/26.11.2021 din 26 noiembrie
2021, prin care s-a luat act de informația despre activitatea pretinsului
avocat, Iclodean Gabriel și s-a comunicat Consiliului Superior al
Magistraturii, Consiliului Superior al Procuraturii, Procuraturii Generale
despre neadmiterea lui Gabriel Iclodean în cadrul proceselor de judecată
civile, contencios administrativ, penal, contravențional, precum și alte
raporturi publice în calitate de avocat și de anulare a hotărârii Consiliului
Uniunii Avocaților din Republica Moldova nr.21-15/17.12.2021 din 17
decembrie 2021, prin care cererea prealabilă nr. 3063/2021 depusă de
persoana fizică Gabriel Iclodean, a fost declarată inadmisibilă. Or, solicitarea
lui Gabriel Iclodean cu privire la „recunoașterea sa ca și Avocat Internațional
Independent, nefiind obligat să facă parte din Uniunea Avocaților din
Republica Moldova.”, nu se încadrează în prevederile legale precizate supra.
A concluzionat că, argumentele expuse de către Gabriel Iclodean, în
cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond -
reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate
7
aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și
întemeiată, în corespundere cu art. 130 CPC.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 februarie 2024, Gabriel Iclodeanu a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din
13 februarie 2024 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 16
noiembrie 2022, cu pronunțarea unei noi decizii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a invocat că, prin adresa respectivă se solicită
anularea înscrisului sub denumirea Hotărârea nr. 20-13/26.11.2021 din 26
noiembrie 2021 privind activitatea pretinsului avocat Gabriel Iclodean emis
prin frauda de lege și abuz de drept și recunoașterea sa pe cale administrativă
ca Avocat International Independent, fără să fie obligat să facă parte din
Uniunea Avocaților. În caz contrar Uniunea Avocaților se va trezi într-un
scandal fără precedent atât internațional, cât și național pentru încălcarea
drepturilor fundamentale a practicării libere a profesiei de avocat.
Menționează Gabriel Iclodean, că continuă să se poziționeze în raport
cu clienții în calitate de avocat, având înregistrată o societate comercială,
prestând servicii de asistență juridică sub această formă de organizare
juridică, fapt ce vine în contradicție cu prevederile Legii 1260/2002.
Constatând că în adresa sa Gabriel Iclodean face trimitere la mai multe
acte internaționale care reglementează statutul avocaților, fără a avea statut
de avocat, aceste reglementări nu pot fi aplicate dumnealui.
Comunică că, Managconsult & Law SRL este legal constituita prin
lege cu domeniul de activitate activități juridice conform COD CAEN 6910
și derivatele/ adiacentele acestuia, cât și împuternicirile de reprezentare a
Managconsult & Law SRL î1 conferă statutul de înființare. Mai mult decât
atât orice imixtiune / implicare în interesele Managconsult & Law SRL de
către Uniune Avocaților se condamna conform legilor penale.
Totodată alegațiile precum că: „În condițiile în care executorul cererii,
Gabriel Iclodean, nu deține licența de avocat, utilizarea de către acesta a
titlului de avocat reprezintă un abuz și poate genera fapte pasibile de
răspundere juridică.” considera ca aceste afirmații sunt calomnioase și
defăimătoare, nu corespund realității și pe deasupra este o execuție la
comandă în adresa avocatului Gabriel Iclodean cât și a Biroului de Avocatura
al subsemnatului. Cât și pretinsele acțiuni ale intimatului „Uniunea
8
Avocaților” trecute și prezente precum ca avocat Gabriel Iclodean nu deține
licența de avocat emisa de Uniunea Avocaților din Moldova și eliberata de
Ministerul de Justiție este total falsa. Uniune Avocaților din Moldova nu este
în drept să suspende sau sa anuleze sub nicio forma certificatul de atestare în
profesia de avocat general iar Uniunea Avocaților nu este în drept sa îi nege
aceasta titulatura conferita prin diplome de studii în domeniul juridic.
Mai mult decât atât, din verificările efectuate asupra
existentei/inexistentei a Legii sau Act Normativ în care sa prevadă înființarea
„Uniuni”, a constatat inexistenta vre-o unui act referitor la înființarea de
„Uniuni și Barouri ”, astfel Uniune nu are dreptul sa apară sub astfel de
denumire.
Totodată Uniunea Avocaților neînființată nu avea dreptul și
competenta să suspende activitatea Managconsult & Law și a avocatului
General Gabriel Iclodean, astfel prin acțiunile întreprinse de fostul președinte
UARM neînființat Emanoil Ploșnița cât și actualul Președinte Dorin Popescu
încălcând grav legea a adus prejudicii imposibil de calculat și nu va putea ști
vreodată daca va recupera prejudiciul făcut.
Astfel Uniunea Avocaților și-a creat propria lege și a pus monopol pe
o profesie liberala, iar Legea 1260/2002 cu privire la avocatura nu este o
Lege de înființare, nu înființează Barouri sau Uniuni ci reglementează
posibila activitate a acestora și a profesiei de avocat.
Astfel contrar prevederilor art. 241 alin. 5 CPC RM adoptând o soluție
de respingere a acțiunii, în încheiere prima instanța nu a făcut trimitere la o
lege materiala, imitându-se la normele juridice procesuale art. 21, 212 Cod
Administrativ, art. 207 alin 2 lit. h), iar din considerentele menționate,
nefiind motivata în drept, consider ca Decizia este lipsita de un fundament
juridic, fie la soluționarea pricinii au fost aplicate acte normative
subordonate legii ori contrare prevederilor legii.
Referitor la persoana terță Iulian Dumitrescu, comunică că, în cazul
lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori
apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane
iară calitate ori ca lipsită de interes, după caz.
Reiterează că Iulian Dumitrescu se implica în majoritatea proceselor
pe care subsemnatul le are in diferite instanțe cu intenția de câștig financiar
de imagine si profesional astfel putând legal sa escrocheze viitoarele victime
prin falsa lui identitate juridica de avocat.
Astfel presupusa persoana Iulian Dumitrescu, nu are nici-o calitate
juridica, nu face parte din acest proces și nu poate fi considerat persoana
9
terță, mai mult decât atât nu are nici-o calitate juridic-o procesuala, având în
vedere ca litigiul este intre Avocatul General Gabriel Iclodean și Uniunea
Avocaților si nici de cum într-o presupusa persoana terța și subiecții de drept
din proces. Nici prima instanța și nici instanța de apel nu la obligat sa facă
dovada. Totodată prin admiterea presupuse-i persoana terță nu se face
altceva decât a se ajunge la o soluție eronata și la pierderea unui proces a
subsemnatului fiind considerata o pierdere a procesului o eroare materială și
nu o pierdere în fapt.
Notează că, din considerentele enunțate decizia Curții de Apel din data
de 16 februarie 2024 intra in contradicție cu încheierea din 10 mai 2023 în
care presupusa persoana terță Iulian Dumitrescu nu este recunoscuta de
instanța de Judecata ca fiind o persoana care are calitate procesuala.
Criticile aduse împotriva soluției emise de instanța de apel le
fundamentează pe temeiul prevăzut de CPC RM art. 387 lit a), lit. b), lit. c),
lit. d), art. 432 alin (1) lit. a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; pentru
încălcarea normelor de drept procedural si aplicarea greșita a normelor de
drept material, care s-a manifestat prin interpretarea eronata a legii.
Astfel instanța de apel trebuia sa verifice daca hotărârile supuse
recursului sunt legale în raport cu legea cat și dreptul Uniunii Avocaților la
emite și suspendarea activitatea unei firme legal constituita pe teritoriul
Republicii Moldova având o presupusa activitate ilegala.
Raportând la circumstanțele pricinii condițiile stabilite exhaustiv în
conținutul normei respective (când legea cuprinde o enumerare limitativa a
împrejurărilor in care se poate aplica sau când norma juridica stabilește o
excepție de regula generala) Codul Administrativ RM art. 2451 alin (1),
interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, consideră că aplicând
norma menționata, instanța de judecata a extins norma juridica dincolo de
ipotezele la care se refera emițând o Decizie ilegala si contrara legii .
Astfel, adoptând o asemenea decizie, consideră că prima instanța a
încălcat regulile de interpretare. Or excepțiile sunt de stricta interpretare, fie
instanța de judecata da o calificare juridica eronata. Din cele enunțate
consider ca determina casarea hotărârii primei instanțe și instanței de Apel
pentru interpretarea eronata a legii.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
10
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 25 martie 2024 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 42).
11
Cererea de recurs a fost depusă la data de 19 februarie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Gabriel Iclodean, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
12
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla
trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Gabriel Iclodean.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
13