3ra-492/23 — obligarea prezentării actelor

3ra-492/23 — obligarea prezentării actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-492/23

2-22044157-01-3ra-19042023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău

ÎNCHEIERE

06 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus Iclodean Gabriel,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Iclodean Gabriel împotriva Uniunii Avocaților din Republica

Moldova cu privire la obligarea prezentării actelor solicitate, repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 31 martie 2022, Iclodean Gabriel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin care a solicitat

obligarea Uniunii Avocaților din Republica Moldova să prezinte actele de

înființare cât și autorizațiile care conferă dreptul de a desfășura cursuri de

instruire inițială și continuă a avocaților, avocaților - stagiari și a candidaților în

profesia de avocat; în caz că Uniunea Avocaților din Republica Moldova nu

prezintă documentele solicitate, instanța de judecată să declare activitate ilegală;

de a percepe de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova prejudiciu

material privind venitul ratat în suma de 20 000 euro și prejudiciul moral și de

imagine în suma de 50 000 euro și plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 07 martie 2022 a

avansat în adresa Uniunii Avocaților din Republica Moldova, adresa seria EUID

nr 310859/325//129-1068 prin care a comunicat că : „În conformitate cu Legea nr

1260/2002 cu privire la avocatură, art. 35 alin. (1), Uniunea Avocaților este

organul de autoadministrare al avocaților, din care fac parte toți membrii

barourilor din țară, și are sediul în municipiul Chișinău, și alin. (2) Uniunea

Avocaților este persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul

Uniunii Avocaților poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în

condițiile legii”. Statutul nr. 302/2011 profesiei de avocat, art. 40 alin (1),

Uniunea Avocaților este persoană juridică, organ de autoadministrare a avocaților

1

din care fac parte toți avocații înscriși în Lista avocaților, are patrimoniu propriu

și organizare de sine stătătoare. Uniunea Avocaților își are sediul în municipiul

Chișinău. Alin. (2), toate barourile din Republica Moldova, constituite potrivit

Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Avocaților din Republica Moldova. Nici

un barou nu poate funcționa în afara Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

Dar nici unde nu scrie sintagma ,,este o organizație profesională, înființată în

temeiul prezentei legi” cum este scris în Legea nr. 69/2016 cu privire la

organizarea activității notarilor, art. 43 alin. (3), Camera Notarială este o

organizație profesională, înființată în temeiul prezentei legi, cu personalitate

juridică, cu patrimoniu și buget proprii.

Astfel, prin cele expuse supra, a menționat că Uniunea Avocaților din

Republica Moldova nu este recunoscută de Legea nr. 1260/2002 cu privire la

avocatură și nu poate organiza cursuri de reconversie profesională (cea cu privire

la profesia de avocat) decât în baza autorizațiilor obținute de la Ministerul

Educației și Științei și Ministerul Muncii și nici să elibereze așa zisele „Licențe

De Avocat” care de fapt și de drept sunt nule.

A explicat că, în adresa nr.UA/251/2022 din 25.03.2022, președintele

Popescu Dorin în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova afirmă că :

„Cererea petiționarului este semnată cu titulatura de ,,avocat general Iclodean

Gabriel”. Verificând Registrul licențelor de avocați, nu a constatat existența unui

asemenea avocat. Prin urmare cererea urmează a fi examinată ca fiind o cerere

depusă de o persoana fizică care nu deține licența de avocat. În acest sens în

petiția dvs. nu este indicat domiciliul persoanei fizice Gabriel Iclodean, fiind

indicat doar o anumită adresa a unui anumit sediu nefiind clar sediul cărei

societăți reprezintă adresa indicata de dvs., or nu este specificat forma

organizatorico-juridică a societății. Mai mult decât atât, petiționar este persoana

fizică Gabriel Iclodean și nu o anumită persoană juridică. Adițional, petiția este

depusă în format electronic și a fost comunicată prin poșta electronică, fără a se

indica în mod expres că se solicită răspuns anume pe aceasta cale. În consecință,

în lipsa indicării domiciliului petiționarului Gabriel Iclodean răspunsul la petiția

dvs. va fi remis pe aceeași cale care a parvenit, adică la adresa de poșta

electronică mai sus indicată”.

A relatat că, I. Managcomult & Law a fost înființată în temeiul art. 34 al

Legii nr 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali (Extras din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice)

având domeniul de activitate conform codului CAEM 6910 cu domeniul principat

de activitate Activității Juridice, Această clasă include: reprezentarea juridică a

intereselor unei părți împotriva alteia, în fața instanțelor judecătorești sau a altor

organisme juridice, prin persoane care sunt membre ale baroului de avocați sau

sub supravegherea acestora: consultanță și reprezentare în procese civile,

consultanță și reprezentare în procese penale, consultanță și reprezentare în

legătură cu litigiile de muncă, consultanță și asistență generală, redactarea de

documente juridice, clauze de constituire a societăților comerciale, acorduri de

asociere sau alte documente similare legate de înființarea unei societăți

comerciale brevete și drepturi de autor, redactarea de contracte, testamente, acte

de încredințare etc., alte activități ale notarilor publici, notarilor de drept civil,

pristavilor, judecătorilor de instrucție și birourilor de arbitraje, activități de

2

expertiză criminalistică și expertize tehnice judiciare. Această clasă exclude:

activitățile tribunalelor (judecătorii), vezi 84.23 Cod CSPM 69.10, servicii

juridice, servicii de consultanță și reprezentare juridică cu privire la dreptul penal,

servicii de consultanță și reprezentare juridică în procedurile judecătorești privind

legislația comercială, servicii de consultanță și reprezentare juridică în

procedurile judecătorești privind legislația muncii, servicii de consultanță și

reprezentare juridică cu privire la dreptul civil, servicii de consultanță în materie

de brevete de invenții și drepturi de autor sau alte drepturi de proprietate

intelectuală, servicii notariale, servicii de arbitraj și conciliere, servicii de

consultanță juridică privind licitațiile, alte servicii juridice.

A explicat că, astfel autointitulata Uniune a Avocaților nu este în drept să

schimbe forma organizatorică și nici să suspende activitatea acesteia, totodată a

neaga activitatea Managcosult & Law și a avocatului general Iclodean Gabriel cu

fiind ilegală când activitatea acesteia este una legală cât și calitatea reclamantului

de avocat general conferit de Council of Europe - Directorate General Human

Rights and Rule of Law având Licența seria CA nr. 3541255/ 2010 CUSIP EU

310859/ 2015 de libera practica internațională, astfel fiind recunoscut de 152 de

state, iar Uniunea Avocaților din Moldova nu are dreptul și nici puterea să îi

suspende acest drept mai ales ca nu este înființată și nici recunoscută de lege.

Astfel nimeni nu poate să îi suspende Licența, fiind un drept câștigat în urma unui

examen riguros.

A mai reiterat că, în conformitate cu art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 395

/1999 alin. (2), Uniunea Avocaților este o organizație profesională a avocaților,

cu autogestiune și autofinanțare, care activează în conformitate cu prezenta lege

fi statutul profesiei de avocat. În conformitate cu art. 1 și alin. 2, art. 35 alin (1) și

alin. (2) din Legea nr 1260/2002 (prin care a fost abrogată Legea nr 395/1999 cu

privire la avocatură), profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare

și funcționare autonomă, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei de

avocat. Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător. Uniunea

Avocaților este persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul

Uniunii Avocaților poate fi folosit și in activități producătoare de venituri, în

condițiile legii. Prin urmare Uniunea Avocaților din Republica Moldova, a fost

constituită prin Legea nr. 395/1999 cu privire la avocatură (abrogată prin Legea

nr. 1260/2002 ) și este o persoană juridică de drept public creată prin lege de

către stat - Rep. Moldova, motiv din care nu există alte acte de constituire, altele

decât legea ca și în cazul organizațiilor necomerciale și societăților comerciale.

Prin urmare, recomandă consultarea legislația prin accesarea portalului

www.legis.md sau prin consultarea Monitorului Oficial al Rep. Moldova.

Suplimentar, a opinat că, dreptul Uniunii Avocaților din Republica Moldova

de a organiza și desfășura cursuri de instruire inițială și continuă a avocaților,

avocaților-stagiari și a candidaților în profesia de avocat rezultă expres din Legea

nr 1260/2002 cu privire la avocatură, din care motiv nu se impune o autorizare

suplimentară neprevăzută de lege. În privința licențelor de avocat, comunică, că

Uniunea Avocaților din Republica Moldova nu eliberează asemenea acte (dar le

emite).

A indicat că, art. 1 alin. (2) din Legea nr 1260 / 2002 cu privire la avocatură,

nu face altceva decât să dea dovada ca este limitat juridic și doctrinal, astfel la

3

alin. (2) din art. 1 se referă la statutul profesiei de avocat și nicidecum la Uniunea

Avocaților, a amesteca una cu alta iar în doctrina juridică astfel de derapaje se

numesc Frauda de Lege care este definită ca o manevră ilegitimă făcută cu scopul

de a eluda aplicarea normelor juridice pentru a promova în mod ilegal unele

interese, a ocoli anumite consecințe care nu convin, a profita de reglementări

juridice mai favorabile, prin diverse artificii nepermise de lege. Este vorba și de

manopere dolosive utilizate de către părți la încheierea sau executarea unei

convenții, care au scop încălcarea, nerespectarea unor prevederi imperative ale

legii. Sancțiunea juridică a convenției încheiate prin frauda la lege sau a actului

de executare a convenției îndeplinit prin fraudă este nulitatea acestuia. Adică nu

poate fi invocată o lege abrogată și mai mult Uniunea Avocaților din Republica

Moldova nu se poate constitui ca entitate juridică în baza acestei legi, ci mai

degrabă în baza Legii 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale alin. (2).

Prevederile prezentei legi nu se aplică organizațiilor care nu sunt înregistrate,

instituțiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronalelor, cultelor

religioase și părților lor componente, precum și altor persoane juridice de drept

public sau privat ai căror mod de constituire și funcționare este reglementat de

alte legi speciale. Și alin. (3) în sensul prezentei legi, organizație necomercială

este persoana juridică al cărei scop principal este altul decât obținerea de venit.

Organizațiile necomerciale sunt: asociația obștească, fundația și instituția privată.

Totodată, a menționat că, Legea nr. 395/1999 cu privire la avocatură, la art.

26 alin. (2), Uniunea Avocaților este o organizație profesionala a avocaților, cu

autogestiune și autofinanțare, care activează în conformitate cu prezenta lege și

statutul profesiei de avocat, a fost abrogată prin Legea 1260/2002 cu privire la

avocatură, iar prin art. 35 , Uniunea Avocaților este persoană juridică, are

patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul Uniunii Avocaților poate fi folosit și în

activități producătoare de venituri, în condițiile legii. Nu a mai fost reînființată,

astfel conform Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, Uniunea Avocaților

din Moldova nu are acte de înființare și nu este recunoscută de către aceasta lege.

Mai mult, a invocat că, deși pârâtul afirmă că : ”Suplimentar, dreptul

Uniunii Avocaților din Moldova de a organiza și desfășura cursuri de instruire

inițială și continuă a avocaților, avocaților -stagiari și a candidaților în profesia de

avocat rezultă expres din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, din care

motiv nu se impune o autorizare suplimentară neprevăzută de lege”, întrebarea

este cum desfășoară cursuri de instruire inițială și continuă a avocaților,

avocaților stagiari și a candidaților în profesia de avocat când nu este recunoscută

de lege aceasta entitate. Tot intimatul afirmă că : ”Prin urmare Uniunea

Avocaților din Rep. Moldova, a fost constituită prin Legea nr. 395/1999 cu

privire la avocatură (abrogată prin Legea nr 1260/2002 ) și este o persoană

juridică de drept public creată prin lege de către stat - Rep. Moldova , motiv din

care nu există alte acte de constituire, altele decât legea, ca și în cazul

organizațiilor necomerciale și societăților comerciale”. Or, nici din Legea

abrogată și nici cea actuală nu rezultă acest lucru, art. 35 alin. (2), Uniunea

Avocaților este persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul

Uniunii Avocaților poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în

condițiile legii.

4

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Iclodean Gabriel

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind obligarea

prezentării actelor solicitate, încasarea prejudiciului material, moral și a

cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 14 noiembrie 2022, Iclodean Gabriel a declarat apel împotriva hotărârii,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 09 noiembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Iclodean Gabriel împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a

respins pretenția cu privire la obligarea Uniunii Avocaților din Republica

Moldova de a prezenta actele de înființare cât și autorizațiile care conferă dreptul

de a desfășura cursuri de instruire inițială și continuă a avocaților, avocaților-

stagiari și a candidaților în profesia de avocat, or, din răspunsul oferit de către

Uniunea Avocaților din Republica Moldova se deduce cert că, ultimul a acționat

transparent, elucidând toate revendicările invocate de solicitant, raportându-le la

prevederile legale pertinente.

Completul instanței de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele

apelantului privind lipsa dreptului Uniunii Avocaților de a desfășura cursuri de

instruire inițială și continuă a avocaților, avocaților-stagiari și a candidaților în

profesia de avocat, or, în sensul dispozițiilor prevăzute de art. 36 alin. (6), lit. b1)

coroborat cu art. 39 lit. d) din Legea nr. 1260 din 19.07.2002 cu privire la

avocatură, în cadrul Uniunii Avocaților se constituie și funcționează Centrul de

Instruire a Avocaților, iar Consiliului Uniunii Avocaților îi revin atribuții privind

adoptarea hotărârilor în problemele privind pregătirea și perfecționarea

profesională a avocaților, aprobarea programului de formare inițială pentru

avocații stagiari și de formare continuă pentru avocați, aprobarea listei

instituțiilor care oferă servicii de instruire profesională.

La fel, instanța de apel a respins și alegația apelantului, precum că Uniunea

Avocaților nu reprezintă o entitate juridică în sensul Legii cu privire la avocatură,

întrucât, Uniunea Avocaților din Republica Moldova este o persoană juridică de

drept public, creată prin lege de către statul – Republica Moldova, or, aceasta este

constituită și funcționează în baza Legii nr. 1260 cu privire la avocatură din

19.07.2002, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul

Oficial, 2010 nr.135-137 și a Statutului profesiei de avocat nr.302 din

08.04.2011, cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul

Oficial nr.54-57 la 08.04.2011, iar ale acte de constituire în acest sens nu există.

În concluzie, a conchis că actul contestat a fost emis în condiții legale, iar

temeiuri de anulare a acestuia nu au fost identificate. Corespunzător, concluzia

primei instanțe, referitor la respingerea acțiunii, este justă.

La 10 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Iclodean Gabriel a

depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea integrală a

deciziei.

5

În motivarea recursului, Iclodean Gabriel a exprimat dezacordul cu decizia

instanței de apel, invocând că aceasta este pasibilă de a fi casată pentru

interpretarea eronată a legii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor

fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data

de 28 martie 2023.

Copia deciziei motivate a fost notificată recurentului Iclodean Gabriel la 05

aprilie 2023 (f.d.165).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus la 10 aprilie 2023 a fost declarat în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iclodean Gabriel, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri

de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

7

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iclodean

Gabriel.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iclodean Gabriel, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8