3ra-492/23 — obligarea prezentării actelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea prezentării actelor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-492/23 — obligarea prezentării actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-492/23
2-22044157-01-3ra-19042023
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău
ÎNCHEIERE
06 martie 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
în componență:
Președintele completului, judecătorul Aliona Miron
judecătorii Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului depus Iclodean Gabriel,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Iclodean Gabriel împotriva Uniunii Avocaților din Republica
Moldova cu privire la obligarea prezentării actelor solicitate, repararea
prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 31 martie 2022, Iclodean Gabriel a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin care a solicitat
obligarea Uniunii Avocaților din Republica Moldova să prezinte actele de
înființare cât și autorizațiile care conferă dreptul de a desfășura cursuri de
instruire inițială și continuă a avocaților, avocaților - stagiari și a candidaților în
profesia de avocat; în caz că Uniunea Avocaților din Republica Moldova nu
prezintă documentele solicitate, instanța de judecată să declare activitate ilegală;
de a percepe de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova prejudiciu
material privind venitul ratat în suma de 20 000 euro și prejudiciul moral și de
imagine în suma de 50 000 euro și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 07 martie 2022 a
avansat în adresa Uniunii Avocaților din Republica Moldova, adresa seria EUID
nr 310859/325//129-1068 prin care a comunicat că : „În conformitate cu Legea nr
1260/2002 cu privire la avocatură, art. 35 alin. (1), Uniunea Avocaților este
organul de autoadministrare al avocaților, din care fac parte toți membrii
barourilor din țară, și are sediul în municipiul Chișinău, și alin. (2) Uniunea
Avocaților este persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul
Uniunii Avocaților poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în
condițiile legii”. Statutul nr. 302/2011 profesiei de avocat, art. 40 alin (1),
Uniunea Avocaților este persoană juridică, organ de autoadministrare a avocaților
1
din care fac parte toți avocații înscriși în Lista avocaților, are patrimoniu propriu
și organizare de sine stătătoare. Uniunea Avocaților își are sediul în municipiul
Chișinău. Alin. (2), toate barourile din Republica Moldova, constituite potrivit
Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Avocaților din Republica Moldova. Nici
un barou nu poate funcționa în afara Uniunii Avocaților din Republica Moldova.
Dar nici unde nu scrie sintagma ,,este o organizație profesională, înființată în
temeiul prezentei legi” cum este scris în Legea nr. 69/2016 cu privire la
organizarea activității notarilor, art. 43 alin. (3), Camera Notarială este o
organizație profesională, înființată în temeiul prezentei legi, cu personalitate
juridică, cu patrimoniu și buget proprii.
Astfel, prin cele expuse supra, a menționat că Uniunea Avocaților din
Republica Moldova nu este recunoscută de Legea nr. 1260/2002 cu privire la
avocatură și nu poate organiza cursuri de reconversie profesională (cea cu privire
la profesia de avocat) decât în baza autorizațiilor obținute de la Ministerul
Educației și Științei și Ministerul Muncii și nici să elibereze așa zisele „Licențe
De Avocat” care de fapt și de drept sunt nule.
A explicat că, în adresa nr.UA/251/2022 din 25.03.2022, președintele
Popescu Dorin în numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova afirmă că :
„Cererea petiționarului este semnată cu titulatura de ,,avocat general Iclodean
Gabriel”. Verificând Registrul licențelor de avocați, nu a constatat existența unui
asemenea avocat. Prin urmare cererea urmează a fi examinată ca fiind o cerere
depusă de o persoana fizică care nu deține licența de avocat. În acest sens în
petiția dvs. nu este indicat domiciliul persoanei fizice Gabriel Iclodean, fiind
indicat doar o anumită adresa a unui anumit sediu nefiind clar sediul cărei
societăți reprezintă adresa indicata de dvs., or nu este specificat forma
organizatorico-juridică a societății. Mai mult decât atât, petiționar este persoana
fizică Gabriel Iclodean și nu o anumită persoană juridică. Adițional, petiția este
depusă în format electronic și a fost comunicată prin poșta electronică, fără a se
indica în mod expres că se solicită răspuns anume pe aceasta cale. În consecință,
în lipsa indicării domiciliului petiționarului Gabriel Iclodean răspunsul la petiția
dvs. va fi remis pe aceeași cale care a parvenit, adică la adresa de poșta
electronică mai sus indicată”.
A relatat că, I. Managcomult & Law a fost înființată în temeiul art. 34 al
Legii nr 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a
întreprinzătorilor individuali (Extras din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice)
având domeniul de activitate conform codului CAEM 6910 cu domeniul principat
de activitate Activității Juridice, Această clasă include: reprezentarea juridică a
intereselor unei părți împotriva alteia, în fața instanțelor judecătorești sau a altor
organisme juridice, prin persoane care sunt membre ale baroului de avocați sau
sub supravegherea acestora: consultanță și reprezentare în procese civile,
consultanță și reprezentare în procese penale, consultanță și reprezentare în
legătură cu litigiile de muncă, consultanță și asistență generală, redactarea de
documente juridice, clauze de constituire a societăților comerciale, acorduri de
asociere sau alte documente similare legate de înființarea unei societăți
comerciale brevete și drepturi de autor, redactarea de contracte, testamente, acte
de încredințare etc., alte activități ale notarilor publici, notarilor de drept civil,
pristavilor, judecătorilor de instrucție și birourilor de arbitraje, activități de
2
expertiză criminalistică și expertize tehnice judiciare. Această clasă exclude:
activitățile tribunalelor (judecătorii), vezi 84.23 Cod CSPM 69.10, servicii
juridice, servicii de consultanță și reprezentare juridică cu privire la dreptul penal,
servicii de consultanță și reprezentare juridică în procedurile judecătorești privind
legislația comercială, servicii de consultanță și reprezentare juridică în
procedurile judecătorești privind legislația muncii, servicii de consultanță și
reprezentare juridică cu privire la dreptul civil, servicii de consultanță în materie
de brevete de invenții și drepturi de autor sau alte drepturi de proprietate
intelectuală, servicii notariale, servicii de arbitraj și conciliere, servicii de
consultanță juridică privind licitațiile, alte servicii juridice.
A explicat că, astfel autointitulata Uniune a Avocaților nu este în drept să
schimbe forma organizatorică și nici să suspende activitatea acesteia, totodată a
neaga activitatea Managcosult & Law și a avocatului general Iclodean Gabriel cu
fiind ilegală când activitatea acesteia este una legală cât și calitatea reclamantului
de avocat general conferit de Council of Europe - Directorate General Human
Rights and Rule of Law având Licența seria CA nr. 3541255/ 2010 CUSIP EU
310859/ 2015 de libera practica internațională, astfel fiind recunoscut de 152 de
state, iar Uniunea Avocaților din Moldova nu are dreptul și nici puterea să îi
suspende acest drept mai ales ca nu este înființată și nici recunoscută de lege.
Astfel nimeni nu poate să îi suspende Licența, fiind un drept câștigat în urma unui
examen riguros.
A mai reiterat că, în conformitate cu art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 395
/1999 alin. (2), Uniunea Avocaților este o organizație profesională a avocaților,
cu autogestiune și autofinanțare, care activează în conformitate cu prezenta lege
fi statutul profesiei de avocat. În conformitate cu art. 1 și alin. 2, art. 35 alin (1) și
alin. (2) din Legea nr 1260/2002 (prin care a fost abrogată Legea nr 395/1999 cu
privire la avocatură), profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare
și funcționare autonomă, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei de
avocat. Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător. Uniunea
Avocaților este persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul
Uniunii Avocaților poate fi folosit și in activități producătoare de venituri, în
condițiile legii. Prin urmare Uniunea Avocaților din Republica Moldova, a fost
constituită prin Legea nr. 395/1999 cu privire la avocatură (abrogată prin Legea
nr. 1260/2002 ) și este o persoană juridică de drept public creată prin lege de
către stat - Rep. Moldova, motiv din care nu există alte acte de constituire, altele
decât legea ca și în cazul organizațiilor necomerciale și societăților comerciale.
Prin urmare, recomandă consultarea legislația prin accesarea portalului
www.legis.md sau prin consultarea Monitorului Oficial al Rep. Moldova.
Suplimentar, a opinat că, dreptul Uniunii Avocaților din Republica Moldova
de a organiza și desfășura cursuri de instruire inițială și continuă a avocaților,
avocaților-stagiari și a candidaților în profesia de avocat rezultă expres din Legea
nr 1260/2002 cu privire la avocatură, din care motiv nu se impune o autorizare
suplimentară neprevăzută de lege. În privința licențelor de avocat, comunică, că
Uniunea Avocaților din Republica Moldova nu eliberează asemenea acte (dar le
emite).
A indicat că, art. 1 alin. (2) din Legea nr 1260 / 2002 cu privire la avocatură,
nu face altceva decât să dea dovada ca este limitat juridic și doctrinal, astfel la
3
alin. (2) din art. 1 se referă la statutul profesiei de avocat și nicidecum la Uniunea
Avocaților, a amesteca una cu alta iar în doctrina juridică astfel de derapaje se
numesc Frauda de Lege care este definită ca o manevră ilegitimă făcută cu scopul
de a eluda aplicarea normelor juridice pentru a promova în mod ilegal unele
interese, a ocoli anumite consecințe care nu convin, a profita de reglementări
juridice mai favorabile, prin diverse artificii nepermise de lege. Este vorba și de
manopere dolosive utilizate de către părți la încheierea sau executarea unei
convenții, care au scop încălcarea, nerespectarea unor prevederi imperative ale
legii. Sancțiunea juridică a convenției încheiate prin frauda la lege sau a actului
de executare a convenției îndeplinit prin fraudă este nulitatea acestuia. Adică nu
poate fi invocată o lege abrogată și mai mult Uniunea Avocaților din Republica
Moldova nu se poate constitui ca entitate juridică în baza acestei legi, ci mai
degrabă în baza Legii 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale alin. (2).
Prevederile prezentei legi nu se aplică organizațiilor care nu sunt înregistrate,
instituțiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronalelor, cultelor
religioase și părților lor componente, precum și altor persoane juridice de drept
public sau privat ai căror mod de constituire și funcționare este reglementat de
alte legi speciale. Și alin. (3) în sensul prezentei legi, organizație necomercială
este persoana juridică al cărei scop principal este altul decât obținerea de venit.
Organizațiile necomerciale sunt: asociația obștească, fundația și instituția privată.
Totodată, a menționat că, Legea nr. 395/1999 cu privire la avocatură, la art.
26 alin. (2), Uniunea Avocaților este o organizație profesionala a avocaților, cu
autogestiune și autofinanțare, care activează în conformitate cu prezenta lege și
statutul profesiei de avocat, a fost abrogată prin Legea 1260/2002 cu privire la
avocatură, iar prin art. 35 , Uniunea Avocaților este persoană juridică, are
patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul Uniunii Avocaților poate fi folosit și în
activități producătoare de venituri, în condițiile legii. Nu a mai fost reînființată,
astfel conform Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, Uniunea Avocaților
din Moldova nu are acte de înființare și nu este recunoscută de către aceasta lege.
Mai mult, a invocat că, deși pârâtul afirmă că : ”Suplimentar, dreptul
Uniunii Avocaților din Moldova de a organiza și desfășura cursuri de instruire
inițială și continuă a avocaților, avocaților -stagiari și a candidaților în profesia de
avocat rezultă expres din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, din care
motiv nu se impune o autorizare suplimentară neprevăzută de lege”, întrebarea
este cum desfășoară cursuri de instruire inițială și continuă a avocaților,
avocaților stagiari și a candidaților în profesia de avocat când nu este recunoscută
de lege aceasta entitate. Tot intimatul afirmă că : ”Prin urmare Uniunea
Avocaților din Rep. Moldova, a fost constituită prin Legea nr. 395/1999 cu
privire la avocatură (abrogată prin Legea nr 1260/2002 ) și este o persoană
juridică de drept public creată prin lege de către stat - Rep. Moldova , motiv din
care nu există alte acte de constituire, altele decât legea, ca și în cazul
organizațiilor necomerciale și societăților comerciale”. Or, nici din Legea
abrogată și nici cea actuală nu rezultă acest lucru, art. 35 alin. (2), Uniunea
Avocaților este persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul
Uniunii Avocaților poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în
condițiile legii.
4
Prin hotărârea din 09 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Iclodean Gabriel
împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind obligarea
prezentării actelor solicitate, încasarea prejudiciului material, moral și a
cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
La 14 noiembrie 2022, Iclodean Gabriel a declarat apel împotriva hotărârii,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 09 noiembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Iclodean Gabriel împotriva hotărârii din 09 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a
respins pretenția cu privire la obligarea Uniunii Avocaților din Republica
Moldova de a prezenta actele de înființare cât și autorizațiile care conferă dreptul
de a desfășura cursuri de instruire inițială și continuă a avocaților, avocaților-
stagiari și a candidaților în profesia de avocat, or, din răspunsul oferit de către
Uniunea Avocaților din Republica Moldova se deduce cert că, ultimul a acționat
transparent, elucidând toate revendicările invocate de solicitant, raportându-le la
prevederile legale pertinente.
Completul instanței de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele
apelantului privind lipsa dreptului Uniunii Avocaților de a desfășura cursuri de
instruire inițială și continuă a avocaților, avocaților-stagiari și a candidaților în
profesia de avocat, or, în sensul dispozițiilor prevăzute de art. 36 alin. (6), lit. b1)
coroborat cu art. 39 lit. d) din Legea nr. 1260 din 19.07.2002 cu privire la
avocatură, în cadrul Uniunii Avocaților se constituie și funcționează Centrul de
Instruire a Avocaților, iar Consiliului Uniunii Avocaților îi revin atribuții privind
adoptarea hotărârilor în problemele privind pregătirea și perfecționarea
profesională a avocaților, aprobarea programului de formare inițială pentru
avocații stagiari și de formare continuă pentru avocați, aprobarea listei
instituțiilor care oferă servicii de instruire profesională.
La fel, instanța de apel a respins și alegația apelantului, precum că Uniunea
Avocaților nu reprezintă o entitate juridică în sensul Legii cu privire la avocatură,
întrucât, Uniunea Avocaților din Republica Moldova este o persoană juridică de
drept public, creată prin lege de către statul – Republica Moldova, or, aceasta este
constituită și funcționează în baza Legii nr. 1260 cu privire la avocatură din
19.07.2002, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul
Oficial, 2010 nr.135-137 și a Statutului profesiei de avocat nr.302 din
08.04.2011, cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul
Oficial nr.54-57 la 08.04.2011, iar ale acte de constituire în acest sens nu există.
În concluzie, a conchis că actul contestat a fost emis în condiții legale, iar
temeiuri de anulare a acestuia nu au fost identificate. Corespunzător, concluzia
primei instanțe, referitor la respingerea acțiunii, este justă.
La 10 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Iclodean Gabriel a
depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea integrală a
deciziei.
5
În motivarea recursului, Iclodean Gabriel a exprimat dezacordul cu decizia
instanței de apel, invocând că aceasta este pasibilă de a fi casată pentru
interpretarea eronată a legii.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.
246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul
normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia
„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special
prevederile cu privire la temeiurile recursului.
Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse
la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor
fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul
administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură
civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se
desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții
de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate
cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data
de 28 martie 2023.
Copia deciziei motivate a fost notificată recurentului Iclodean Gabriel la 05
aprilie 2023 (f.d.165).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul depus la 10 aprilie 2023 a fost declarat în termen.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iclodean Gabriel, în
raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control
de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de
principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv
al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes
rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)
din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să
țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri
de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai
reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,
urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de
rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
7
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iclodean
Gabriel.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Iclodean Gabriel, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Aliona Miron
judecătorii Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8