2rc-10/25 — încasarea datoriei, penalitatii compensarea cheltuielilor de judecată

La 21 decembrie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.31), S.R.L. „TRANSFER-IMPEX”, reprezentată de avocatul Anatolie Dmitric, a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „RAI-AGRO-INVEST”, Vladimir Gavriliță și Mihail Gaideec, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei în mărime de 619 000 de lei, a penalității în mărime de 61 900 de lei și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 20 427 de lei.

La 23 august 2024, Mihail Gaideec a declarat apel împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea 1 acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți s-au restituit apelurile declarate de Vladimir Gavriliță și Mihail Gaideec împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. S-a remis apelul autorului.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că, la 02 ianuarie 2025 a recepționat încheierea prin care s-a dispus restituirea apelului declarat, fiind menționat că la 30 octombrie 2024 a fost emisă o încheiere de a nu da curs cererii de apel, cu stabilirea unui termen de până la 17 decembrie 2024 pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel.

Recurentul a afirmat că nu a recepționat încheierea de a nu da curs cererii de apel. În situația în care instanța a constatat neajunsuri care urmau a fi înlăturate, urma să dea dovadă de toată diligenta pentru a informa partea în proces despre existenta unui act de procedură. Simpla expediere, la cum 2 se pretinde, în opinia recurentului, nu este suficientă pentru a constata faptul comunicării actului.

De asemenea, a menționat că încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel nu este publicată pe portalul instanțelor de judecată, însă încheierea de restituire a fost publicată în aceeași zi. La caz fiind constatată aplicare dublelor standarde în materie de comunicare a actelor. În anumite cazuri acestea se publică în aceeași zi, alteori nici nu se mai publică.

Un alt aspect important, în opinia recurentului, reprezintă faptul că potrivit informației de pe site-ul Î.S. „Poșta Moldovei”, și anume datele expedierii poștale DS8020108354AS, la 04 noiembrie 2024 scrisoarea a ajuns la oficiul poștal al destinatarului, se indică livrări nereușite la data de 04 noiembrie 2024 și 11 noiembrie 2024, iar nemijlocit la 11 noiembrie 2024 scrisoarea este returnată înapoi expeditorului (acest fapt se întâmplă la 7 zile de la data când scrisoarea a ajuns la oficiul poștal). A considerat că oficiul poștal urma să țină scrisoarea cel puțin 15 zile calendaristice în oficiul de livrare, fiind deja stabilită o practică poștală în acest sens. Prin faptul că această scrisoare a fost premature returnată la oficiul expeditorului, i s-a limitat posibilitatea de a-și apăra în modul corespunzător drepturile și interesele civile.

Copia recursului declarat a fost expediată intimaților prin scrisoarea datată cu 24 ianuarie 2025 (f.d.141).

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 368 din Codul de procedură civilă „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbr, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. 3 (3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 369 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 10 din Codul de procedură civilă: (1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. (3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Art. 427 din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 100 din Codul de procedură civilă: (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, 4 sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale nr. 1457 din 30 decembrie 2016: „Pct.2. În sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noțiuni: trimitere nereclamată– trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia. Pct. 101. Trimiterile poștale se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile calendaristice pentru trimiterile poștale interne și pentru trimiterile EMS și timp de 30 de zile calendaristice pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de sosire a acestora în oficiul poștal de destinație. Scrisorile recomandate cu mențiunile „Citație” și „Înștiințare” se păstrează timp de 7 zile calendaristice. Mandatele poștale pe suport de hârtie se păstrează timp de 30 de zile, mandatele electronice urgente – timp de 60 de zile și mandatele contra ramburs – timp de 180 de zile. La cererea în scris a expeditorului sau destinatarului, termenul de păstrare a trimiterilor poștale poate fi prelungit, cu excepția scrisorilor cu mențiunile "Citație" și "Înștiințare", pînă la 2 luni din ziua următoare zilei de sosire a acestora în oficiul poștal de destinație. Pct. 102. Trimiterile poștale, care nu au putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului în următoarele situații: 1) la expirarea termenelor de păstrare; 2) la cererea expeditorului; 3) destinatarul refuză să primească trimiterea; 4) destinatarul nu este la adresa indicată; 5) adresatul căsuței poștale de abonament nu este indicat sau este indicat incorect; 6) adresa destinatarului indicată pe trimitere este ștearsă sau ruptă; 7) destinatarul este decedat.”

Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

Din materialele cauzei civile rezultă că, la 23 august 2024 Vladimir Gavriliță și Mihail Gaideec au depus cereri de apel nemotivate împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central (f.d.113- 114).

În contextul prevederilor art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prin încheierea din 30 octombrie 2024, instanța de apel nu a dat curs 5 cererilor de apel depuse, comunicând apelanților despre necesitatea prezentării și înregistrării la Direcția evidență și documentare procesuală (cancelaria) a Curții de Apel Bălți a apelului motivat semnat corespunzător (fie olograf, în atâtea copii câți participanți la proces sunt, fie electronică avansată calificată), a bonului taxei de stat în sumă de 17 830 de lei și a bonului taxei de timbru în sumă de 200 de lei, stabilind un termen până la 17 decembrie 2024, ora 17:00 (f.d.127-128).

La 31 octombrie 2024 s-a expediat inclusiv apelantului Mihail Gaideec cu scrisoare recomandată copia încheierii din 30 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți prin care nu s-a dat curs cererii de apel, însă corespondența s-a restituit instanței cu mențiunea „a expirat termenul de păstrare” (f.d.187).

Prin încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, s-au restituit apelurile declarate Vladimir Gavriliță și Mihail Gaideec împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central (f.d.134-135).

Din criticile aduse în recursul declarat, instanța de recurs identifică dezacordul recurentului cu încheierea contestată, motivat prin faptul că încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel nu a fost recepționată și nici nu a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată, iar potrivit informației Î.S. „Poșta Moldovei” corespondența a fost returnată expeditorului la 11 noiembrie 2024, în 7 zile de când s-a aflat la oficiul poștal, însă, în opinia sa, urma a fi păstrată 15 zile.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel depuse de Mihail Gaideec drept urmare a neîndeplinirii în termen a indicațiilor din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

În context, instanța de recurs reiterează că recurentului i-a fost expediată copia încheierii din 30 octombrie 2024 cu scrisoare recomandată (f.d.129) în sensul art. 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, citat supra. Or, legislația în vigoare permite comunicare actelor procedurale emise prin orice mijloace care asigură recepționarea textului de către destinatar.

Instanța de recurs notează că trimiterea poștală a fost returnată instanței cu mențiunea „a expirat termenul de păstrare” ca urmare a nereclamării corespondenței de către destinatar (f.d.130).

Referitor la alegațiile recurentului privind păstrarea trimiterii poștale conform informației Î.S. „Poșta Moldovei” doar 7 zile de la intrarea acesteia în oficiul poștal, returnată instanței de apel la 11 noiembrie 2024, instanța de recurs notează că în virtutea pct. 101 din Hotărârea Guvernului nr. 1457/2016, citat anterior, scrisorile recomandate cu mențiunile „Citație” și „Înștiințare” se păstrează timp de 7 zile calendaristice. Deși la caz plicul nu 6 reflectă expres așa o mențiune, însă ștampila Curții de Apel Bălți cu numărul de expediere și numărul dosarului pe scrisoarea recomandată confirmă statutul acestora. Iar conform pct. 102 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr. 1457/2016, trimiterile poștale, care nu au putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului la expirarea termenelor de păstrare. Respectiv decad argumentele recurentului precum că trimiterea poștală urma a fi păstrată 15 zile în oficiul poștal, în condițiile în care prevederile citate sunt certe în cazul trimiterilor poștale expediate de instanțele de judecată. Or, însuși recurentul a indicat că informația Î.S. „Poșta Moldovei” înregistrează livrări nereușite către destinatar.

În ceea ce vizează argumentul recurentului precum că instanța de apel nu a publicat pe portalul național al instanțelor de judecată încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel, instanța de recurs relevă că nu este exclusă obligația instanței de apel a publica pe portalul acesteia actele judecătorești emise, însă vizează anume publicarea celor prin care se soluționează fondul unei probleme, ceea ce la caz și s-a efectuat prin publicare încheierii de restituire a cererii de apel. Or, în sensul pct.19 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017, încheierile judecătorești nu se publică pe portalul național al instanțelor de judecată sau, după caz, pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, cu excepția celor prin care se soluționează fondul unei probleme. Încheierile judecătorești, care se publică pe portalul național al instanțelor de judecată sau, după caz, pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, sunt supuse aceluiași regim, stabilit de prezentul Regulament pentru hotărârile judecătorești.

Drept urmare, decad argumentele recurentului la acest capitol și respectiv nu justifică faptul că ultimul nu a reclamat copia încheierii de a nu da curs cererii de apel trimisă prin intermediul oficiului poștal și nu a încercat să se intereseze de soarta dosarului prin altă modalitate, cum ar fi: depunerea unei cereri în acest sens, ceea ce la caz lipsește.

În altă ordine de idei, instanța de recurs reiterează că recurentul a cunoscut despre litigiul în cauză, de hotărârea primei instanțe împotriva căreia a exercitat calea de atac-apelul, prin depunerea apelului nemotivat personal la 24 august 2024, aspect detaliat supra. Deși prevederile legii procedurale sunt exprese și certe în cazul declarării apelului, precum și obligația apelantului de a se conforma prevederilor legale în acest sens, cuprinse în art.365 din Codul de procedură civilă, pentru a evita sancțiunile procedurale, apelantul a înregistrat inițial apelul nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, însă a eludat de a se conforma normelor procedurale și de a depune cererea de apel motivată și dovezile de plată a taxelor de stat și de timbru, având în vedere natura litigiului. 7

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună- credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel, apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.

Drept urmare, alegațiile recurentului nu pot determina casarea actului judecătoresc contestat, în situația în care circumstanțele conturate supra denotă că nevalorificarea drepturilor procedurale în termenul acordat de instanța de apel, îi este imputabilă. De altfel, instanța de apel a întreprins măsurile prevăzute de legislația în vigoare în vederea comunicării actelor procedurale emise și acordarea posibilității părții apelante de a-și valorifica drepturile procedurale și astfel este nejustificat argumentul recurentului precum că instanța nu a depus diligența necesară să-i comunice actul judecătoresc emis. Mai mult, nu poate fi ignorat nici faptul că apelul inițial/nemotivat a fost înregistrat la 23 august 2024, iar de către instanța de apel acesta a fost restituit la 24 decembrie 2024. Respectiv, aceste circumstanțe denotă suplimentar că recurentul nu s-a interesat de soarta dosarului prin folosirea pârghiilor acordate de legiutor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor sau, după caz, de instanță, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată constatarea instanței de apel precum că, apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, ceea ce a determinat restituirea cererii de apel. Respectiv alegațiile recurentului nu justifică casarea încheierii contestate, în condițiile în care instanța de apel la 8 adoptarea și comunicare actului judecătoresc a ținut cont de materialele cauzei și prevederile legale pertinente.

Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul acordat de instanță.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Mihail Gaideec. Menține încheierea din 24 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de Expediții și Transport „TRANSFER-IMPEX” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAI-AGRO- INVEST”, Vladimir Gavriliță și Mihail Gaideec cu privire la încasarea datoriei, penalității și compensare cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 9