2r-519/24 — privind repunerea în teremen de executare a deciziilor judecătoresti

La 10 iunie 2022, Serghei Ungurean s-a adresat în instanța de judecată cu cerere către Î.P. „Agenția Servicii Publice”, persoana interesată S.R.L. „Gospodarul”, privind repunerea în termen de executare a deciziilor judecătorești din 22 aprilie 1999, din 08 februarie 2001 și din 12 aprilie 2004.

Prin încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, cererea de revizuire declarată de Serghei Ungurean, împotriva deciziei din 17 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins ca fiind inadmisibilă.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar a menționat că instanța de apel a examinat cererea de revizuire în lipsa sa, iar prin refuzul admiterii cererii de revizuire i-a încălcat dreptul său la un proces echitabil, ceea ce contravine prevederilor art. 46, art.120 din Constituție.

Drept urmare, a solicitat ca instanța de recurs în temeiul art.18 alin. (1) – (2) din Codul de executare, repunerea în termenul de executare a deciziilor judecătorești, în caz contrat va fi nevoit să se adreseze cu o cerere repetată la Curtea Europeană a Dreptului Omului pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului garantate de către CEDO.

Art. 425 din Codul de procedură civilă, statuează că: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, reglementează că: ,,Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. c) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, soluționând prin decizie problema în fond.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Art.446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, stabilește că, ,,Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit. c) și d) precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.”

Art.448 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, 2 modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”

Art. 449 lit. c), e), g) din Codul de procedură civilă, reglementează că: c) ,,revizuirea se declară în cazul în care :c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă.”

Art. 453 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Încheierea de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de Curtea Supremă de Justiție.”

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.23635 (f.d.22, vol.IV), rezultă că Curtea de Apel Bălți la 25 noiembrie 2024, a expediat prin intermediul poștei terestre, în adresa lui Serghei Ungurean, copia încheierii din 24 octombrie 2024, și care a fost recepționată de ultimul la data de 28 noiembrie 2024, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.23, vol.IV).

Prin urmare, recursul declarat la 05 decembrie 2024, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Bălți, de către Serghei Ungurean împotriva încheierii din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, este în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.11).

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse 3 în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat..

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 75, cauza Eriksso n vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 8 noiembrie 2016, § 33 34).

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l respinge și a menține încheierea Curții de Apel Bălți, din motivele ce succed.

Din recursul declarat rezultă că recurentul își exprimă dezacordul cu actul judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serghei Ungurean împotriva deciziei din 17 mai 2024 a Curții de Apel Bălți.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de recurs și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră oportun de a reitera prevederile art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care indică expres că, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 din Codul de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art.449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. 4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de Serghei Ungurean rezultă că drept temei de revizuire recurentul a invocat prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, revizuentul a indicat că instanțele de judecată a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. A mai specificat revizuentul că nu a fost implicat și nu a participat la examinarea cauzei în ordine recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, atunci cînd se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar instanța urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

La caz, analizând argumentele indicate în cererea de revizuire și cererea de recurs depuse de Serghei Ungurean, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a reținut că ultimul se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Bălți în decizia din 14 mai 2024, a expus argumentele ce țin de fondul cauzei, fără însă a indica cum hotărârile judecătorești pronunțate i-au afectat în careva mod drepturile și nu relevă careva temeiuri legale prin prisma art.449 din Codul de procedură civilă, ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Cu referire la prevederile enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel de respingere a cererii de revizuire depusă de Serghei Ungurean împotriva deciziei din 17 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, deoarece argumentele invocate de revizuent, nu cad sub incidența art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, de asemenea revizuentul nu a indicat motive și argumente suficiente, ce ar constitui temei pentru revizuirea pricinii, în baza normei menționate. Or, în conformitate cu prevederile art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la prevederile art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, conchide că temeiul invocat în cererea de revizuire depusă de Serghei Ungurean împotriva deciziei din 17 mai 2024 a 5 Curții de Apel Bălți nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi legale. Or, art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, prevede expres că revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel, expusă prin încheierea din 24 octombrie 2024, și anume că în sensul normei enunțate mai sus, este important ca actul de dispoziție în cauză să devină irevocabil și ca acest act să fi stat la baza emiterii hotărârii supuse revizuirii. Nu este suficient ca aceste acte judecătorești care au fost anulate să fie prezente pur și simplu în dosar, ci să se regăsească în motivarea acestuia sau să fi fost luat în considerare de instanța de judecată în temeiul art. 123 din Codul de procedură civilă.

În continuare, cu referire la temeiurile de fapt invocate de revizuent, în conformitate cu prevederile art. 449 lit.g) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, scopul prevederilor art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, este facilitarea soluționării amiabile a unei cauze aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.

Prin urmare, Completul de judecată atestă corectitudinea soluției instanței de revizuire precum că de către revizuent nu au fost prezentate probe în vederea confirmării acordului de reglementare amiabilă care ar fi fost convenit între Agentul guvernamental și recurent. Or, cererea de revizuire în temeiul acestei norme poate fi admisă doar dacă, fără admiterea cererii de revizuire, reclamantul în procedura CEDO nu poate fi remediat pe deplin.

În contextul celor enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel de respingere a cererii de revizuire depusă de Serghei Ungurean, împotriva deciziei din 17 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, deoarece argumentele invocate de revizuent, nu cad sub incidența art. 449 lit. c), e) și g) din Codul de procedură civilă, de asemenea revizuentul nu a indicat motive și argumente suficiente, ce ar constitui temei pentru revizuirea pricinii, în baza normei menționate.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Aceasta deoarece revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art.449 din Codul de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi 6 examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea cauza Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; cauza Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; cauza Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Serghei Ungurean, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte 7 părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea recurată a fost emisă cu respectarea normelor de drept procedural pertinente speței, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Serghei Ungurean, și de a menține încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 427 lit. c), art. 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Serghei Ungurean. Menține încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Ungurean împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoană interesată Societatea cu Răspundere Limitată „Gospodarul” privind repunerea în termen de executare a deciziilor judecătorești din 22 aprilie 1999, din 08 februarie 2001 și din 12 februarie 2004. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8