3r-39/25 — anularea actului administrativ normativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ normativ
- Temei legal
- Actul administrativ normativ anulat in tot sau in parte de catre instanta de judecata nu produce efecte juridice din momentul in care hotararea instantei de judecata devine definitiva
3r-39/25 — anularea actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de avocatul Danu Dogotari în
interesele lui Nicolai Copacinschi,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Nicolae Copacinschii împotriva Serviciului Vamal
privind anularea actului administrativ normativ
împotriva încheierii din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-39/25
NR. PIGD 2-24053544-01-3r-05022025)
Actul administrativ normativ anulat în tot sau în parte de către instanța de
judecată nu produce efecte juridice din momentul în care hotărârea
instanței de judecată devine definitivă
Curtea de apel Chișinău: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,
20 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Danu Dogotari în
interesele lui Nicolai Copacinschi
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 mai 2024, avocatul Danu Dogotari în interesele lui Nicolai
Copacinschi a depus Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Vamal al republicii Moldova privind constatarea
nulității (cu efect retroactiv) a prevederilor pct. 5 lit. c) al Ordinului nr. 333
din 31 iulie 2014 cu privire la formularul, modul de completare și utilizare a
Deciziei de regularizare, adoptat de Serviciul Vamal al RM, potrivit căruia,
„5. data aducerii la cunoștința plătitorului vamal a deciziei de regularizare se
consideră: (...) c) ziua publicării comunicatului în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova”.
Prin încheierea din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibilă acțiunea în control normativ înaintată de către Nicolae
Copacinschii împotriva Serviciului Vamal privind constatarea nulității (cu
efect retroactiv) a prevederilor pct. 5 lit. c) al Ordinului nr. 333 din
31.07.2014 cu privire la formularul, modul de completare și utilizare a
Deciziei de regularizare, adoptat de Serviciul Vamal al RM.
La 27 septembrie 2024 și 9 decembrie 2024, avocatul Danu Dogotari
în interesele lui Nicolai Copacinschi a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, anularea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12
septembrie 2024, adoptarea unei noi decizii prin care să fie respinsă cererea
pârâtului Serviciul Vamal la republicii Moldova privind declararea ca
inadmisibilă a acțiunii cu transmiterea dosarului spre soluționare în instanța
competentă.
Ca temei a indicat că, în motivarea încheierii adoptate instanța de apel
a reținut faptul că, deși reclamantul solicită constatarea nulității (cu efect
retroactiv) a prevederilor pct. 5 lit. c) ai Ordinului nr. 333 din 31 iulie 2014
cu privire la formularul, modul de completare și utilizare a Deciziei de
regularizare, adoptat de Serviciul Vamal al RM, potrivit căruia, „5. data
aducerii la cunoștința plătitorului vamal a deciziei de regularizare se
consideră: (...) c) ziua publicării comunicatului în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova”, Completul judiciar nu poate supune controlului
normativ Ordinul nr. 333 din 31 iulie 2014 în partea contestată, or la data
1
înaintării acțiunii, acesta era deja abrogat, iar abrogarea actului administrativ
normativ produce consecințe juridice pentru viitor, dar nu retroactiv. Prin
urmare, ținând cont de faptul că, prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 537-0
din 22 decembrie 2023, s-a abrogat ordinul directorului general al Serviciului
Vamal nr. 333-0/2014 cu privire la formularul, modul de completare și
utilizare a Deciziei de regularizare, cu modificările ulterioare, acesta intrând
în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, Completul judiciar conchide că,
acțiunea în control normativ înaintată de către Nicolae Copacinschii
împotriva Serviciului Vamal privind constatarea nulității (cu efect retroactiv)
a prevederilor pct. 5 lit. c) al Ordinului nr. 333 din 31.07.2014 cu privire la
formularul, modul de completare și utilizare a Deciziei de regularizare,
adoptat de Serviciul Vamal al RM, urmează a fi declarată inadmisibilă.
Menționează că, concluziile instanței de apel le vede ca fiind
neîntemeiate.
Notează că, din dispozițiile art. 141 din Codul administrativ, se poate
desprinde cu certitudine faptul că prevederile punctului 5 lit. c) din Ordinul
nr. 333 din 31 iulie 2014 al Serviciului Vamal al RM sunt susceptibile de a
fi declarate nule din mai multe motive, după cum urmează:
Prevederile care stabilesc că data aducerii la cunoștința plătitorului
vamal a deciziei de regularizare se consideră ziua publicării comunicatului
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova contravin principiului
fundamental al dreptului la un proces echitabil. Această regulă adăugată de
autoritatea emițătoare, Serviciul Vamal, creează un dezavantaj semnificativ
pentru plătitorul vamal, restricționându-i accesul la exercitarea dreptului de
contestare în timp util, viciu deosebit de grav.
Notează că, orice persoană care este destinatar al unui act
administrativ are dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv
împotriva acestuia. Prevederile pct. 5 lit. c) din Ordinul contestat limitează
acest drept, deoarece termenul de contestare începe să curgă de la o dată care
poate să nu fie cunoscută sau accesibilă persoanei în cauză, și anume data
publicării în Monitorul Oficial. Aceasta poate duce la situații în care
persoanele afectate nu sunt informate corespunzător cu privire la actele
administrative emise împotriva lor și, implicit, la dreptul lor de a contesta
aceste acte, încălcarea dreptului la un proces echitabil și la un recurs efectiv.
Mai indică că, această prevedere contravine legilor care reglementau
procedura de contestare a actelor administrative în general adică a Legii
contenciosului administrativ (în vigoare la data adoptării ordinului
contestat), dar și Codului Vamal al RM, potrivit cărora termenul de
contestare a actului administrativ curge de la data comunicării sau notificării
acestuia, nu de la data publicării comunicatului în Monitorul Oficial.
De asemenea, principiile procedurii administrative, cum ar fi
accesibilitatea, transparenta și egalitatea în fata legii, sunt încălcate de
2
prevederile contestate. Publicarea comunicatului în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nu asigură accesibilitatea și transparența necesare în
cunoașterea și înțelegerea actelor administrative pentru persoanele afectate.
Subliniază că, prevederile contestate reprezintă o abatere de la
normele legislative superioare și de la principiile tehnicii legislative. Ele nu
sunt în concordanță cu prevederile Legii contenciosului administrativ și nici
cu cele ale Codului administrativ, iar în ceea ce privește tehnica legislativă,
adaugă o condiție suplimentară și nejustificată pentru începerea termenului
de contestare, fără să aibă un fundament legal sau rațional.
Relevă că, stabilirea unei modalități indirecte și obscure de aducere la
cunoștința plătitorului vamal a unei decizii administrative importante
contravine principiilor etice și morale care ar trebui să ghideze acțiunile
autorităților publice.
Mai mult ca atât, regula instituită de prevederile punctului 5 lit. c)
creează o situație în care plătitorul vamal poate fi informat indirect, sau chiar
deloc, despre conținutul și existența deciziei de regularizare. Astfel,
plătitorul vamal ar putea să nu fie niciodată conștient de necesitatea
contestării deciziei administrative, fapt care contravine principiilor
fundamentale ale dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare.
Având în vedere aceste argumente, stabilește faptul că prevederile
punctului 5 lit. c) din Ordinul nr. 333 din 31 iulie 2014 al Serviciului Vamal
al RM sunt nule conform art. 141 din Codul administrativ al RM, deoarece
sunt ilegale si contravin atât principiilor procedurii administrative, cât și
normelor legislative existente în domeniu. Această nulitate ar trebui
constatată pentru a asigura respectarea drepturilor și intereselor legitime ale
plătitorului vamal, precum și pentru a asigura buna funcționare a procesului
de contestare a actelor administrative în conformitate cu legea.
Cu referire la argumentul instanței de apel, privitor la faptul că,
completul judiciar nu poate supune controlului normativ Ordinul nr. 333 din
31 iulie 2014 în partea contestată, or la data înaintării acțiunii, acesta era deja
abrogat, iar abrogarea actului administrativ normativ produce consecințe
juridice pentru viitor, dar nu retroactiv, precizează că, abrogarea Ordinului
nr. 333/2014 nu poate constitui un obstacol pentru exercitarea controlului
normativ retroactiv asupra prevederilor acestuia, având în vedere efectele
juridice pe care le-a produs în perioada sa de aplicare. Or, deși actul normativ
a fost abrogat prin Ordinul nr. 537-0 din 22 decembrie 2023, consecințele
acestuia continuă să afecteze drepturile recurentului în calitate de
contribuabil, iar situațiile juridice prejudiciabile create trebuie remediate.
Comunică că, persistența efectelor juridice ale Ordinului nr. 333/2014
este evidentă. În special, prevederea de la pct. 5 lit. c), conform căreia
notificarea deciziilor de regularizare este considerată făcută la data publicării
în Monitorul Oficial, a avut un impact direct asupra drepturilor recurentului.
3
Această dispoziție a influențat termenele pentru exercitarea dreptului de
contestație, punând recurentul în imposibilitatea de a reacționa în timp util.
Astfel, a fost afectat dreptul fundamental la apărare, consacrat în Constituția
Republicii Moldova și în legislația internațională, inclusiv în Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.
Indică că, în conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) și (3) din
Codul administrativ, nulitatea unui act administrativ normativ poate fi
constatată retroactiv dacă acesta conține vicii grave care au încălcat drepturi
fundamentale.
Ordinul nr. 333/2014, prin efectele sale asupra accesului efectiv la
justiție, a încălcat principiul unui proces echitabil, garantat de art. 20 din
Constituție și de art. 6 CEDO. Limitarea dreptului Recurentului de a contesta
deciziile administrative emise împotriva lui reprezintă o încălcare
semnificativă a accesului la justiție, iar aceste efecte trebuie eliminate.
Notează că, autoritățile publice au obligația de a proteja drepturile
fundamentale și de a remedia consecințele prejudiciabile ale actelor
administrative emise, chiar dacă acestea sunt abrogate. Abrogarea nu
exonerează Serviciul Vamal de responsabilitatea de a corecta încălcările
generate de actele emise.
Astfel, controlul normativ retroactiv nu reprezintă doar o posibilitate
legală, ci o necesitate juridică pentru a asigura restabilirea drepturilor
contribuabililor afectați.
Această concluzie este susținută și de jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, care stabilește că statul are obligația de a repara
încălcările drepturilor fundamentale chiar dacă actele normative sau
administrative contestate nu mai sunt în vigoare.
Comunică că, controlul normativ retroactiv asupra Ordinului nr.
333/2014 este esențial pentru a remedia situațiile juridice create și pentru a
garanta drepturile fundamentale afectate. Lipsa unei astfel de intervenții ar
perpetua efectele negative ale actului abrogat, ceea ce este inadmisibil într-
un stat de drept. Numai prin constatarea nulității prevederilor vătămătoare și
prin asigurarea unei reparații juridice complete se poate restabili încrederea
în sistemul juridic și respectarea drepturilor cetățenilor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. b) Cod administrativ prevede următoarele:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ statuează că:
4
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ stabilește că:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 12 septembrie 2024, fiind
notificată recurentului la data de 25 noiembrie 2024, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 115).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 27 septembrie 2024 și 9
decembrie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 242 din
Codul administrativ.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că, reclamantul a sesizat
instanța de judecată cu o acțiune în contencios administrativ solicitând
constatarea nulității (cu efect retroactiv) a prevederilor pct. 5 lit. c) al
Ordinului nr. 333 din 31 iulie 2014 cu privire la formularul, modul de
completare și utilizare a Deciziei de regularizare, adoptat de Serviciul Vamal
al RM, potrivit căruia, „5. data aducerii la cunoștința plătitorului vamal a
deciziei de regularizare se consideră: (...) c) ziua publicării comunicatului în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
Iar, prin încheierea din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
s-a declarat inadmisibilă acțiunea în control normativ înaintată de către
Nicolae Copacinschii împotriva Serviciului Vamal privind constatarea
nulității (cu efect retroactiv) a prevederilor pct. 5 lit. c) al Ordinului nr. 333
din 31.07.2014 cu privire la formularul, modul de completare și utilizare a
Deciziei de regularizare, adoptat de Serviciul Vamal al RM.
Raportând la caz cadrul legal enunțat și reieșind din constatările
susmenționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că Curtea de Apel Chișinău întemeiat a declarat inadmisibilă acțiunea în
control normativ înaintată de către Nicolae Copacinschii împotriva
Serviciului Vamal privind constatarea nulității (cu efect retroactiv) a
prevederilor pct. 5 lit. c) al Ordinului nr. 333 din 31.07.2014 cu privire la
formularul, modul de completare și utilizare a Deciziei de regularizare,
adoptat de Serviciul Vamal al RM.
5
Astfel, instanța de recurs susține concluzia Curții de Apel Chișinău
potrivit căreia, prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 537-O din 22 decembrie
2023, „cu privire la abrogarea Ordinului directorului general al Serviciului
Vamal nr.333-0/2014 cu privire la formularul, modul de completare și
utilizare a Deciziei de regularizare” (Monitorul Oficial nr. 506-509/1286 din
29 decembrie 2023), în temeiul art.12 din Codul vamal nr.1149/2000
(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1
ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, și art. 6 alin.(9) lit. g) din Legea
cu privire la Serviciul Vamal nr.302/2017 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2018, nr.68-76, art.143), cu modificările ulterioare, s-a ordonat:
„1.Ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr. 333-O/2014 cu
privire la formularul, modul de completare și utilizare a Deciziei de
regularizare, cu modificările ulterioare, se abrogă. 2.Prezentul ordin se
publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și intră în vigoare la data
de 1 ianuarie 2024.”
Prin urmare la data depunerii prezentei acțiuni în control normativ de
către Nicolae Copacinschii - 16 mai 2024, Ordinul directorului general al
Serviciului Vamal nr.333-O/2014 cu privire la formularul, modul de
completare și utilizare a Deciziei de regularizare, cu modificările ulterioare
a cărui verificare a legalității o solicită reclamantul era deja abrogat.
În asemenea circumstanțe nu poate fi supus controlul normativ un act
administrativ normativ, care la data înaintării acțiunii deja nu mai producea
efecte juridice, acesta fiind abrogate.
Dispozițiile normative ale actului, impun ca acesta să se aplice în mod
continuu în perioada de activitate, subiecților și situațiilor juridice pentru
care a fost edictat. Actul administrativ normativ cuprinde un ansamblu de
norme care stabilesc anumite reguli care, ca orice act normativ, creează
anumite mecanisme, proceduri care funcționează regulat în raport de anumite
caracteristici și parametri stabiliți prin respectivul act.
În conformitate cu art. 65 alin. (1) al Legii nr. 100 din 22 decembrie
2017 cu privire la actele normative, abrogarea este un procedeu tehnico-
juridic de suprimare prin care sânt scoase din vigoare prevederile actului
normativ ce nu mai corespund echilibrului dintre cerințele sociale de
reglementare legală.
Conform art. 67 alin. (1) al Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu
privire la actele normative, abrogarea actului normativ este dispusă printr-un
act separat de aceeași forță juridică sau de o forță juridică superioară. Actele
normative sau, după caz, dispozițiile acestora prin care a fost modificat actul
normativ care se abrogă se consideră abrogate din momentul abrogării
acestuia.
Art. 68 alin. (1) al Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la
actele normative prevede că, dacă într-un nou act normativ este menționat
6
expres că la intrarea în vigoare a acestuia se abrogă un act existent, atunci
actul din urmă se consideră abrogat din momentul intrării în vigoare a noului
act.
Astfel, în ceea ce privește momentul final al actului administrativ
normativ până la care se produc efectele juridice se are în vedere momentul
abrogării actului de către instituția publică/autoritatea administrativă care l-
a adoptat, iar abrogarea, produce consecințe juridice pentru viitor. Acest
lucru însemnă că atât abrogarea, cât și anularea actului nu are efecte
retroactive, efectele juridice și situațiile produse în perioada în care actul
administrativ normativ a fost în activitate rămân valabile.
Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că
încheierea din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
declarat inadmisibilă acțiunea în control normativ înaintată de către Nicolae
Copacinschii împotriva Serviciului Vamal privind constatarea nulității (cu
efect retroactiv) a prevederilor pct. 5 lit. c) al Ordinului nr. 333 din
31.07.2014 cu privire la formularul, modul de completare și utilizare a
Deciziei de regularizare, adoptat de Serviciul Vamal al RM, este întemeiată
și adoptată cu respectarea cadrului legal, completul de judecător al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 243 alin .(1) lit. b) din Codul
administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Danu Dogotari în interesele lui Nicolai
Copacinschi.
Menține încheierea din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Nicolae Copacinschii împotriva Serviciului Vamal
privind anularea actului administrativ normativ
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7