3ra-9/23 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-9/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni
„Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul
Prepelița Nicolai,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Combinatul de prelucrare a
lemnului” din Bălți împotriva Băncii Naționale a Moldovei, terți Societatea
cu Răspundere Limitată „Sarco Engineering” și Banca Comercială „Banca
Socială” Societate pe Acțiuni în proces de lichidare cu privire la anularea
actelor administrative,
împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-9/23
NR. PIGD 2-22032953-01-3ra-06012023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din
Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Curtea de Apel Chișinău, jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
19 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Societatea pe Acțiuni „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți,
reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 martie 2022, Societatea pe Acțiuni „Combinatul de prelucrare a
lemnului” din Bălți (în continuare SA „Combinatul de prelucrare a lemnului”
din Bălți) a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului
administrativ, împotriva Băncii Naționale a Moldovei, cu privire la anularea
actului administrativ.
În susținerea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că,
la 14 ianuarie 2021, s-a adresat Băncii Naționale a Moldovei cu cerere
prealabilă, solicitând suspendarea executării hotărârii nr.139 din
22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei și
anularea hotărârii respective.
Prin hotărârea nr.21 din 10 februarie 2022 a Comitetului executiv al
Băncii Naționale a Moldovei, notificată la 17 februarie 2022, cererea
prealabilă a fost declarată ca inadmisibilă din motivul omiterii termenului de
depunere stabilit de lege.
În opinia reclamantei, Banca Națională a Moldovei în mod eronat a
stabilit că a omis termenul de depunere a cererii prealabile, deoarece la
02 noiembrie 2021 s-a adresat autorității respective cu cerere, prin care a
solicitat eliberarea copiei hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 și eliberarea
copiei dosarului administrativ, însă, prin răspunsul nr.22 noiembrie 2021 a
fost informată despre refuzul furnizării informației solicitate, pe motiv că
documentele conțin informații ce constituie secret profesional, care pot
dăuna interesului sau prestigiului persoanei la care se referă.
Reclamanta a remarcat că, nu a primit copia hotărârii nr.139 din
22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei,
respectiv a fost respectat termenul de depunere a cererii prealabile și
termenul de depunere a acțiunii.
Totodată, a reținut că, pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul Central se află
spre examinare cauza civilă, intentată la acțiunea sa împotriva BC „Banca
Socială” SA în proces de lichidare, intervenient accesoriu SRL „Sarco
Engineering” privind anularea rezultatelor licitației, constatarea stingerii
obligației și radierea gajului.
1
În ședința de judecată din 12 noiembrie 2021, în cadrul cauzei civile
enunțate, reprezentantul SRL „Sarco Engineering” a prezentat instanței de
judecată copia scrisorii din 17 februarie 2021, prin care BC „Banca Socială”
SA în proces de lichidare a remis în adresa Băncii Naționale a Moldovei
solicitarea privind aprobarea tranzacției de vânzare-cumpărare către SRL
„Sarco Engineering” în rezultatul licitației din 25 noiembrie 2020, cu anexe
confirmative aferent lotului nr.11 expus la licitația din 25 noiembrie 2020.
La solicitarea sa către Bancă, au fost prezentate copiile actelor aferente
organizării, desfășurării și rezultatelor licitației din 25 noiembrie 2020
privind bunurile imobile: terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat
în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, cu suprafața de 1,6957 ha și construcțiile
amplasate pe acest teren cu numerele cadastrale XXXXXX.01-05 și terenul
cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. XXXXXX, str.
XXXXXX, cu suprafața de 1,0621 ha și construcțiile amplasate pe acest
teren cu numerele cadastrale XXXXXX.01-02.
Doar în acest mod a avut posibilitatea să ia cunoștință parțial cu
procedura desfășurării licitației din 25 noiembrie 2020, însă nu a avut
posibilitatea să obțină hotărârea Băncii Naționale a Moldovei, prin care
rezultatele licitației au fost aprobate prealabil.
Subsecvent, reclamanta a susținut că procedura de licitație a fost
viciată grav, erori care nu au fost luate în considerare de către Banca
Națională a Moldovei la examinarea solicitării BC „Banca Socială” SA în
proces de lichidare privind aprobarea tranzacției de vânzare-cumpărare către
SRL „Sarco Engineering”, în rezultatul licitației din 25 noiembrie 2020, care
a dus la emiterea hotărârii nr.139 din 22 iulie 2021.
De altfel, analizând actele aferente procedurii de licitație, a stabilit că
BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a admis mai multe derogări
de la prevederile Regulamentului cu privire la modul de comercializare a
activelor BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, care expres prevăd
identificarea potențialului cumpărător și a sursei de proveniență a
mijloacelor bănești, raportarea tranzacțiilor suspecte.
Or, câștigătorul licitației, atât la momentul adjudecării bunului, cât și
la momentul prezentării către BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare
a actelor privind sursa mijloacelor bănești utilizați pentru achitarea bunului,
nu deținea aceste mijloace bănești și intenționa să le identifice doar după
adjudecarea bunului, fapt pentru care și a solicitat la 20 ianuarie 2021,
permisiunea de a efectua evaluarea lotului care deja l-a adjudecat, pentru a
obține un credit, gajând aceste bunuri imobile, fapt ce nu s-a realizat.
Soldul în contul SRL „Sarco Engineering” din 20 decembrie 2020 în
mărime de 2 358 594,10 lei și veniturile raportate în perioada
01 ianuarie 2020 - 30 septembrie 2020 de doar 248 216,00 de lei, nu puteau
fi apreciate de Bancă drept surse suficiente pentru achitarea lotului, motiv
pentru care, BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a acordat termen
2
limită pentru justificarea mijloacelor bănești ce vor fi utilizate de câștigător,
iar în acest termen, câștigătorul a prezentat formal copia contractului de
împrumut nr.27/21 din 12 februarie 2021, în valoare de 600000,00 de euro,
ulterior declarând instanței că nici nu a utilizat acești bani pentru achitarea
lotului.
Valoarea contractului de 600 000,00 de euro, ce urma să fie oferită de
către SRL „Rail Pro Trading” către SRL „Sarco Engineering” depășește de
4 ori profitul companiei numite pentru anul 2019 – 626 654,00 de RON,
circumstanțe care nu au fost luate în considerare de BC „Banca Socială” SA
în proces de lichidare la identificarea potențialului cumpărător și a sursei de
proveniență a mijloacelor bănești până la remiterea în adresa Băncii
Naționale a Moldovei a solicitării privind aprobarea tranzacției de vânzare-
cumpărare către SRL „Sarco Engineering” în temeiul licitației din
25 noiembrie 2020.
La 17 februarie 2021, momentul când BC „Banca Socială” SA în
proces de lichidare a remis către Banca Națională a Moldovei actele în
vederea obținerii aprobării prealabile a tranzacției de vânzare-cumpărare
conform pct.7.3 lit.h), câștigătorul licitației urma să dispună pe conturile
bancare mijloacele financiare necesare pentru achitarea integrală a bunului
adjudecat, acte ce urma să fie incluse în setul de documente prezentat de
BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare către Banca Națională a
Moldovei, fapt ce nu s-a realizat, deoarece SRL „Sarco Engineering” nu
dispunea de aceste mijloace financiare în cont și nu a prezentat Băncii act
confirmativ în acest sens, iar Banca Națională a Moldovei a neglijat acest
lucru la instrumentarea dosarului administrativ și la adoptarea hotărârii
nr.139 din 22 iulie 2021.
În viziunea reclamantei, BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare
până la depunerea setului de documente către Banca Națională a Moldovei
nu a verificat suficient și nu a identificat just potențialul cumpărător și, în
special, sursa de proveniență a mijloacelor bănești, inclusiv existența
acestora pe conturile de decontare a câștigătorului, după cum prevede expres
Regulamentul.
Mai mult, din momentul depunerii cererii privind aprobarea
tranzacției de către BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare către
Banca Națională a Moldovei, adică 17 februarie 2021 și până la emiterea
hotărârii din 22 iulie 2021, au trecut mai mult de cinci luni, termen care
reprezintă o tergiversare evidentă a examinării dosarului, care a fost oferit
intenționat câștigătorului licitației SRL „Sarco Engineering”, pentru a
identifica mijloacele financiare necesare achitării lotului adjudecat, aspecte
care, în opinia reclamantei, denotă asupra controlului insuficient, formal și
părtinitor efectuat de Banca Națională a Moldovei în cadrul
instrumentării/analizei dosarului privind aprobarea prealabilă a operațiunii
3
de vânzare-cumpărare a activelor adjudecate în cadrul licitației din
25 noiembrie 2020.
În situația în care SRL „Sarco Engineering” susține că a utilizat
mijloacele proprii pentru achitarea lotului, atunci urma să se conformeze
prevederilor Regulamentului și să probeze în fața Băncii, până la
transmiterea dosarului spre aprobare prealabilă la Banca Națională a
Moldovei, că dispune în conturile bancare de mijloacele financiare necesare
pentru achitarea integrală a bunului adjudecat, fapt ce nu a fost realizat.
De altfel, sursa mijloacelor financiare efectiv încasate nu corespunde
cu cele declarate de câștigător, odată cu prezentarea sursei de finanțare la
solicitarea Băncii, iar BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare era
obligată să solicite suplimentar de la Banca Națională a Moldovei aprobarea
operațiunii de vânzare-cumpărare, în temeiul pct.6.7 lit.b) din Regulament,
fapt ce nu s-a realizat.
Având în vedere cele enunțate, SA „Combinatul de prelucrare a
lemnului” din Bălți, a solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat,
suspendarea executării hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 a Comitetului
executiv al Băncii Naționale a Moldovei, anularea hotărârii nr.139 din
22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei și
anularea hotărârii nr.21 din 10 februarie 2022 a Comitetului executiv al
Băncii Naționale a Moldovei, prin care a fost respinsa cererea prealabilă.
Prin încheierea protocolară din 06 iunie 2022 a Curții de Apel
Chișinău au fost atrași în proces în calitate de terți BC „Banca Socială” SA
în proces de lichidare și SRL „Sarco Engineering” (f.d.61, Vol.I).
Prin încheierea din 06 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
declarată inadmisibilă pretenția SA „Combinatul de prelucrare a lemnului”
din Bălți cu privire la suspendarea executării hotărârii nr.139 din
22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei
(f.d.62-63, Vol.I).
La 03 octombrie 2022, SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din
Bălți a depus cerere de completare a acțiunii, solicitând anularea hotărârii
nr.139 din 22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a
Moldovei și a hotărârii nr.21 din 10 februarie 2022 a Comitetului executiv al
Băncii Naționale a Moldovei, prin care a fost respinsa cererea prealabilă
(f.d.108-112, Vol.I).
Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de SA „Combinatul de prelucrare a
lemnului” din Bălți (f.d.141-152, Vol.II).
Fiind învestită cu judecată cauzei în prima instanță, Curtea de Apel
Chișinău referitor la admisibilitatea acțiunii a remarcat că, aceasta a fost
depusă de către SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți cu
respectarea termenului de adresare în judecată, cât și a termenului de
4
depunere a cererii prealabile, or, la dosarul cauzei nu există înscrisuri care să
confirme data la care reclamantei i-a fost comunicată copia hotărârii
Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.139 din
22 iulie 2021 „Cu privire la aprobarea operațiunii de vânzare a activului
BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare în valoare de despre 1 milion
de lei”, iar hotărârea adoptată în procedură prealabilă a fost emisă la
10 februarie 2022.
Subsecvent, raportând circumstanțele de fapt ale speței la dispozițiile
Codului administrativ, art. 387 alin. (1), (26), (27) și (29) din Legea cu privire
la lichidarea băncilor nr.550 din 21 iulie 1995, pct. 6.1-6.6, 7.6-7.8, 8.1-8.5
din Regulamentul cu privire la modul de comercializare a activelor
BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, Curtea de Apel Chișinău a
conchis că hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei
nr. 139 din 22 iulie 2021 cu privire la aprobarea operațiunii de vânzare a
activului BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare în valoare de peste
1000000 de lei, este legală și întemeiată, iar argumentele expuse în acțiunea
formulată de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți au un
caracter declarativ și nu pot fi reținute drept temei de anulare a actului
administrativ contestat.
Astfel, la argumentul reclamantei precum că la emiterea hotărârii
contestate, Banca Națională a Moldovei nu a ținut cont de faptul că,
câștigătorul licitației SRL „Sarco Engineering” urma să dispună pe conturile
bancare mijloacele financiare necesare pentru achitarea integrală a bunului
adjudecat, prima instanță a enunțat că, la momentul examinării solicitării
BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare de aprobare a tranzacției de
vânzare-cumpărare, Băncii Naționale a Moldovei i-au fost prezentate acte
care confirmau disponibilitatea câștigătorului licitației de a achita prețul
lotului adjudecat.
Subsecvent, instanța ierarhic inferioară a desconsiderat argumentele
reclamantei precum că, Banca Națională a Moldovei nu a verificat sursa de
proveniență a mijloacelor bănești, deoarece prin înscrisurile din dosarul
administrativ se confirmă cert, că până la emiterea hotărârii nr. 139 din
22 iulie 2021, Banca Națională a Moldovei a solicitat Serviciului Prevenirea
și Combaterea Spălării Banilor informații cu privire la faptul, dacă
persoanele fizice/juridice menționate în scrisoarea Băncii, au fost sau nu
implicați în tranzacții suspecte, care cad sub incidența Legii cu privire la
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și,
totodată, prezentarea informației cu privire la existența/lipsa măsurilor
asiguratorii sau altor restricții/interdicții dispuse referitor la tranzacțiile
efectuate de către persoanele menționate în scrisoare, inclusiv, dacă acestea
sunt sau au fost subiecți în cadrul analizelor investigațiilor de spălare a
banilor și/sau finanțarea terorismului. Iar, prin răspunsul Serviciului
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din 15 iunie 2021, Banca
Națională a Moldovei a fost informată că, în rezultatul verificării din oficiu
5
a informațiilor deținute în temeiul Legii nr. 308/2017, s-a constatat că
persoanele fizice și juridice menționate în cadrul solicitării la moment nu
sunt subiecți de investigație în cadrul Serviciului pentru suspiciuni de spălare
de bani sau alte infracțiuni asociate, totodată, indicând, că Serviciul nu
dispune de anumite informații din care s-ar putea deduce caracterul suspect
al operațiunii supuse autorității, nefiind aplicate măsuri asiguratorii sau alte
restricții/interdicții, ce ar servi motiv pentru respingerea cererii de autorizare
a tranzacției în cauză (f. d. 36, 40, dosar administrativ, volumul I).
De altfel, prima instanță a desconsiderat și argumentele reclamantei
precum că BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, a deviat de la
indicațiile Băncii Naționale a Moldovei, conform cărora în cazul achitării
datoriei debitorului până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare,
activul urmează a fi scos de la licitație. Or, prin scrisoarea Băncii Naționale
a Moldovei din 03 iulie 2020, completată prin scrisoarea electronică din
06 iulie 2020, s-a recomandat Băncilor în proces de lichidare să ofere
comisiei de vânzare dreptul, ca printr-o decizie consemnată în procesul-
verbal, aprobat de lichidatorul Băncii, să excludă activul de la licitație în
cazul în care datoria debitorului a fost achitată în total până la începerea
licitației, sau, cu titlu de excepție, până la încheierea contractului de vânzare-
cumpărare a activului, cu argumentările de rigoare consemnate într-un
proces-verbal. Potrivit explicațiilor reprezentantului Băncii Naționale a
Moldovei, excepția respectivă se referă la situația în care, urmare a vânzării
bunului la licitație, suma datoriei achitate de către debitor după momentul
petrecerii licitației, dar până la momentul încheierii contractului de vânzare-
cumpărare, este mai mare decât prețul bunului vândut la licitație.
La caz, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că SA „Combinatul de
prelucrare a lemnului” din Bălți a efectuat un transfer în vederea stingerii
obligațiilor față de BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, abia la
05 ianuarie 2021, adică, după data desfășurării licitației în cadrul căreia
SRL „Sarco Engineering” a fost desemnată câștigător. Mai mult, după
efectuarea transferului din 05 ianuarie 2021, BC „Banca Socială” SA în
proces de lichidare a solicitat opinia Băncii Naționale a Moldovei asupra
acțiunilor ce urmează a fi întreprinse de lichidator după achitarea sumei, iar
Banca Națională a Moldovei, la rândul său, prin scrisoarea de comunicare a
hotărârii nr. 139 din 22 iulie 2021, a atras atenția lichidatorului
BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare asupra necesității de a acționa
cu diligență și de a urmări respectarea cadrului legal în relațiile cu debitorul
gajist SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, precum și
soluționarea pretențiilor invocate de acesta prin cererile înaintate
lichidatorului în conformitate cu legea. Iar, reieșind din interpretările oferite
de reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, a dedus că, excepția la care
s-a făcut trimitere în acțiunea depusă de SA „Combinatul de prelucrare a
lemnului” din Bălți, nu este incidentă în speță, în condițiile în care, prețul
6
bunului vândut la licitație este de 12122087,00 lei, dar suma datoriei achitate
de reclamantă după licitație era de 6025000,00 lei.
Prin urmare, reieșind din cele expuse prima instanță a conchis că,
argumentele reclamantei cu privire la netemeinicia hotărârii nr. 139 din
22 iulie 2021, au un caracter declarativ și neîntemeiat, fiind combătute
integral prin actele administrate la dosarul administrativ.
De altfel, Curtea de Apel Chișinău a respins argumentele reclamantei
precum că, Banca Națională a Moldovei a încălcat termenul procedurii
administrative, stabilit la art. 60 Codul administrativ.
În acest sens, făcând referire și relevând dispozițiile art. 60, 81
alin. (2), (4) din Codul administrativ, Hotărârii Parlamentului nr. 49 din
31 martie 2021, Curtea de Apel Chișinău a notat că după depunerea cererii
BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare cu privire la aprobarea
prealabilă a operațiunii de vânzare a activului adjudecat, la 10 martie 2021,
procedura administrativă a fost suspendată, până la prezentarea unor
informații pentru o parte din mijloacele bănești ce urmau a fi utilizate pentru
procurarea activului adjudecat, care proveneau dintr-un împrumut primit de
la un nerezident. La 16 martie 2021, au fost prezentate documentele care
confirmă luarea la evidență de către Banca Națională a Moldovei a
angajamentului extern notificat prin atribuirea numărului de evidență distinct
și a semnăturii persoanei responsabile. La 18 martie 2021, procedura
administrativă inițiată de Banca Națională a Moldovei a fost suspendată până
la prezentarea documentelor ce confirmă depunerea în contul bancar a
mijloacelor bănești ce urmează a fi utilizate de către câștigător la procurarea
activului și situația financiară pentru perioada 01 ianuarie 2020 –
31 decembrie 2020, documentele respective fiind prezentate la
28 aprilie 2021. Iar, la 21 iunie 2021, BC „Banca Socială” SA în proces de
lichidare a fost informată despre prelungirea termenului general de
examinare a cererii cu 30 de zile, în legătură cu faptul că în cadrul examinării
setului de documente prezentat, s-a constatat necesitatea solicitării de către
Banca Națională a Moldovei a unor informații suplimentare, care au fost
obținute de la alte instituții ale statului. Astfel, la 19 iulie 2021, Banca a fost
informată despre prelungirea termenului de examinare a cererii cu 15 zile, în
legătură cu necesitatea definitivării procesului de aprobare a operațiunii de
vânzare a activului, iar la 22 iulie 2021, a fost adoptată hotărârea Comitetului
executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 139.
Astfel, analizând situația de fapt din speță, prin prisma reglementărilor
art. 60, 81 Codul administrativ, prima instanță a relevat că Banca Națională
a Moldovei a respectat termenul general al procedurii administrative.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că acțiunea depusă de
SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți este neîntemeiată, iar
argumentele expuse în acțiune au fost combătute integral prin probatoriul
administrat la dosarul cauzei, motiv pentru care a respins acțiunea, în temeiul
7
art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ. Or, la caz, nu sunt întrunite
temeiurile de ilegalitate a actului administrativ contestat, acesta fiind emis
cu respectarea legii, competenței și procedurii în vigoare.
La 28 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal,
SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de
avocatul Prepelița Nicolai a depus recurs împotriva hotărârii din
21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 21 decembrie 2022 a
prezentat motivarea recursului, completată la 04 noiembrie 2024 și
07 februarie 2025, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii
(f.d.154-157; 159-186, Vol.I; f.d.148-149, 161-163, Vol.II).
În susținerea recursului SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din
Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai a invocat ilegalitatea și
netemeinicia hotărârii primei instanțe, declarând că Curtea de Apel Chișinău
a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele
administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de
apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material,
în special a Regulamentului cu privire la modul de comercializare a activelor
BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, aprobat de lichidator la
20 iulie 2020, cât și prevederile art.60, 78 și 81 din Codul administrativ.
Recurenta a indicat că, prima instanță a motivat soluția prin faptul că
Băncii Naționale a Moldovei i-a fost prezentat setul de documente
confirmative privind disponibilitatea în conturile bancare ale câștigătorului
licitației a mijloacelor financiare necesare pentru achitarea integrală a
bunului adjudecat, însă, asemenea acte nu se regăsesc la dosarul
administrativ.
Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat prevederile pct.7.3 din
Regulamentul enunțat, înlocuind din oficiu actele prevăzute de Regulament
cu altele, indicând că este suficientă prezentarea documentelor de
disponibilitate a câștigătorului de a achita lotul.
Prima instanță nu se referă la nicio probă din dosarul administrativ pe
care a apreciat-o ca fiind echivalentă și identică ce înlocuiește actul prevăzut
obligatoriu la pct.7.3 lit.h) din Regulament.
Curtea de Apel Chișinău a omis să rețină că derularea procedurii
administrative, fără atragerea sa în calitate de terț, căreia i-au fost afectate
drepturile prin procedura respectivă, constituie o încălcare gravă a procedurii
administrativ. Or, Banca Națională a Moldovei în temeiul art.44 alin.(3) din
Codul administrativ, era obligată să o atragă ca terț la etapa procedurii
administrative, deoarece viza nemijlocit proprietatea sa.
Despre existența interesului său legal asupra obiectului procedurii
administrative, Banca Națională a Moldovei cunoștea încă din ianuarie 2021,
8
când a depus cerere, prin care a solicitat contribuția Băncii Naționale a
Moldovei la radierea gajului instituit asupra bunurilor imobile.
De asemenea, Banca Națională a Moldovei, contrar prevederilor
art.118 din Codul administrativ, nu a motivat suficient și complet hotărârea
nr.139 din 22 iulie 2021, or, în aceasta nu se regăsește o descriere succintă a
procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului administrativ,
probele, audierile, opiniile participanților.
La fel, termenul general de examinare a cererii BC „Banca Socială”
SA în proces de lichidare a fost grav depășit, ce atestă vicierea procedurii
administrative.
În opinia recurentei, Banca Națională a Moldovei prin acțiunile sale
atentează grav asupra dreptului său de proprietate privată asupra bunurilor
sale imobile, fapt ce contravine Constituției Republicii Moldova și art.1 din
Protocolul 1 la CEDO.
La 30 ianuarie 2023, 01 februarie 2023 și la 08 februarie 2023,
SRL „Sarco Engineering”, Banca Națională a Moldovei și BC „Banca
Socială” SA în proces de lichidare au depus referințe, solicitând să fie
declarat inadmisibil recursul depus de SA „Combinatul de prelucrare a
lemnului” din Bălți, cu menținerea hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată, emisă cu
respectarea prevederilor legislației în vigoare.
La 05 noiembrie 2024 și 18 februarie 2025 BC „Banca Socială” SA a
depus referințe suplimentare, prin care a solicitat respingerea recursului și a
cererilor de completare a recursului ca fiind inadmisibile și neîntemeiate cu
menținerea hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Prin referința suplimentară depusă la 06 noiembrie 2024, Banca
Națională a Moldovei a solicitat declararea inadmisibilă a recursului.
La 20 februarie 2025, SRL „Sarco Engineering” și Banca Națională a
Moldovei, au depus referințe suplimentare, în care au reiterat concluziile lor
anterioare privind necesitatea declarării inadmisibilității recursului depus de
SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor
intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
9
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul depus de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din
Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai, a fost depus până la data
intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare
până la 01 septembrie 2023):
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că SA „Combinatul de prelucrare a
lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai, s-a
conformat dispozițiilor art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ și a
depus în termen recursul la 28 noiembrie 2022, iar motivarea recursului la
10
21 decembrie 2022. Or, hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 21 noiembrie 2022, copia dispozitivului hotărârii, fiind expediat
participanților la proces, prin e-mail, la 22 noiembrie 2022, iar hotărârea
motivată la 06 decembrie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta
electronică, anexate la dosar (f.d.153, 158, Vol.I).
Din analiza prevederilor legale enunțate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de
01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate
la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
11
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți,
reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cadrul examinării cauzei în prima instanță, care au
fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei
în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Alegația SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți că nu a
fost atrasă în calitate de terț la etapa derulării procedurii administrative, nu
constituie un temei de admisibilitate, deoarece nu denotă o încălcare
esențială sau interpretare eronată a normei materiale sau procesuale,
respectiv nu constituie un temei de admisibilitate a recursului. Or,
SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți figurează în calitate de
participant în procedura administrativă, fiindu-i respectate drepturile în
cadrul acestei proceduri, participând activ prin depunerea unor cereri și
interpelări, recepționând răspunsuri la acestea, a fost informată despre
etapele proceselor derulate, astfel interesele acesteia nefiind neglijate.
Totodată, SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți a beneficiat
de dreptul de a contesta Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei, cauza
fiindu-i examinată în fond.
De altfel, recurenta nu a dezvoltat și motivat argumentul neatragerii
sale în procedura administrativă, odată ce nu a relatat despre încălcarea sau
limitarea anumitor drepturi, cu atât mai mult că acțiunea s-a examinat pe
fondul legalității și temeiniciei hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 139
din 22 iulie 2021.
12
Iar, înscrisurile prezentate spre anexare de SA „Combinatul de
prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai
la 13 și 16 octombrie 2023, 19 martie 2024, 22 iulie 2024,
07 octombrie 2024, 11 martie 2025, și anume: petițiile adresate Președintelui
Republicii Moldova la 10 aprilie 2023 și 22 iulie 2024, cererea de admitere
a creanței față de debitorul SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din
Bălți cu anexe depusă de BC „Banca Socială” SA, scrisoarea expediată de
BC „Banca Socială” SA Administratorului procesului de insolvabilitate a
SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți din 18 iulie 2024,
deciziile din 08 iulie 2024, 04 decembrie 2024 și 21 februarie 2025 ale Curții
de Apel Bălți, încheierile din 12 aprilie 2024, 23 august 2024 și
18 septembrie 2024 ale Judecătoriei Bălți, sediul Central, nu se încadrează
în rigorile art. 246 din Codul administrativ (în vigoare la momentul depunerii
recursului) și nu conferă admisibilitate recursului, ceea ce înseamnă că ele
nu îndeplinesc cerințele legale specifice pentru a fi luate în considerare în
etapa de verificare a admisibilității recursului și declararea admisibilă a
acestuia.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată
de avocatul Prepelița Nicolai.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiuni
„Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul
Prepelița Nicolai.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
13