3ra-9/23 — anularea actelor administrative

La 09 martie 2022, Societatea pe Acțiuni „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți (în continuare SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți) a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Băncii Naționale a Moldovei, cu privire la anularea actului administrativ.

În susținerea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, la 14 ianuarie 2021, s-a adresat Băncii Naționale a Moldovei cu cerere prealabilă, solicitând suspendarea executării hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei și anularea hotărârii respective.

Prin hotărârea nr.21 din 10 februarie 2022 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, notificată la 17 februarie 2022, cererea prealabilă a fost declarată ca inadmisibilă din motivul omiterii termenului de depunere stabilit de lege.

În opinia reclamantei, Banca Națională a Moldovei în mod eronat a stabilit că a omis termenul de depunere a cererii prealabile, deoarece la 02 noiembrie 2021 s-a adresat autorității respective cu cerere, prin care a solicitat eliberarea copiei hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 și eliberarea copiei dosarului administrativ, însă, prin răspunsul nr.22 noiembrie 2021 a fost informată despre refuzul furnizării informației solicitate, pe motiv că documentele conțin informații ce constituie secret profesional, care pot dăuna interesului sau prestigiului persoanei la care se referă.

Reclamanta a remarcat că, nu a primit copia hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, respectiv a fost respectat termenul de depunere a cererii prealabile și termenul de depunere a acțiunii.

Totodată, a reținut că, pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul Central se află spre examinare cauza civilă, intentată la acțiunea sa împotriva BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, intervenient accesoriu SRL „Sarco Engineering” privind anularea rezultatelor licitației, constatarea stingerii obligației și radierea gajului. 1

În ședința de judecată din 12 noiembrie 2021, în cadrul cauzei civile enunțate, reprezentantul SRL „Sarco Engineering” a prezentat instanței de judecată copia scrisorii din 17 februarie 2021, prin care BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a remis în adresa Băncii Naționale a Moldovei solicitarea privind aprobarea tranzacției de vânzare-cumpărare către SRL „Sarco Engineering” în rezultatul licitației din 25 noiembrie 2020, cu anexe confirmative aferent lotului nr.11 expus la licitația din 25 noiembrie 2020.

La solicitarea sa către Bancă, au fost prezentate copiile actelor aferente organizării, desfășurării și rezultatelor licitației din 25 noiembrie 2020 privind bunurile imobile: terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, cu suprafața de 1,6957 ha și construcțiile amplasate pe acest teren cu numerele cadastrale XXXXXX.01-05 și terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, cu suprafața de 1,0621 ha și construcțiile amplasate pe acest teren cu numerele cadastrale XXXXXX.01-02.

Doar în acest mod a avut posibilitatea să ia cunoștință parțial cu procedura desfășurării licitației din 25 noiembrie 2020, însă nu a avut posibilitatea să obțină hotărârea Băncii Naționale a Moldovei, prin care rezultatele licitației au fost aprobate prealabil.

Subsecvent, reclamanta a susținut că procedura de licitație a fost viciată grav, erori care nu au fost luate în considerare de către Banca Națională a Moldovei la examinarea solicitării BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare privind aprobarea tranzacției de vânzare-cumpărare către SRL „Sarco Engineering”, în rezultatul licitației din 25 noiembrie 2020, care a dus la emiterea hotărârii nr.139 din 22 iulie 2021.

De altfel, analizând actele aferente procedurii de licitație, a stabilit că BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a admis mai multe derogări de la prevederile Regulamentului cu privire la modul de comercializare a activelor BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, care expres prevăd identificarea potențialului cumpărător și a sursei de proveniență a mijloacelor bănești, raportarea tranzacțiilor suspecte.

Or, câștigătorul licitației, atât la momentul adjudecării bunului, cât și la momentul prezentării către BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a actelor privind sursa mijloacelor bănești utilizați pentru achitarea bunului, nu deținea aceste mijloace bănești și intenționa să le identifice doar după adjudecarea bunului, fapt pentru care și a solicitat la 20 ianuarie 2021, permisiunea de a efectua evaluarea lotului care deja l-a adjudecat, pentru a obține un credit, gajând aceste bunuri imobile, fapt ce nu s-a realizat.

Soldul în contul SRL „Sarco Engineering” din 20 decembrie 2020 în mărime de 2 358 594,10 lei și veniturile raportate în perioada 01 ianuarie 2020 - 30 septembrie 2020 de doar 248 216,00 de lei, nu puteau fi apreciate de Bancă drept surse suficiente pentru achitarea lotului, motiv pentru care, BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a acordat termen 2 limită pentru justificarea mijloacelor bănești ce vor fi utilizate de câștigător, iar în acest termen, câștigătorul a prezentat formal copia contractului de împrumut nr.27/21 din 12 februarie 2021, în valoare de 600000,00 de euro, ulterior declarând instanței că nici nu a utilizat acești bani pentru achitarea lotului.

Valoarea contractului de 600 000,00 de euro, ce urma să fie oferită de către SRL „Rail Pro Trading” către SRL „Sarco Engineering” depășește de 4 ori profitul companiei numite pentru anul 2019 – 626 654,00 de RON, circumstanțe care nu au fost luate în considerare de BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare la identificarea potențialului cumpărător și a sursei de proveniență a mijloacelor bănești până la remiterea în adresa Băncii Naționale a Moldovei a solicitării privind aprobarea tranzacției de vânzare- cumpărare către SRL „Sarco Engineering” în temeiul licitației din 25 noiembrie 2020.

La 17 februarie 2021, momentul când BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a remis către Banca Națională a Moldovei actele în vederea obținerii aprobării prealabile a tranzacției de vânzare-cumpărare conform pct.7.3 lit.h), câștigătorul licitației urma să dispună pe conturile bancare mijloacele financiare necesare pentru achitarea integrală a bunului adjudecat, acte ce urma să fie incluse în setul de documente prezentat de BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare către Banca Națională a Moldovei, fapt ce nu s-a realizat, deoarece SRL „Sarco Engineering” nu dispunea de aceste mijloace financiare în cont și nu a prezentat Băncii act confirmativ în acest sens, iar Banca Națională a Moldovei a neglijat acest lucru la instrumentarea dosarului administrativ și la adoptarea hotărârii nr.139 din 22 iulie 2021.

În viziunea reclamantei, BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare până la depunerea setului de documente către Banca Națională a Moldovei nu a verificat suficient și nu a identificat just potențialul cumpărător și, în special, sursa de proveniență a mijloacelor bănești, inclusiv existența acestora pe conturile de decontare a câștigătorului, după cum prevede expres Regulamentul.

Mai mult, din momentul depunerii cererii privind aprobarea tranzacției de către BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare către Banca Națională a Moldovei, adică 17 februarie 2021 și până la emiterea hotărârii din 22 iulie 2021, au trecut mai mult de cinci luni, termen care reprezintă o tergiversare evidentă a examinării dosarului, care a fost oferit intenționat câștigătorului licitației SRL „Sarco Engineering”, pentru a identifica mijloacele financiare necesare achitării lotului adjudecat, aspecte care, în opinia reclamantei, denotă asupra controlului insuficient, formal și părtinitor efectuat de Banca Națională a Moldovei în cadrul instrumentării/analizei dosarului privind aprobarea prealabilă a operațiunii 3 de vânzare-cumpărare a activelor adjudecate în cadrul licitației din 25 noiembrie 2020.

În situația în care SRL „Sarco Engineering” susține că a utilizat mijloacele proprii pentru achitarea lotului, atunci urma să se conformeze prevederilor Regulamentului și să probeze în fața Băncii, până la transmiterea dosarului spre aprobare prealabilă la Banca Națională a Moldovei, că dispune în conturile bancare de mijloacele financiare necesare pentru achitarea integrală a bunului adjudecat, fapt ce nu a fost realizat.

De altfel, sursa mijloacelor financiare efectiv încasate nu corespunde cu cele declarate de câștigător, odată cu prezentarea sursei de finanțare la solicitarea Băncii, iar BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare era obligată să solicite suplimentar de la Banca Națională a Moldovei aprobarea operațiunii de vânzare-cumpărare, în temeiul pct.6.7 lit.b) din Regulament, fapt ce nu s-a realizat.

Având în vedere cele enunțate, SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, a solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat, suspendarea executării hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, anularea hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei și anularea hotărârii nr.21 din 10 februarie 2022 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, prin care a fost respinsa cererea prealabilă.

Prin încheierea protocolară din 06 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost atrași în proces în calitate de terți BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare și SRL „Sarco Engineering” (f.d.61, Vol.I).

Prin încheierea din 06 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată inadmisibilă pretenția SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți cu privire la suspendarea executării hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei (f.d.62-63, Vol.I).

La 03 octombrie 2022, SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți a depus cerere de completare a acțiunii, solicitând anularea hotărârii nr.139 din 22 iulie 2019 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei și a hotărârii nr.21 din 10 februarie 2022 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, prin care a fost respinsa cererea prealabilă (f.d.108-112, Vol.I).

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți (f.d.141-152, Vol.II).

Fiind învestită cu judecată cauzei în prima instanță, Curtea de Apel Chișinău referitor la admisibilitatea acțiunii a remarcat că, aceasta a fost depusă de către SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți cu respectarea termenului de adresare în judecată, cât și a termenului de 4 depunere a cererii prealabile, or, la dosarul cauzei nu există înscrisuri care să confirme data la care reclamantei i-a fost comunicată copia hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.139 din 22 iulie 2021 „Cu privire la aprobarea operațiunii de vânzare a activului BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare în valoare de despre 1 milion de lei”, iar hotărârea adoptată în procedură prealabilă a fost emisă la 10 februarie 2022.

Subsecvent, raportând circumstanțele de fapt ale speței la dispozițiile Codului administrativ, art. 387 alin. (1), (26), (27) și (29) din Legea cu privire la lichidarea băncilor nr.550 din 21 iulie 1995, pct. 6.1-6.6, 7.6-7.8, 8.1-8.5 din Regulamentul cu privire la modul de comercializare a activelor BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 139 din 22 iulie 2021 cu privire la aprobarea operațiunii de vânzare a activului BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare în valoare de peste 1000000 de lei, este legală și întemeiată, iar argumentele expuse în acțiunea formulată de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți au un caracter declarativ și nu pot fi reținute drept temei de anulare a actului administrativ contestat.

Astfel, la argumentul reclamantei precum că la emiterea hotărârii contestate, Banca Națională a Moldovei nu a ținut cont de faptul că, câștigătorul licitației SRL „Sarco Engineering” urma să dispună pe conturile bancare mijloacele financiare necesare pentru achitarea integrală a bunului adjudecat, prima instanță a enunțat că, la momentul examinării solicitării BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare de aprobare a tranzacției de vânzare-cumpărare, Băncii Naționale a Moldovei i-au fost prezentate acte care confirmau disponibilitatea câștigătorului licitației de a achita prețul lotului adjudecat.

Subsecvent, instanța ierarhic inferioară a desconsiderat argumentele reclamantei precum că, Banca Națională a Moldovei nu a verificat sursa de proveniență a mijloacelor bănești, deoarece prin înscrisurile din dosarul administrativ se confirmă cert, că până la emiterea hotărârii nr. 139 din 22 iulie 2021, Banca Națională a Moldovei a solicitat Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor informații cu privire la faptul, dacă persoanele fizice/juridice menționate în scrisoarea Băncii, au fost sau nu implicați în tranzacții suspecte, care cad sub incidența Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și, totodată, prezentarea informației cu privire la existența/lipsa măsurilor asiguratorii sau altor restricții/interdicții dispuse referitor la tranzacțiile efectuate de către persoanele menționate în scrisoare, inclusiv, dacă acestea sunt sau au fost subiecți în cadrul analizelor investigațiilor de spălare a banilor și/sau finanțarea terorismului. Iar, prin răspunsul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din 15 iunie 2021, Banca Națională a Moldovei a fost informată că, în rezultatul verificării din oficiu 5 a informațiilor deținute în temeiul Legii nr. 308/2017, s-a constatat că persoanele fizice și juridice menționate în cadrul solicitării la moment nu sunt subiecți de investigație în cadrul Serviciului pentru suspiciuni de spălare de bani sau alte infracțiuni asociate, totodată, indicând, că Serviciul nu dispune de anumite informații din care s-ar putea deduce caracterul suspect al operațiunii supuse autorității, nefiind aplicate măsuri asiguratorii sau alte restricții/interdicții, ce ar servi motiv pentru respingerea cererii de autorizare a tranzacției în cauză (f. d. 36, 40, dosar administrativ, volumul I).

De altfel, prima instanță a desconsiderat și argumentele reclamantei precum că BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, a deviat de la indicațiile Băncii Naționale a Moldovei, conform cărora în cazul achitării datoriei debitorului până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, activul urmează a fi scos de la licitație. Or, prin scrisoarea Băncii Naționale a Moldovei din 03 iulie 2020, completată prin scrisoarea electronică din 06 iulie 2020, s-a recomandat Băncilor în proces de lichidare să ofere comisiei de vânzare dreptul, ca printr-o decizie consemnată în procesul- verbal, aprobat de lichidatorul Băncii, să excludă activul de la licitație în cazul în care datoria debitorului a fost achitată în total până la începerea licitației, sau, cu titlu de excepție, până la încheierea contractului de vânzare- cumpărare a activului, cu argumentările de rigoare consemnate într-un proces-verbal. Potrivit explicațiilor reprezentantului Băncii Naționale a Moldovei, excepția respectivă se referă la situația în care, urmare a vânzării bunului la licitație, suma datoriei achitate de către debitor după momentul petrecerii licitației, dar până la momentul încheierii contractului de vânzare- cumpărare, este mai mare decât prețul bunului vândut la licitație.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți a efectuat un transfer în vederea stingerii obligațiilor față de BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, abia la 05 ianuarie 2021, adică, după data desfășurării licitației în cadrul căreia SRL „Sarco Engineering” a fost desemnată câștigător. Mai mult, după efectuarea transferului din 05 ianuarie 2021, BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a solicitat opinia Băncii Naționale a Moldovei asupra acțiunilor ce urmează a fi întreprinse de lichidator după achitarea sumei, iar Banca Națională a Moldovei, la rândul său, prin scrisoarea de comunicare a hotărârii nr. 139 din 22 iulie 2021, a atras atenția lichidatorului BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare asupra necesității de a acționa cu diligență și de a urmări respectarea cadrului legal în relațiile cu debitorul gajist SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, precum și soluționarea pretențiilor invocate de acesta prin cererile înaintate lichidatorului în conformitate cu legea. Iar, reieșind din interpretările oferite de reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, a dedus că, excepția la care s-a făcut trimitere în acțiunea depusă de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, nu este incidentă în speță, în condițiile în care, prețul 6 bunului vândut la licitație este de 12122087,00 lei, dar suma datoriei achitate de reclamantă după licitație era de 6025000,00 lei.

Prin urmare, reieșind din cele expuse prima instanță a conchis că, argumentele reclamantei cu privire la netemeinicia hotărârii nr. 139 din 22 iulie 2021, au un caracter declarativ și neîntemeiat, fiind combătute integral prin actele administrate la dosarul administrativ.

De altfel, Curtea de Apel Chișinău a respins argumentele reclamantei precum că, Banca Națională a Moldovei a încălcat termenul procedurii administrative, stabilit la art. 60 Codul administrativ.

În acest sens, făcând referire și relevând dispozițiile art. 60, 81 alin. (2), (4) din Codul administrativ, Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021, Curtea de Apel Chișinău a notat că după depunerea cererii BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare cu privire la aprobarea prealabilă a operațiunii de vânzare a activului adjudecat, la 10 martie 2021, procedura administrativă a fost suspendată, până la prezentarea unor informații pentru o parte din mijloacele bănești ce urmau a fi utilizate pentru procurarea activului adjudecat, care proveneau dintr-un împrumut primit de la un nerezident. La 16 martie 2021, au fost prezentate documentele care confirmă luarea la evidență de către Banca Națională a Moldovei a angajamentului extern notificat prin atribuirea numărului de evidență distinct și a semnăturii persoanei responsabile. La 18 martie 2021, procedura administrativă inițiată de Banca Națională a Moldovei a fost suspendată până la prezentarea documentelor ce confirmă depunerea în contul bancar a mijloacelor bănești ce urmează a fi utilizate de către câștigător la procurarea activului și situația financiară pentru perioada 01 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2020, documentele respective fiind prezentate la 28 aprilie 2021. Iar, la 21 iunie 2021, BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a fost informată despre prelungirea termenului general de examinare a cererii cu 30 de zile, în legătură cu faptul că în cadrul examinării setului de documente prezentat, s-a constatat necesitatea solicitării de către Banca Națională a Moldovei a unor informații suplimentare, care au fost obținute de la alte instituții ale statului. Astfel, la 19 iulie 2021, Banca a fost informată despre prelungirea termenului de examinare a cererii cu 15 zile, în legătură cu necesitatea definitivării procesului de aprobare a operațiunii de vânzare a activului, iar la 22 iulie 2021, a fost adoptată hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 139.

Astfel, analizând situația de fapt din speță, prin prisma reglementărilor art. 60, 81 Codul administrativ, prima instanță a relevat că Banca Națională a Moldovei a respectat termenul general al procedurii administrative.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că acțiunea depusă de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți este neîntemeiată, iar argumentele expuse în acțiune au fost combătute integral prin probatoriul administrat la dosarul cauzei, motiv pentru care a respins acțiunea, în temeiul 7 art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ. Or, la caz, nu sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a actului administrativ contestat, acesta fiind emis cu respectarea legii, competenței și procedurii în vigoare.

La 28 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai a depus recurs împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 21 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului, completată la 04 noiembrie 2024 și 07 februarie 2025, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.154-157; 159-186, Vol.I; f.d.148-149, 161-163, Vol.II).

În susținerea recursului SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai a invocat ilegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material, în special a Regulamentului cu privire la modul de comercializare a activelor BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, aprobat de lichidator la 20 iulie 2020, cât și prevederile art.60, 78 și 81 din Codul administrativ.

Recurenta a indicat că, prima instanță a motivat soluția prin faptul că Băncii Naționale a Moldovei i-a fost prezentat setul de documente confirmative privind disponibilitatea în conturile bancare ale câștigătorului licitației a mijloacelor financiare necesare pentru achitarea integrală a bunului adjudecat, însă, asemenea acte nu se regăsesc la dosarul administrativ.

Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat prevederile pct.7.3 din Regulamentul enunțat, înlocuind din oficiu actele prevăzute de Regulament cu altele, indicând că este suficientă prezentarea documentelor de disponibilitate a câștigătorului de a achita lotul.

Prima instanță nu se referă la nicio probă din dosarul administrativ pe care a apreciat-o ca fiind echivalentă și identică ce înlocuiește actul prevăzut obligatoriu la pct.7.3 lit.h) din Regulament.

Curtea de Apel Chișinău a omis să rețină că derularea procedurii administrative, fără atragerea sa în calitate de terț, căreia i-au fost afectate drepturile prin procedura respectivă, constituie o încălcare gravă a procedurii administrativ. Or, Banca Națională a Moldovei în temeiul art.44 alin.(3) din Codul administrativ, era obligată să o atragă ca terț la etapa procedurii administrative, deoarece viza nemijlocit proprietatea sa.

Despre existența interesului său legal asupra obiectului procedurii administrative, Banca Națională a Moldovei cunoștea încă din ianuarie 2021, 8 când a depus cerere, prin care a solicitat contribuția Băncii Naționale a Moldovei la radierea gajului instituit asupra bunurilor imobile.

De asemenea, Banca Națională a Moldovei, contrar prevederilor art.118 din Codul administrativ, nu a motivat suficient și complet hotărârea nr.139 din 22 iulie 2021, or, în aceasta nu se regăsește o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului administrativ, probele, audierile, opiniile participanților.

La fel, termenul general de examinare a cererii BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a fost grav depășit, ce atestă vicierea procedurii administrative.

În opinia recurentei, Banca Națională a Moldovei prin acțiunile sale atentează grav asupra dreptului său de proprietate privată asupra bunurilor sale imobile, fapt ce contravine Constituției Republicii Moldova și art.1 din Protocolul 1 la CEDO.

La 30 ianuarie 2023, 01 februarie 2023 și la 08 februarie 2023, SRL „Sarco Engineering”, Banca Națională a Moldovei și BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare au depus referințe, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, cu menținerea hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată, emisă cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

La 05 noiembrie 2024 și 18 februarie 2025 BC „Banca Socială” SA a depus referințe suplimentare, prin care a solicitat respingerea recursului și a cererilor de completare a recursului ca fiind inadmisibile și neîntemeiate cu menținerea hotărârii din 21 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Prin referința suplimentară depusă la 06 noiembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a solicitat declararea inadmisibilă a recursului.

La 20 februarie 2025, SRL „Sarco Engineering” și Banca Națională a Moldovei, au depus referințe suplimentare, în care au reiterat concluziile lor anterioare privind necesitatea declarării inadmisibilității recursului depus de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul depus de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Din analiza prevederilor legale enunțate supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder 11 împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei în prima instanță, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Alegația SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți că nu a fost atrasă în calitate de terț la etapa derulării procedurii administrative, nu constituie un temei de admisibilitate, deoarece nu denotă o încălcare esențială sau interpretare eronată a normei materiale sau procesuale, respectiv nu constituie un temei de admisibilitate a recursului. Or, SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți figurează în calitate de participant în procedura administrativă, fiindu-i respectate drepturile în cadrul acestei proceduri, participând activ prin depunerea unor cereri și interpelări, recepționând răspunsuri la acestea, a fost informată despre etapele proceselor derulate, astfel interesele acesteia nefiind neglijate. Totodată, SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți a beneficiat de dreptul de a contesta Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei, cauza fiindu-i examinată în fond.

De altfel, recurenta nu a dezvoltat și motivat argumentul neatragerii sale în procedura administrativă, odată ce nu a relatat despre încălcarea sau limitarea anumitor drepturi, cu atât mai mult că acțiunea s-a examinat pe fondul legalității și temeiniciei hotărârii Băncii Naționale a Moldovei nr. 139 din 22 iulie 2021. 12

Iar, înscrisurile prezentate spre anexare de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai la 13 și 16 octombrie 2023, 19 martie 2024, 22 iulie 2024, 07 octombrie 2024, 11 martie 2025, și anume: petițiile adresate Președintelui Republicii Moldova la 10 aprilie 2023 și 22 iulie 2024, cererea de admitere a creanței față de debitorul SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți cu anexe depusă de BC „Banca Socială” SA, scrisoarea expediată de BC „Banca Socială” SA Administratorului procesului de insolvabilitate a SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți din 18 iulie 2024, deciziile din 08 iulie 2024, 04 decembrie 2024 și 21 februarie 2025 ale Curții de Apel Bălți, încheierile din 12 aprilie 2024, 23 august 2024 și 18 septembrie 2024 ale Judecătoriei Bălți, sediul Central, nu se încadrează în rigorile art. 246 din Codul administrativ (în vigoare la momentul depunerii recursului) și nu conferă admisibilitate recursului, ceea ce înseamnă că ele nu îndeplinesc cerințele legale specifice pentru a fi luate în considerare în etapa de verificare a admisibilității recursului și declararea admisibilă a acestuia.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SA „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Combinatul de prelucrare a lemnului” din Bălți, reprezentată de avocatul Prepelița Nicolai. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 13