2ra-1416/23 — Încasarea datoriei

La 06 decembrie 2021, OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Botnaru Sergiu, Botnaru Tudor, Botnaru Tudor și Zmuncilă Vitalie cu privire la încasarea datoriei, dobânzii contractuale și penalității de întârziere pentru încălcarea condițiilor de rambursare a creditorului și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că prin contractul de credit nr.***** din 30 octombrie 2020, OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a acordat lui Botnaru Sergiu un credit în sumă de 150 000 de lei, cu termenul final de rambursare stabilit la 01 noiembrie 2025. Pentru utilizarea creditului Botnaru Sergiu s-a angajat să achite o dobândă în mărime de 19,5% anual.

Conform contractelor de fidejusiune nr.*****, nr.***** și nr.***** din 30 octombrie 2020, fidejusorii Botnaru Tudor *****, Zmuncilă Vitalie și Botnaru Tudor ***** și-au asumat obligația să răspundă solidar cu debitorul Botnaru Sergiu în fața creditorului pentru obligațiile asumate conform contractului de credit nr.***** din 30 octombrie 2020.

Cu toate acestea, pârâtul Botnaru Sergiu nu și-a onorat obligațiunile contractuale privind rambursarea în termen, conform graficului, a creditului, dobânzii contractuale, încălcând astfel prevederile contractului de credit nominalizat.

La 26 mai 2021, OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a expediat în adresa pârâților reclamația nr.*****, prin care au fost informați despre încălcarea condițiilor contractului de credit, solicitând achitarea plăților restante la credit și dobândă până la 14 iunie 2021, însă nu s-a soldat cu succes.

Reclamanta a menționat că potrivit pct.6.1 din contractul de credit nr.***** din 30 octombrie 2020, pentru utilizarea creditului, debitorul Botnaru Sergiu urmează să achite o dobândă în mărime de 19,5% anual. Iar, 1 din prevederile pct.8.1 din contractul de credit rezultă că, părțile au convenit că la soldul creditului restant se va calcula penalitatea în mărime de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.

OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA consideră că în baza pct.13.1.4 din contractul de credit este îndreptățită să pretindă în orice moment rambursarea integrală a creditului, dobânzilor aferente și a altor sume prevăzute de contract în cazul întârzierii rambursării sumei creditului și/sau plății dobânzii, neonorarea de către debitor a altor obligații asumate prin contractul de credit și/sau apariția unor circumstanțe, care ar putea crea premise pentru încălcarea de către debitor a prevederilor contractuale.

La momentul depunerii acțiunii datoria restantă, conform contractului de credit nr.***** din 30 octombrie 2020, constituie suma de 173667,85 de lei, formată din 146905,96 de lei suma creditului, 789,26 de lei dobânda și 8972,63 de lei penalitate pentru încălcarea condițiilor de rambursare.

Cu trimitere la art.1763, 1764, 776, 858 alin.(2), 1247, 1628, 1640, OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a reiterat că în calitate de creditor este în drept să pretindă executarea solidară din contul pârâților.

În contextul enunțat, OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a solicitat încasarea în mod solidar din contul lui Botnaru Sergiu, Botnaru Tudor *****, Zmuncilă Vitalie și Botnaru Tudor ***** în beneficiul său a datoriei în sumă totală de 173667,85 de lei, constituită din: 146905,96 de lei creditul, 17 789,26 de lei dobânda și 8972,63 de lei penalitatea pentru încălcarea condițiilor de rambursare, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5 211 lei taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în judecată.

Judecătoria Orhei, sediul Telenești, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze în prima instanță, a motivat hotărârea de admitere a acțiunii depuse de OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA prin faptul că potrivit 2 contractului de credit nr.*****, OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a acordat un credit debitorului Botnaru Sergiu în valoare totală de 150000 de lei, pe o durată de 60 de luni, începând cu data de 01 decembrie 2020, cu rata dobânzii împrumutului stabilită în mărime de 19.5% anual și scadența finală conform graficului de rambursare - 01 noiembrie 2025 (f.d.11).

Instanța de fond a stabilit că potrivit dispozițiilor de plată nr.***** și nr.***** din 04 noiembrie 2021, debitorului Botnaru Sergiu i-a fost transferată suma creditului de 150.000 de lei în baza contractului de credit nr.*****, ceea ce confirmă executarea obligațiilor contractuale de credit (f.d.12,13).

La fel, instanța judecătorească a reținut că pe contractul de credit nr.***** din 30 octombrie 2020, conform graficului de rambursare, din suma totală spre plată (valoarea totală prestabilită) 236674,77 de lei, dintre care: 150000 de lei constituie creditul propriu-zis și 86674,77 de lei dobânda.

Potrivit certificatului privind calculul desfășurat în baza contractului de credit nr.***** din 30.10.2020 reiese că debitorul Botnaru Sergiu a achitat suma de 3094,04 lei cu titlu de credit rambursat, suma de 11876,44 de lei cu titlu de dobândă și suma de 2440, 96 de lei cu titlu de penalități, încetând de a-și achita ratele conform graficului stabilit la contractul de credit.

Prima instanță a remarcat că potrivit punctului 8.1 din contractul de credit, părțile au prevăzut ca pentru sumele restante ale creditului se percep penalitățile în mărime de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.

Instanța de fond a constatat că potrivit garanției personale a clauzei de fidejusiune prevăzut în punctul 11.2 din contractul de credit nr.***** din 30.10.2020 și a contractelor de fidejusiune nr.*****, nr.***** și nr.***** din 30.10.2020, restituirea creditului, plata dobânzii aferente, și, după caz, penalitatea de întârziere, este garantată de fidejusori, care sunt obligați solidar cu împrumutatul Botnaru Sergiu în fața împrumutătorului, și anume cu Botnaru Tudor *****, Botnaru Tudor ***** și Zmuncilă Vitalie.

Din considerentele menționate, instanța de fond a considerat drept întemeiată acțiunea depusă de OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA, dispunând admiterea integrală a acesteia, cu încasarea în mod solidar din contul lui Botnaru Sergiu, Botnaru Tudor *****, Botnaru Tudor ***** și Zmuncilă Vitalie în beneficiul reclamantei soldul creditului în mărime de 146905,96 de lei, dobânda contractuală în mărime de 17789,26 de lei și penalitatea în mărime de 8972,63 de lei. 3

Distinct, prima instanță a accentuat că părțile au individualizat expres obligația de restituire sub formă de 0,5% penalitate pentru fiecare zi de întârziere.

Cu trimitere la art.934 alin.(1) din Codul civil, instanța de fond a apreciat că debitorul nu a prezentat înscrisuri probatorii, prin care s-ar demonstra că neexecutarea este justificată, iar contractul de credit nu prevede clauze cu privire la penalitate, or, o astfel de clauză este prevăzută la punctul 8 al contractului de credit nr.***** din 30.10.2020, raportat la prevederile art.942 din Codul civil, fiind probată suficient exprimarea de către pârât a consimțământului său la instituirea raportului juridic civil de penalități.

Din considerentele menționate, prima instanță a concluzionat că este întemeiată pretenția creditorului privind încasarea din contul debitorului penalitatea pentru fiecare zi de întârziere la soldul creditului restant.

De asemenea, cu trimitere la prevederile art.82 și 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prima instanță a considerat necesar de a încasa în mod solidar din contul pârâților suma de 5211 lei taxa de stat achitată de către reclamanta OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA la depunerea acțiunii, fapt ce se confirmă prin ordinul de plată nr.***** din 30 noiembrie 2021.

Instanța de apel a motivat decizia, pronunțându-se doar în partea hotărârii contestate de către apelantul Botnaru Sergiu și anume, în privința încasării penalității de întârziere în mărime de 8972,63 de lei și taxei de stat.

La acest aspect instanța de apel a reținut că în temeiul contractului de credit din 30 octombrie 2020, părțile au convenit ca la soldul restant se va calcula penalitatea în mărime de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere (pct.8 din contract).

S-a stabilit că la caz există obligația debitorului Botnaru Sergiu de a despăgubi creditorul OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA pentru prejudiciul cauzat pentru neexecutarea corespunzătoare a unei obligații ce- i revine potrivit contractului, or, debitorul nu și-a executat corespunzător obligațiile, situație în care conform contractului de credit urmează să achite penalitatea de întârziere.

Instanța de apel a rezumat că în condițiile în care Botnaru Sergiu s-a aflat în întârziere, neachitând în termen creditul în temeiul contractului de credit, urmează să achite penalitatea contractuală. De altfel, clauza privind încasarea penalității în sumă de 0,5% pe zi (8972,63 de lei) nu este abuzivă și nici disproporțională ca mărime în raport cu creditul acordat în sumă de 150 000 de lei. Mai mult, debitorul Botnaru Sergiu a contractat acest credit pentru afaceri în calitate de profesionist și nicidecum în calitate de consumator.

Referitor la dezacordul apelantului cu privire la încasarea taxei de stat, instanța de apel cu trimitere la art.94 CPC a reținut că, partea care a pierdut procesul este obligată să achite pârții care a avut câștig de cauză toate cheltuielile de judecată. La caz, a fost admisă integral acțiunea OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA.

Recurentul și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), în vigoare din 01 septembrie 2023) potrivit căruia recursul este admis dacă hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

La 18 decembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA, Botnaru Tudor *****, Botnaru Tudor ***** și Zmuncilă Vitalie, copia recursului declarat de Botnaru Sergiu, reprezentat de avocatul Crețu Doina, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referințelor (f.d.149).

La 09 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de Botnaru Sergiu, întrucât temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, deoarece nu denotă faptul că hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate (f.d.154-156).

Alte referințe nu au fost depuse.

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții 6 Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare de la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost declarat la 11 septembrie 2023, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codului de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023): „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Conform art.433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023): „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Potrivit art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 02 mai 2023, în ședință publică.

Din actele cauzei rezultă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată la 10 iulie 2023 la adresa electronică a reprezentantului lui Botnaru Sergiu, avocatul Crețu Doina (*****), fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.127).

Astfel, recursul declarat la 11 septembrie 2023 de către Botnaru Sergiu, reprezentat de avocatul Crețu Doina fost depus în interiorul termenului legal prevăzut de art.434 CPC.

Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat de Botnaru Sergiu, reprezentat de avocatul Crețu Doina rezultă că drept temei de declararea a recursului a fost invocat în esență prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), adică decizia contestată a instanței de apel este arbitrară, bazată în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată atestă că de fapt motivele recursului se referă la dezacordul recurentului Botnaru Sergiu cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea 8 eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, prin urmare recursul este vădit neîntemeiat și nu constituie temei de casare a deciziei recurate, menționând doar că nu-i este clar calculul penalității, raportat la perioadă și din care sumă penalitatea s-a calculat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de lui Botnaru Sergiu conține în esență obiecții de fapt și de drept similare expuse anterior în cererea de apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în modul corespunzător, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

La acest aspect, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că instanța de apel s-a bazat pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor în ce privește calculul penalității de întârziere, fiind doar declarativ, întrucât clauza privind încasarea penalității în sumă de 0,5% pe zi (calculată în mărime de 8972,63 de lei) nu este abuzivă și nici disproporțională ca mărime, dimpotrivă acesta este diminuată în raport cu creditul acordat în sumă de 150 000 de lei, dintre care recurentul a rambursat numai 3094,04 lei, iar la situația 06 decembrie 2021, soldul corpului creditului a constituit suma de 146905,96 de lei.

Cu referire la argumentul invocat de Botnaru Sergiu precum că nu este clar cum OCN „Corporația de Finanțare Rurală” SA a calculat penalitatea, Completul de judecată îl consideră vădit neîntemeiat, reieșind din următoarele considerente.

Cu adevărat la dosar nu este anexat un calcul detaliat al penalității, doar unul sumar, dar reieșind din faptul că Botnaru Sergiu nu contestă suma datoriei la corpul împrumutului, care constituie suma de 146905,96 de lei, iar din materialele cauzei rezultă că scadența anticipată a acestuia a intervenit la 14 iunie 2021 (ca urmare a notificării f.d.17-19), în temeiul art.864 din Codul civil raportat la art.943 alin.(1) din Codul civil, suma penalității imputate constituie conform unui calcul matematic sumar 128542 de lei (146905,96 × 0,5% × 175 de zile) pentru perioada 16 iunie 2021 – 05 decembrie 2021, însă în acțiune se cere o sumă cu mult mai mică pentru aceiași perioadă (8972,63 de lei), prin urmare admiterea recursului pentru acest temei ar putea atrage după sine înrăutățirea situației recurentului.

Date fiind cele constatate, Completul de judecată consideră că nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea 9 tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță și instanța de apel în modul garantat de art.6§1 al CEDO.

Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care 10 implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Botnaru Sergiu, reprezentat de avocata Crețu Doina este vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,