2rac-70/23 — încasarea sumei si a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei si a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile trimiterii la rejudecare a cauzei
2rac-70/23 — încasarea sumei si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Organizația de Creditare
Nebancară „Corporația de Finanțare Rurală” Societate pe Acțiuni,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Organizația de Creditare Nebancară „Corporația de Finanțare Rurală”
Societate pe Acțiuni împotriva Companiei de Asigurări „Asterra Grup”
Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Dumitru
Braniște, cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2rac-70/23
NR. PIGD 2-21042150-01-2rac-03052023)
Examinarea superficială a cauzei.
Instanța de apel a invocat aplicarea în speță a prevederilor art. 123 alin. (2) din
Codul de procedură civilă, fără a elucida și analiza circumstanțele stabilite,
precum și obiectul care a fost soluționat anterior. Or, prin prisma art. 123 alin.
(2) din Codul de procedură civilă, faptele care sunt considerate dovedite în
cadrul litigiului precedent și pentru care există interdicția redeschiderii, se
exclud de la examinarea repetată.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud: E. Silivestru,
Curtea de Apel Chișinău, jud: V. Cotorobai, A. Braga, A. Malîi,
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Organizația de
Creditare Nebancară „Corporația de Finanțare Rurală” Societate pe
Acțiuni,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 martie 2021, Organizația de Creditare Nebancară „Corporația
de Finanțare Rurală” Societate pe Acțiuni (în continuare O.C.N. „Corporația
de Finanțare Rurală” S.A.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Companiei de Asigurări „Asterra Grup” Societate pe Acțiuni (în continuare
C.A. „Asterra Grup” S.A.), intervenient accesoriu executorul judecătoresc
Dumitru Braniște, cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că,
prin hotărârea din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni,
dosarul civil nr. 25-98/17, s-a încasat prejudiciul de la executorul
judecătoresc Dumitru Braniște în beneficiul său în sumă de 46702,26 de lei.
La 01 august 2018, titlul executoriu, emis în baza hotărârii pe dosarul
civil nr. 25-98/17, a fost transmis la executare silită.
Prin încheierea executorului judecătoresc Cornelia Balan
nr. 075-1479/2018 din 13 august 2018, documentul executoriu a fost primit
spre executare unde și se află până în prezent fără succes în executare.
Conform poliței de asigurare de răspundere civilă generală
nr. 0068/16 AG2 din 07 noiembrie 2016, asiguratorul C.A. „Asterra Grup”
S.A. a acordat acoperire de asigurare a răspunderii profesionale executorului
judecătoresc Dumitru Braniște. Termenul acoperirii de asigurare a fost
stabilit de la 07 noiembrie 2016 până la 06 noiembrie 2017. Potrivit poliței
nominalizate, obiectul asigurării reprezintă interesele patrimoniale ale
executorului judecătoresc, ce țin de răspunderea sa civilă pentru prejudiciul
material cauzat terțelor persoane, în rezultatul desfășurării activității sale
profesionale, pe parcursul valabilității contractului de asigurare. Limita de
asigurare a fost stabilită la suma de 200000 de lei.
De asemenea, conform poliței de asigurare de răspundere civilă
generală nr. 022/17 din 21 noiembrie 2017, asiguratorul C.A. „Asterra Grup”
S.A. a acordat acoperire de asigurare răspunderii profesionale a executorului
judecătoresc Dumitru Braniște. Termenul acoperirii de asigurare a fost
stabilit de la 21 noiembrie 2017 până la 20 noiembrie 2018. Potrivit poliței
nominalizate, obiectul asigurării reprezintă interesele patrimoniale ale
executorului judecătoresc menționat, ce țin de răspunderea sa civilă pentru
prejudiciul material cauzat terțelor persoane, în rezultatul desfășurării
activității sale profesionale, pe parcursul valabilității contractului de
asigurare. Limita de asigurare a fost stabilită la suma de 200000 de lei.
Așadar, având în vedere cele enunțate, reclamanta a punctat că, prin
hotărârea nr. 25-98/17 din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul
Ialoveni, s-a constatat prejudiciul în sumă de 46702,26 de lei, adus de
executorul judecătoresc Dumitru Braniște intereselor sale. Iar, în perioada
stabilirii prejudiciului, executorul judecătoresc Dumitru Braniște se afla sub
acoperire de asigurare conform poliței de asigurare de răspundere civilă
generală nr. 0068/16 AG2 din 07 noiembrie 2016 și poliței de asigurare de
răspundere civilă generală nr. 022/17 din 21 noiembrie 2017, asiguratorul
fiind C.A. „Asterra Grup” S.A..
Astfel, la 26 ianuarie 2021 a expediat în adresa C.A. „Asterra Grup”
S.A. cererea nr. 2/2-21, prin care a solicitat achitarea prejudiciului în sumă
de 46702,26 de lei, cauzat de executorul judecătoresc Dumitru Braniște, la
care a anexat și actele ce confirmă prejudiciul respectiv.
La 17 februarie 2021, prin scrisoarea nr. 1/2-36, C.A. „Asterra Grup”
S.A. a refuzat asigurătorului în achitarea prejudiciului cauzat. Iar, la
17 martie 2012, executorul judecătoresc Cornelia Balan a informat-o că
documentul executoriu privind încasarea sumei de 46702,26 de lei din contul
executorului judecătoresc Dumitru Braniște, ce se află în procedura
executorie nr. 075-1479/2018 din 13 august 2018, până în prezent nu a fost
executat.
Respectiv, în opinia reclamantei, prejudiciul cauzat de executorul
Dumitru Braniște, urmează să fie achitat de C.A. „Asterra Grup” S.A., având
în vedere că, prin hotărârea din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul
Ialoveni, dosarul civil nr.25-98/17 (intrată în vigoare la 22 iunie 2018) s-a
stabilit prejudiciul și s-a încasat de la executorul judecătoresc Dumitru
Braniște în beneficiul său, suma de 46702,26 de lei, iar în perioada
21 noiembrie 2017 până la 20 noiembrie 2018 executorul judecătoresc
Dumitru Braniște se afla sub acoperire de asigurare a activității profesionale
conform poliței de asigurare de răspundere civilă generală nr. 022/17 din
21 noiembrie 2017 al asigurătorului C.A. „Asterra Grup” S.A. și prejudiciul
cauzat a fost stabilit în perioada de acoperire cu asigurare a activității
profesionale a executorului judecătoresc Dumitru Braniște.
De altfel, reclamanta a menționat că, în conformitate cu art. 123 din
Codul de procedură civilă, este degrevată de probațiune în partea, în care
faptele invocate în cererea de chemare în judecată au fost constatate în
hotărârea din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, dosarul
civil nr. 25-98/17, intrată în vigoare la 22 iunie 2018. Or, potrivit acestui act
judecătoresc, executorul judecătoresc Dumitru Braniște a prejudiciat-o cu
suma de 46702,26 de lei.
În final, ținând cont de cele enunțate, O.C.N. „Corporația de Finanțare
Rurală” S.A. a solicitat încasarea de la C.A. „Asterra Grup” S.A. a sumei de
46702,26 de lei și a taxei de stat achitate în mărime de 1401,07 lei.
Prin hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către O.C.N.
„Corporația de Finanțare Rurală” S.A. împotriva C.A. „Asterra Grup” S.A.,
intervenient accesoriu executorul judecătoresc Dumitru Braniște, cu privire
la încasarea daunei (f.d. 101, 106-110).
La 22 iunie 2022, O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi
hotărâri privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată și
încasarea taxei de stat achitate la depunerea apelului în sumă de 1050,80 de
lei (f.d. 103-104).
Iar, la 22 septembrie 2022, O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală”
S.A. a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat pretențiile inițiale și a
solicitat admiterea acestora (f.d.118-120).
Prin decizia din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de către O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală”
S.A. și s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f.d. 125, 126-133).
În susținerea deciziei emise, instanța de apel a reținut că este în
imposibilitate să se expună asupra încasării sumei de 46702,26 de lei din
contul C.A. „Asterra Grup” S.A. în beneficiul O.C.N. „Corporația de
Finanțare Rurală” S.A., or, o eventuală expunere în acest sens ar însemna
aprecierea repetată a prejudiciului în baza căruia a fost adoptată hotărârea
nr. 25-98/17 din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni.
De asemenea, instanța de apel a menționat că, respingând cererea de
chemare în judecată, instanța de fond a constatat că, prin hotărârea
nr. 25-98/17 din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, s-a
dispus admiterea integrală a cererii de chemare în judecată înaintată de
O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. împotriva executorului
judecătoresc Dumitru Braniște și C.A. „Asterra Grup” S.A. privind încasarea
sumei, prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată.
Totodată, s-a hotărât a încasa din contul executorului judecătoresc Dumitru
Braniște în beneficiul O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. a sumei
de 45342 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 1360,26 de
lei, iar în total suma de 46702,26 de lei și, astfel, faptele stabilite prin actele
judecătorești nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la
judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane. Ulterior,
titlul executoriu emis în baza hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni
nr. 25-98/17 din 22 mai 2018, a fost transmis spre executare silită
executorului judecătoresc și nu este executat până în prezent, iar
neexecutarea titlului executoriu pe marginea unei hotărâri irevocabile, nu
poate constitui temei pentru a înainta repetat cerere de chemare în judecată
către aceiași parte cu aceleași pretenții.
La 17 februarie 2023, O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A.,
a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală
a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei
noi hotărâri, privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată
cu încasarea de la C.A. „Asterra Grup” S.A. a sumei de 46702,26 de lei, taxei
de stat în mărime de 1401,07 lei, achitată la înaintarea acțiunii, taxei de stat
pentru examinarea apelului în sumă de 1050,80 de lei și a taxei de stat pentru
examinarea recursului în mărime de 700,53 de lei (f.d. 136-139).
În motivarea recursului, recurenta a menționat că instanța de apel la
soluționarea cauzei a aplicat eronat normele de drept material și a interpretat
eronat prevederile art. 254 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Or,
aplicând norma citată, urma să facă referire la o hotărâre judecătorească
irevocabilă, prin care s-ar fi dispus încasarea de la C.A. „Asterra Grup” S.A.
în beneficiul O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. a prejudiciului
în mărime de 46702,26 de lei. Însă, o astfel de hotărâre nu există.
Subsecvent, recurenta a indicat că la 31 decembrie 2022 C.A. „Asterra
Grup” S.A. prin ordinul nr. 2761 a achitat suma de 17195,98 de lei, cu titlu
de despăgubiri. Or, această sumă a fost încasată ilegal în anul 2017 de către
executorul judecătoresc Dumitru Braniște de la O.C.N. „Corporația de
Finanțare Rurală” S.A.. Respectiv, acest fapt confirmă recunoașterea
prejudiciului și obligația de plată.
De asemenea, recurenta a susținut că instanța ierarhic inferioară la
soluționarea cauzei nu a aplicat corect prevederile art. 123 alin. (2) din Codul
de procedură civilă, or, suma prejudiciului cauzat de executorul judecătoresc
Dumitru Braniște a fost stabilită prin hotărârea din 22 mai 2018 a
Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, iar asiguratorul C.A. „Asterra Grup”
S.A., i-a acordat acoperire de asigurare a răspunderii profesionale. Instanțele
ierarhic inferioare la soluționarea cauzei absolut nejustificat au evitat să
determine răspunderea asigurătorului C.A. „Asterra Grup” S.A., or, această
răspundere este contractuală, obligațională și valabilă.
În opinia recurentei, soluția instanțelor este viciată grav de omisiune
procedurală și materială, or, în cadrul examinării cauzei instanța nu poate să
adopte două soluții contradictorii, și anume, încheierea din
05 octombrie 2021 de refuz în încetarea procesului pe motivele prevăzute de
art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă, fiind explicat părților că litigiul
în speță nu este între aceleași părți, asupra aceluiași obiect și aceleași
temeiuri și hotărârea în aceiași cauză, emisă la fel în raport cu art. 265 lit. b)
din Codul de procedură civilă.
La 08 iunie 2023, C.A. „Asterra Grup” S.A. a depus referință,
solicitând declararea inadmisibilă a recursului O.C.N. „Corporația de
Finanțare Rurală” S.A. depus împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246
din 31 iulie 2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16
și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului”.
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Respectiv, recursul declarat de O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală”
S.A., a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie
2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
acestuia. Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune
obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la
proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni
procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursurile se vor
examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data
depunerii acestora, deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri
cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de
examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.
Astfel, la momentul examinării prezentului recurs, prevederile legale
relevante aveau următorul conținut:
Art. 5 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în
modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și
interesele legitime.”
Art.123 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„Faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă
soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii
pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi
contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.”
Art.254 alin.(2) lit.a) și alin.(3) din Codul de procedură civilă:
„Rămîn irevocabile hotărîrile judecătorești:
a) emise în primă instanță, după expirarea termenului de apel, dacă participanții
interesați nu au exercitat calea de atac corespunzătoare;
După ce hotărîrea rămîne irevocabilă, părțile și ceilalți participanți la proces, precum
și succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu aceleași
pretenții și în același temei, nici să conteste în alt proces faptele și raporturile juridice
stabilite în hotărîrea judecătorească irevocabilă.”
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători
ai Curții Supreme de Justiție.
Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea
recursului în cauză.”
Art. 13 alin. (51) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție
nr.64 din 30 martie 2023:
„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor”.
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze integral
decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură
dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Art. 432 alin. (1) și (2) lit. a)-d) din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 01.09.2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 1 din Legea nr.407 din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări:
„În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:
asigurare - transfer al unui risc eventual, inclusiv al riscului unei pierderi financiare
și/sau al unei pagube materiale, de la asigurat la asigurător, în conformitate cu contractul
de asigurare;”
Art. 3 lit. c) din Legea nr.407 din 21 decembrie 2006 cu privire la
asigurări:
„Obiectul asigurării îl constituie interesele patrimoniale ce nu contravin legislației
Republicii Moldova, corelate cu: răspunderea pe care asiguratul o poartă față de
persoanele fizice sau persoanele juridice pentru prejudiciile cauzate lor (asigurarea de
răspundere civilă).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că recurenta s-a conformat
prevederilor art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, indicat la pct.31,
și a depus în termen recursul la 17 februarie 2023. Or, decizia Curții de Apel
Chișinău a fost pronunțată la 17 noiembrie 2022 și expediată participanților
la proces, prin intermediul poștei electronice, la 23 ianuarie 2023 (f.d. 134).
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în
recurs, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, în special a
art. 445 alin. (1) lit. c), art. 432 alin. (1), (2) lit. a)-d) din Codul de procedură
civilă, enunțate la pct.33-34, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de
O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A., de a casa decizia din
17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a remite cauza la
rejudecare în instanța de apel, din motivele ce succed.
Din criticile aduse în recursul formulat, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție identifică, în esență, dezacordul recurentei
O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. cu decizia instanței de apel,
prin prisma art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în partea aplicării
normelor de drept material în coroborare cu circumstanțele cauzei și emiterea
soluției de către instanța ierarhic inferioară, insistând la soluționarea acestui
aspect, prin emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sale.
Reiterând esența litigiului, circumstanțele speței, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin cererea de chemare în
judecată înaintată, O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. a solicitat,
încasarea de la C.A. „Asterra Grup” S.A. a sumei de 46702,26 de lei – cu
titlu de despăgubire de asigurare contra riscului asigurat executorului
judecătoresc Braniște Dumitru în caz de cauzare a prejudiciului material
terțelor persoane în rezultatul activității sale profesionale; la fel și a taxei de
stat achitate în mărime de 1401,07 lei (f.d.2-4).
Astfel, materialele cauzei atestă că, prin polița de asigurare de
răspundere civilă generală nr.0068/16 AG2 din 07 noiembrie 2016,
asiguratorul C.A „Asterra Grup” S.A. a acordat acoperire de asigurare a
răspunderii profesionale executorului judecătoresc Dumitru Braniște.
Termenul acoperirii de asigurare a fost stabilit de la 07 noiembrie 2016 până
la 06 noiembrie 2017. Potrivit poliței nominalizate, obiectul asigurării
reprezintă interesele patrimoniale ale executorului judecătoresc Dumitru
Braniște, ce țin de răspunderea sa civilă pentru prejudiciul material cauzat
terțelor persoane, în rezultatul desfășurării activității sale profesionale, pe
parcursul valabilității contractului de asigurare. Limita de asigurare fiind
stabilită la suma de 200000 de lei (f.d. 10).
Conform poliței de asigurare de răspundere civilă generală nr.022/17
din 21 noiembrie 2017, asiguratorul C.A „Asterra Grup” S.A. a acordat
acoperire de asigurare a răspunderii profesionale executorului judecătoresc
Dumitru Braniște. Termenul acoperirii de asigurare a fost stabilit de la
21 noiembrie 2017 până la 20 noiembrie 2018. Potrivit poliței nominalizate,
obiectul asigurării reprezintă interesele patrimoniale ale executorului
judecătoresc Dimitru Braniște, ce țin de răspunderea sa civilă pentru
prejudiciul material cauzat terțelor persoane, în rezultatul desfășurării
activității sale profesionale, pe parcursul valabilității contractului de
asigurare. Limita de asigurare a fost stabilită la suma de 200000 de lei (f.d.
11).
Prin hotărârea nr.25-98/17 din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești,
sediul laloveni, s-a admis integral cererea de chemare în judecată înaintată
de O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. împotriva executorului
judecătoresc Dumitru Braniște și C.A. „Asterra Grup” S.A. privind încasarea
sumei, prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată;
- s-a încasat din contul executorului judecătoresc Dumitru Braniște în
beneficiul O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A., în temeiul poliței
de asigurare de răspundere civilă generală nr.022/17 din 21 noiembrie 2017
suma de 45342 de lei, precum și cheltuielile de judecată în sumă de 1360,26
de lei, iar în total suma de 46702,26 de lei (f.d. 7).
Prin cererea nr.2/2-21 din 26 ianuarie 2021, O.C.N. „Corporația de
Finanțare Rurală” S.A. a solicitat C.A „Asterra Grup” S.A. achitarea
prejudiciului în sumă de 46702,26 de lei, cauzat de executorul judecătoresc
Dumitru Braniște (f.d. 12).
Prin scrisoarea nr. 1/2-36 din 17 februarie 2021, C.A. „Asterra Grup”
S.A. a informat O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. despre refuzul
asigurătorului în achitarea prejudiciului cauzat (f.d. 13).
La 19 martie 2021, O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. a
depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva C.A. „Asterra Grup”
S.A., intervenient accesoriu executorul judecătoresc Dumitru Braniște, prin
care a solicitat încasarea de la C.A. „Asterra Grup” S.A. a sumei de 46702,26
de lei, cu titlu de despăgubire de asigurare în baza art. 1 și 3 lit. c) a Legii cu
privire la asigurări, și în baza art. 1301 și 1304 Cod civil de pînă la
01.03.2019, care constituie prejudiciul adus de executorul judecătoresc
Dumitru Braniște intereselor sale, constatat prin hotărârea nr.25-98/17 din
22 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul laloveni, precum și a taxei de stat
achitate în mărime de 1401,07 lei.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la
concluzia netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o integral (f.d. 106-110).
Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin
decizia din 17 noiembrie 2022 a respins apelul declarat de către
O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. și a menținut hotărârea din
15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 125, 126-133).
Judecând cauza în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată că instanța de apel, verificând legalitatea și
temeinicia hotărîrii atacate, nu s-a lămurit cu situația de fapt sub toate
aspectele, neclarificând toate circumstanțele de fapt și raporturile juridice
care au importanță pentru soluționarea cauzei, nu a dat o apreciere
corespunzătoare probelor din dosar, criteriu, care presupune și aplicarea
corectă a normelor de drept material.
În susținerea concluziei enunțate, analizând legalitatea actului
judecătoresc contestat, prin prisma argumentelor și concluziilor invocate de
instanța ierarhic inferioară și participanții la proces și reieșind din materialele
cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
instanța de apel prematur a stabilit netemeinicia acțiunii O.C.N. „Corporația
de Finanțare Rurală” S.A. pe care a respins-o prin prisma dispozițiilor art.123
alin.(2) și art.254 alin.(2) lit.a) și alin.(3) din Codul de procedură civilă, din
motiv că, prin hotărârea nr.25-98/17 din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești,
sediul Ialoveni, s-a încasat din contul executorului judecătoresc Dumitru
Braniște în beneficiul O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. a sumei
de 45342 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 1360,26 de
lei, iar în total suma de 46702,26 de lei.
Astfel, instanța ierarhic inferioară a reținut că neexecutarea titlului
executoriu emis pe marginea unei hotărâri irevocabile, la caz, a hotărârii
nr.25-98/17 din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, prin
care s-a încasat din contul executorului judecătoresc Dumitru Braniște în
beneficiul O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A. a sumei de
46702,26 de lei, nu poate constitui temei pentru a înainta repetat cerere de
chemare în judecată către aceiași parte cu aceleași pretenții.
La acest capitol, instanța de recurs notează că art. 123 din Codul de
procedură civilă este un instrument procedural crucial, care contribuie la
simplificarea și accelerarea proceselor civile, însă dispozițiile căruia
urmează a fi aplicat cu prudență de către judecători, având grijă să respecte
drepturile fundamentale ale părților și principiile de drept procesual.
Alin. (2) al art. 123 din Codul de procedură civilă, reflectă
principiul autorității de lucru judecat, conform căruia faptele stabilite
printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată
anterior nu mai trebuie dovedite din nou și nici nu pot fi contestate în cadrul
unui alt proces la care participă aceleași părți. Acest principiu urmărește să
prevină litigiile repetate, să asigure stabilitatea juridică și să eficientizeze
procedura judiciară, consolidând astfel încrederea în sistemul judiciar.
Totodată, autoritatea lucrului judecat vizează ordinea publică și are
drept scop înlăturarea contradicțiilor judecătorești, care ar slăbi respectul
datorat justiției și ar micșora încrederea și demnitatea de care trebuie să se
bucure în stat puterea judecătorească, cât și necesitatea de a se pune capăt
contestațiilor dintre justițiabili care, prin posibilitatea de a reveni mereu
înaintea justiției, ar arunca cea mai mare incertitudine în tranzacțiile juridice.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, instanțele sunt
obligate să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare
anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate definitiv prin alte
hotărâri constituind o încălcare a art. 6 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor și Libertăților Omului (hotărârea în cauza Roșca contra
Republicii Moldova din 22 martie 2005).
De altfel, pentru ca acest principiu să se aplice, hotărârea
judecătorească trebuie să fie irevocabilă, adică să nu mai poată fi supusă
căilor de atac ordinare. De asemenea, se aplică exclusiv între aceleași părți
implicate în procesul anterior sau succesorii acestora și doar în privința
faptelor stabilite în cadrul acelei cauze. Hotărârile nu pot produce efecte
asupra unor terțe persoane care nu au fost părți în proces.
Efectele autorității de lucru judecat includ obligativitatea faptelor
stabilite, care sunt considerate dovedite din oficiu de către instanță, și
interzicerea redeschiderii lor, asigurând astfel consecvența și evitând
contradicțiile între hotărâri.
Aici, instanța de recurs accentuează că autoritatea de lucru judecat se
aplică doar faptelor stabilite, nu și opiniilor juridice ale instanței, și nu poate
împiedica terții să conteste situațiile care le afectează drepturile. De
asemenea, există posibilitatea revizuirii hotărârilor irevocabile în situații
excepționale, cum ar fi descoperirea unor probe noi sau în caz de fraudă
procesuală.
Această reglementare contribuie la stabilitatea și eficiența proceselor
civile, însă aplicarea sa trebuie să fie echilibrată, astfel încât să nu încalce
alte principii fundamentale, cum ar fi dreptul la apărare sau accesul la justiție.
Faptele stabilite printr-o hotărâre irevocabilă dobândesc o autoritate certă,
însă este important ca această autoritate să fie utilizată în mod judicios,
pentru a proteja atât părțile implicate, cât și integritatea sistemului juridic.
În context, în interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 123
alin.(2) al Codului de procedură civilă, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție notează că principiul autorității lucrului judecat
împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același
obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, chiar cu poziția procesuală
inversată, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că
drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă să nu fie
contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces.
Din aceste considerente, existența unei hotărâri judecătorești poate fi
invocată în cadrul unui alt proces, ca autoritate de lucru judecat, atunci când
se invocă exclusivitatea hotărârii, sau ca puterea de lucru judecat, când se
invocă obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleași
părți, să se discute același obiect și aceeași cauză. Deci, pentru a se invoca
obligativitatea unei hotărâri judecătorești irevocabile privind soluționarea
unei probleme juridice nu este necesară existența triplei identități de părți,
cauză și obiect, ci este necesară doar probarea identității între problema
soluționată irevocabil și problema dedusă judecății, instanța de judecată fiind
ținută să pronunțe aceeași soluție, deoarece, în caz contrar, s-ar ajunge la
situația încălcării componentei res judicata a puterii de lucru judecat.
La caz, Completul de judecată reține că esențial, în vederea excluderii
aceleiași soluții cu referire la cazul anterior deja examinat, este necesar de
stabilit faptele care sunt considerate dovedite în cadrul litigiului precedent,
și pentru care există interdicția redeschiderii.
Vizualizând hotărârea nr.25-98/17 din 22 mai 2018 a Judecătoriei
Hîncești, sediul Ialoveni, pentru care instanța ierarhic inferioară a conchis
asupra aplicabilității dispozițiilor art. 123 alin.(2) din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată nu reține că această hotărîre denotă un conținut
anume în ce privește împrejurările faptice stabilite de instanță pentru care a
urmat respectiva soluție de încasare din contul executorului judecătoresc
Braniște Dumitru în beneficul SA ”Corporația de Finanțare Rurală” a sumei
de 46702,26 lei; nu este clar nici obiectul de examinare prin prima normelor
de drept material aplicate și circumstanțelor de fapt stabilite; nu este clară
nici soluția luată de judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, la data de
22.05.2018 cu referire la SA ”Asterra Grup”, odată ce a indentificat în
dispozitiv, că împotriva acesteia, OCN ”Corporația de Finanțare Rurală” SA
a înaintat anumite pretenții.
La rândul său, instanța de apel, în conținutul deciziei adoptate la
17.11.2022 nu a identificat, nu a stabilit și nu a reținut care sînt acele
împrejurări faptice care exclud rejudecarea cauzei la acțiunea OCN
”Corporația de Finanțare Rurală” SA împotriva SA ”Asterra Grup” de
încasare a despăgubirii de asigurare în baza normelor de drept material cu
privire la asigurări. Or, instanța de apel urma inițial să stabilească cu
exactitate faptele acțiunii soluționate prin hotărârea nr.25-98/17 din 22 mai
2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, iar apoi să le rețină fără
judecată, în prezentul litigiu, fapt ce din actul judiciar contestat nu rezultă.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că Curtea de Apel Chișinău prematur a conchis asupra aplicării la
caz a dispozițiilor art. 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, or, din
conținutul acestuia nu rezultă ca instanța de apel să fi analizat faptele și
circumstanțele stabilite, precum și obiectul care a fost soluționat anterior,
prin hotărârea nr.25-98/17 din 22 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, ceea ce denotă examinarea superficială a cauzei de către instanța
ierarhic inferioară.
În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse
sub un aspect general concluziile instanței de apel privind respingerea cererii
de chemare în judecată depuse de O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală”
S.A., din motiv că aceasta nu a examinat în fond cauza - în ansamblul tuturor
împrejurărilor sale de fapt și de drept, cu toate că în virtutea caracterului
devolutiv al apelului, urma să rejudece fondul cauzei sub toate aspectele
pretențiilor O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A.
Având în vedere cele enunțate, instanța de recurs conchide că instanța
de apel nu a dat o apreciere multiaspectuală și completă tuturor probelor din
dosar în ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care pripit a emis decizia
de respingere a pretențiilor O.C.N. „Corporația de Finanțare Rurală” S.A.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în ordine de recurs, din cauza
specificului acestora. De altfel, participanții la proces, trebuie să aibă
posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță de
apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept
relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia,
27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014,
parag. 34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018,
parag. 41 - 43).
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea
erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este
posibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a admite recursul declarat de O.C.N. „Corporația de Finanțare
Rurală” S.A., de a casa decizia din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Centru, în
alt complet de judecată.
Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de
preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de
apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele
Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs
Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c),
alin. (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Organizația de Creditare Nebancară
„Corporația de Finanțare Rurală” Societate pe Acțiuni.
Casează integral decizia din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău și restituie cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Organizația de Creditare Nebancară „Corporația de Finanțare
Rurală” Societate pe Acțiuni împotriva Companiei de Asigurări „Asterra
Grup” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu executorul judecătoresc
Dumitru Braniște, cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată,
spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă