2ra-443/23 — incasarea datoriei pentru serviciile comunale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei pentru serviciile comunale
- Temei legal
- temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art.432 alin.1-4 CPC in redactia legii in vigoare pina la 01.09.2023.
2ra-443/23 — incasarea datoriei pentru serviciile comunale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Cerednic Valeriu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Municipală „Gospodăria Comunală Nisporeni” împotriva lui
Cerednic Valeriu cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile comunale,
împotriva deciziei din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Cerednic Valeriu și menținută hotărârea din 06
decembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central
(Dosarul nr. 2ra-443/23
NR. PIGD 2-20073901-01-2ra-21032023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel nu constituie temei de
casare a deciziei contestate cu recurs.
Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: V. Șchiopu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Malîi, A. Braga, O. Cojocaru)
12 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Cerednic
Valeriu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Malanciuc
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 iunie 2020, ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” a depus
cerere de chemare în judecată depusă împotriva lui Cerednic Valeriu cu privire la
încasarea sumei pentru serviciile comunale.
În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că ÎM „GAAC Nisporeni”,
actualmente ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni”, a prestat lui Cerednic Valeriu
servicii de aprovizionare cu apă necontorizate fără contract pe parcursul a mai mulți
ani, pe care periodic acesta le achita, ultima achitare a efectuat-o în luna ianuarie
În toată această perioadă de timp pârâtul s-a folosit ilicit, fără contract, de
serviciul de salubrizare.
La 07 martie 2018, de către controlorul întreprinderii a fost efectuată
inventarierea persoanelor care locuiesc la fiecare casă individuală de locuit din str.
*****, depistând că locuitorul din str. *****, Cerednic Valeriu nu dispune de
contract la serviciul de salubrizare și se folosește ilicit de acesta, fiind întocmit actul
corespunzător despre prejudiciul cauzat pentru perioada anterioară care s-a luat la
evidența contabilă în luna iunie 2018, după care pârâtului i-au fost expediate
bonurile de plată spre achitare.
Ulterior, pârâtul s-a prezentat la sediul ÎM „Gospodăria Comunală
Nisporeni” și i s-a explicat cadrul legal în baza căruia a fost calculată plata pentru
serviciul de salubrizare, cu care Cerednic Valeriu nu a fost de acord, declarând că
nu va achita suma pretins datorată.
La 12 octombrie 2018, pârâtul din nou s-a prezentat la sediul
reclamantei cu cerere, prin care a solicitat încheierea contractului de salubrizare,
condiționând încheierea acestuia prin asigurarea cu ladă (pubelă).
Prin răspunsul din 22 octombrie 2018, pârâtului i s-a comunicat că
alături de casa dumnealui a fost amplasată o ladă comună încă la 10 aprilie 2009,
care a fost retrasă când s-a modificat modul de evacuare a deșeurilor menajere
solide de la lăzile comune, la evacuarea deșeurilor „de la casă la casă” pe strada
*****, unde locuiește Cerednic Valeriu.
Reclamanta a notat că pârâtul a refuzat să încheie contract pentru
salubrizare atât în perioada când lada comună era amplasată vis-a-vis de casa
1
dumnealui, cât și în decembrie 2015, când erau evacuate deșeurile „de la casă la
casă” din str. *****, unde acesta locuiește.
Cerednic Valeriu, fiind consilier orășenesc în două mandate, a
cunoscut că ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” a primit pubele (lădițe) de două
ori a câte 500 de bucăți, distribuite consumatorilor.
La 03 decembrie 2018, pârâtul repetat s-a prezentat la sediul ÎM
„Gospodăria Comunală Nisporeni” cu cerere-petiție din partea unui grup de
cetățeni de pe două străzi alăturate, prin care au solicitat să fie instalată suplimentar
o ladă la cele deja existente, motivând că nu au unde depozita deșeurile menajere.
La cererea respectivă s-a dat răspuns, prin care s-a comunicat că o
parte din cetățenii care au fost nominalizați în petiție de pe o stradă și de pe alta, au
contracte pentru serviciul de salubrizare, iar deșeurile sunt evacuate conform
graficului din lăzile comune, inclusiv și de pe strada pe care locuiește pârâtul de la
casă la casă săptămânal, însă o parte dintre acești cetățeni, inclusiv pârâtul, sub
diferite pretexte refuză încheierea contractele de evacuare a deșeurilor menajere.
La fel, i s-a comunicat pârâtului că pe strada alăturată *****, la o
distanță ce nu contravine normelor sanitare (mai puțin de 100 de metri), este
instalată o ladă comună de evacuare a deșeurilor menajere solide și că poate să
încheie contract și să depoziteze gunoiul în mod legal în aceasta, cu toate acestea,
pârâtul a refuzat încheierea contractului și nici nu a achitat restanța la plata
serviciului de salubrizare de care permanent s-a folosit și se folosește ilegal în
continuare până în prezent.
La 15 ianuarie 2020, ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” a expediat
în adresa pârâtului o somație, însă nu s-a soldat cu succes.
La 04 mai 2020, de către managerul în relații cu consumatorii a fost
întocmit act prin care a constatat că la adresa: str.*****, din 01 septembrie 2018,
locuiesc 3 persoane, proprietarul bunului imobil, soția și mama-soacră a acestuia,
fiind calculat suplimentar plata pentru perioada anterioară 200 de lei.
Reclamanta a subliniat că din cauza că au fost epuizate toate
încercările de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, a înaintat prezenta acțiune în
judecată.
Totodată, cu trimitere la prevederile art.37 alin.(3) din Legea nr.75 din
30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, reclamanta a notat că pe lângă plata pentru
închirierea locuinței din fondul public de locuințe sau a locuinței proprietate
privată, locatarul este obligat să efectueze plata pentru apă potabilă și evacuarea
apelor uzate, încălzire, alimentare cu energie electrică, gaze naturale, transportarea
deșeurilor menajerie solide și lichide, ascensor și pentru alte servicii prestate de
locator sau de furnizorul de servicii comunale și necomunale, conform facturilor
prezentate.
De asemenea, reclamanta a remarcat că potrivit pct.15 alin.(1) din
Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative
2
comunale și necomunale pentru fondul locativ spune, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.191 din 19 februarie 2022, plata pentru transportul deșeurilor
menajerie solide se calculează pentru o persoană și se percepe în baza normelor și
tarifelor stabilite conform conturilor (chitanțelor) prezentate de prestatorul de
servicii și contractelor încheiate în mod obligatoriu cu toți consumatorii, inclusiv
cu proprietarii caselor individuale.
Reieșind din prevederile art.14 alin.(1) din Legea serviciilor publice
de gospodărie comunală nr.1402 din 24 octombrie 2022, organizarea, conducerea,
administrarea, gestionarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor
publice de gospodărie comunală ține de competența autorităților administrației
publice locale, iar prin decizia nr.7/15 din 30 septembrie 2011 și nr.2/7 din 20
iulie 2018 ale Consiliului or. Nisporeni, ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” a
fost obligată să calculeze, să încheie contracte și să încaseze plata pentru
colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor menajerie solide cu toți
beneficiarii acestor servicii, iar potrivit art.25 din aceiași Lege, indiferent de faptul
a fost sau nu încheiat contract în acest sens, este obligat să achite contravaloarea
serviciilor prestate conform facturilor (bonurilor) de plată primite pe care pârâtul
trebuia să le achite până la data de 20 a lunii următoare.
În contextul enunțat, ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” a solicitat
admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Cerednic Valeriu în beneficiul său a
datoriei la serviciile de salubrizare în mărime de 1706 lei, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată în mărime de 270 de lei cu titlu de taxă de stat și 11,50 de
lei cheltuieli poștale pentru preavizarea pârâtului, în total 1987,50 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul
Central a fost admisă acțiunea depusă de ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni”.
S-a încasat din contul lui Cerednic Valeriu în beneficiul ÎM „Gospodăria Comunală
Nisporeni” datoria acumulată pentru serviciile de salubrizare în mărime de 1706
lei și cheltuielile de judecată în mărime de 270 de lei cu titlu de taxă de stat, și 11,50
de lei cheltuieli poștale, în total 1987,50 de lei.
Prima instanță a motivat soluția prin faptul că serviciile publice de
gospodărie comunală, în speță evacuarea deșeurilor, se prestează și respectiv, se
achită costul acestora, și în lipsa contractelor încheiate cu consumatorii, în baza
facturilor lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori,
gestionari sau prestatorii de servicii. Or, încheierea unui contract de prestare a
serviciului public este nu doar o obligațiune legală a prestatorului de serviciu, dar
și a consumatorului.
Prima instanță a remarcat că în caz de prestare a serviciilor publice de
gospodărie comunală, indiferent de faptul a fost sau nu încheiat contract în acest
3
sens, consumatorii urmează dă achite serviciile prestate. Or, lipsa unui contract
scris nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat.
Având în vedere specificul serviciilor de salubrizare ce constau din
evacuarea deșeurilor menajere de pe teritoriul localității, prima instanță a rezumat
că consumatorii nu pot invoca ca motiv de neachitare a acestui serviciu lipsa
probelor de prestare a acestuia sau refuzul de a i se presta serviciul dat.
Prima instanță a remarcat că persoanele care nu sunt în relații
contractuale cu operatorul de salubritate, beneficiază în mod fraudulos de aceleași
servicii de care beneficiază persoanele care au încheiat contracte și achită costul
lor.
La fel, prima instanță a stabilit că reclamanta ÎM „Gospodăria
Comunală Nisporeni” a prestat pârâtului Cerednic Valeriu servicii de evacuare a
deșeurilor, pe care ultimul trebuia să le achite până la data de 20 a lunii următoare,
iar plata pentru aceste servicii, potrivit actului de verificare și a facturii eliberate de
administrația ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni”, constituie 1706 lei.
Nu au fost reținute alegațiile pârâtului precum că nu a beneficiat de
serviciile de evacuarea a deșeurilor, or, potrivit contractelor de prestare a serviciilor
de salubrizare și Actele de transmitere, primire și instalare a lăzilor de gunoi în
orașul Nisporeni, încheiate cu mai mulți locatari de pe strada *****, anexate la
materialele cauzei, confirmă prestarea de către Î.M. „Gospodăria Comunală
Nisporeni” a acestor servicii (16, 51, 52, 53).
Cu referire la alegațiile pârâtului referitor la procedura de calcul
prezentată de reclamant, prima instanță a subliniat că datoriile pentru serviciile
prestate a fost detaliat indicate în tabelul de la f.d. 13, unde s-a făcut referire la
modalitatea de calcul, și anume conform deciziilor nr. 7/15 din 30 septembrie 2011
și nr. 2/7 din 20 iulie 2018 ale Consiliului or. Nisporeni (f.d. 17,18), precum și
conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 191/19.02.2002, despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,
comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și
condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și
alimentare cu apă.
Prima instanță a precizat că deși pârâtul s-a exprimat împotriva
calculelor prezentate de reclamant, totuși un calcul al datoriilor pe care îl consideră
veridic, nu a prezentat. Or, pârâtul nefiind de acord cu calculele prezentate de
reclamant urma să dovedească circumstanțele invocate.
În această ordine de idei, prima instanță a considerat întemeiată
pretenția privind încasarea din contul pârâtului Cerednic Valeriu a datoriei în sumă
de 1706 lei, în condițiile în care până la moment dânsul nu a achitat contravaloarea
serviciilor de salubrizare.
Prima instanță a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de
Cerednic Valeriu precum că nu a avut încheiat contract și nu a beneficiat de
4
serviciile de salubrizare din motiv că ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” nu l-
ar fi asigurat cu pubelă de colectare a deșeurilor menajere solide, întrucât acest
argument nu este în stare să-l degreveze pe pârât de la plata serviciilor prestate. Or,
Cerednic Valeriu, nefiind de acord cu răspunsul oferit de Î.M. „Gospodăria
Comunală Nisporeni” la cererile sale privind asigurarea cu ladă, nu l-a contestat, în
mod tacit, acceptând situația creată.
Instanța de fond a respins și alegația pârâtului precum că nu ar fi
beneficiat de serviciile de salubrizare prestate de reclamantă, din motiv că acesta
depozita gunoiul cu mașina personală la poligonul din or. *****. Or, din analiza
bonurile de plată anexate la materialele cauzei întru confirmarea celor invocate de
pârât, instanța a constatat că depozitarea gunoiului pentru care a achitat Cerednic
Valeriu datează cu 03 septembrie 2020 și 26 octombrie 2020 (f.d. 109, 110, vol. I),
perioadă după înaintarea prezentei acțiuni în judecată, care nu se include în datoria
pretinsă de reclamantă și prin urmare nu are relevanță asupra obiectului prezentului
litigiu.
Alte probe care să demonstreze faptul că Cerednic Valeriu nu ar fi
beneficiat de serviciul de evacuare a deșeurilor prestate de întreprinderea
reclamantă sau că ar fi utilizat serviciile altui operator de evacuare a deșeurilor, nu
au fost administrate în prezenta cauză.
Prima instanță a concluzionat că, având în vedere că pârâtul a
beneficiat de serviciile acordate de ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni”, dar în
termen nu a achitat datoria, nici nu a contestat facturile de plată, este justificată
cerința reclamantei ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” de încasare din contul
pârâtului a datoriei acumulate pentru serviciul de salubrizare prestat în mărime de
1706 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 04 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Cerednic
Valeriu a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 17
februarie 2022, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului,
casarea hotărârii din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, cu
emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
respins apelul declarat de Valeriu și menținută hotărârea din 06 decembrie 2021 a
Judecătoriei Ungheni, sediul Central.
Instanța de apel a considerat întemeiată și legală hotărârea primei
instanțe, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și
5
nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,
călăuzindu-se de lege.
Instanța de apel a constatat că ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni”
în calitate de prestator de servicii de evacuare a deșeurilor menajere solide, este în
drept de a solicita achitarea plății pentru serviciile prestate.
Instanța de apel a concluzionat că, având în vedere că apelantul
Cerednic Valeriu a beneficiat de serviciile de salubrizare acordate de ÎM
„Gospodăria Comunală Nisporeni”, dar în termen nu a achitat datoria pretinsă,
acțiunea este întemeiată, în situația în care locatarul bunului imobil situat în or.
*****, primind lunar facturi spre plată, nu și-a onorat obligația de plată, cu bună-
credință, la locul și în momentul stabilit.
Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantului
Cerednic Valeriu precum că nu a beneficiat de serviciile de salubrizare din motiv
că ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” nu l-ar fi asigurat cu pubelă de colectare
a deșeurilor menajere solide, întrucât alegația invocată nu constituie temei
justificativ de degrevare de la plata serviciilor prestate. Cu atât mai mult că,
apelantul nu a probat faptul contestării răspunsurilor eliberate de către prestatorul
de servicii ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” privind asigurarea lui cu ladă,
acceptând tacită situația descrisă.
Nu a fost reținut nici argumentul apelantului precum că nu ar fi
beneficiat de serviciile de salubrizare prestate din motiv că dânsul depozita gunoiul
cu mașina personală la poligonul din or. *****, anexând la apel și poze în acest
sens, deoarece este lipsit de suport probatoriu pertinent care ar confirma
veridicitatea argumentului dat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 februarie 2023, Cerednic Valeriu a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 22
decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 06 decembrie 2021 a
Judecătoriei Ungheni, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de
respingere a acțiunii depuse de ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni”. Totodată,
recurentul a mai solicitat încasarea din contul intimatei a cheltuielilor de transport
pentru deplasarea la Judecătoria Ungheni și Curtea de Apel Chișinău și a taxei de
stat în mărime de 150 de lei.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
În susținerea recursului Cerednic Valeriu a invocat că nu a
beneficiat și nu s-a folosit de serviciile de colectare a deșeurilor menajere solide.
Motivul a fost lipsa lăzilor comune pentru depozitarea acestor deșeuri, fapt
6
confirmat de locuitorii din str. *****, pe o lungime de 800 m, alți cetățeni,
consilieri locali și de către angajații Agenției pentru Protecția Consumatorilor
prezenți la fața locului. Serviciile de evacuare a deșeurilor se face din anul 2015,
de la casă la casă. Cetățenii depozitează deșeurile menajere solide în clădiri,
coșuri, pungi, saci, bidoane. Afirmațiile intimatei ÎM „Gospodăria Comunală
Nisporeni” precum că dânsul ilicit depozita deșeurile menajere solide sunt lipsite
de adevăr, deoarece nu era o ladă comună.
Era de acord să încheie contract cu intimata privind prestarea
serviciilor de salubrizare cu condiția să fie amplasată o ladă comună, dar nu ladă
individuală, însă de fiecare dată primea refuz din lipsa mijloacelor financiare.
Abia la 21 martie 2021 la insistența sa și a altor cetățeni din str. *****, a fost
instalată lada comună solicitată și imediat după aceasta a semnat contract cu ÎM
„Gospodăria Comunală Nisporeni” pentru prestarea serviciilor de salubrizare.
În toată perioada de referință din litigiu, intimata ÎM „Gospodăria
Comunală Nisporeni” a activat ilegal, fără autorizație, fapt confirmat prin
procesele-verbale ale Inspectoratului de stat al muncii, fiindu-i aplicate amenzi.
Afară de aceasta, în cadrul ședinței primei instanțe, reprezentantul
ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” a declarat că pe strada *****, unde
locuiește dânsul, nu este acces pentru transportul specializat a deșeurilor din
motiv că drumul este prea îngust, ceea ce nu corespunde realității, întrucât strada
respectivă este amplasată în centrul orașului *****, care are o lățime de 6-7 m,
suprafața căreia este acoperită cu beton asfaltat și nu sunt impedimente pentru
circulația transportului auto. Mai mult, pe această stradă se află instituții publice
importante cum ar fi: Consiliul or. Nisporeni, Inspectoratul de Poliție Nisporeni,
fostul sediul al Judecătoriei Nisporeni, la moment Centru Multifuncțional, școala
muzicală din or. *****, sediile unor agenți economici, grădiniță de copii, etc.
Toate aceste instituții sunt situate până la casa sa amplasată pe str. *****, iar mai
departe drumul este asfaltat și duce până la biserica din oraș.
Recurentul consideră că în lipsa contractului încheiat cu intimata
până la 01 aprilie 2021 (când abia a fost semnat contract) privind evacuarea
deșeurilor menajere solide nu puteau fi prestate servicii de salubrizare și încasate
plăți în acest sens, respectiv, acțiunea ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” este
neîntemeiată.
Consideră că de fapt intimata a dus în eroare instanțele de judecată
ierarhic inferioare, întrucât dânsului în perioada de referință nu i s-au prestat
servicii de salubrizare de către ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni”.
La 05 aprilie 2023, ÎM „Gospodăria Comunală Nisporeni” a depus
referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul declarat de Cerednic
Valeriu, întrucât temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.432 din
Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare
01.09.2023), instanțele de judecată ierarhic inferioare au soluționat cauza în baza
7
unei cercetări multiaspectuale, complete, nepărtinitoare și nemijlocit a tuturor
probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Actele judecătorești contestate fiind întemeiate și ilegale, iar dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată nu poate servi drept temei de casare a acestora.
Intimata a indicat că argumentele recurentului invocate în recurs sunt
eronate, cu scop de a induce în eroare instanța de recurs, or, acesta s-a folosit de
serviciile de salubrizare. Lada comună pentru depozitarea deșeurilor menajere
solide a fost instalată vis-a-vis de casa recurentului la 10 aprilie 2009 și retrasă la
08 decembrie 2015, când s-a trecut la evacuarea deșeurilor menajere de la casă la
casă cu mașina autospecială. Acesta a fost informat că pe strada alăturată
(intersecție) ***** la o distanță mai mică de 100 m este instalată o ladă comună
unde poate depozita deșeurile menajere solide.
Este lipsită de adevăr afirmația recurentului precum că dânsul și alți
locuitori din str. *****, depozitează deșeurile solide în clădiri, coșuri, pungi, saci,
bidoane, or, potrivit Regulamentului privind modul de colectare, transportare și
depozitare a deșeurilor menajere stradale și industriale în or. ***** la pct.32 cert
este stipulat că colectarea selectivă primară se efectuează la domiciliu și
presupune colectarea și selectarea primară a deșeurilor menajere în recipiente
acoperite sau care pot fi închise, în pubele de plastic, pungi de polietilenă sau saci.
În cadrul ședinței de judecată reprezentantul său a declarat că lada
comună din pozele prezentate de recurent este amplasată pe str. *****, care este
îngustă și nu are acoperire pietruită și nu este accesibilă pentru „autospecială”
care ar putea colecta deșeurile de la „poartă la poartă”, dar nicidecum strada
*****.
Gospodăria Comunală Nisporeni este o întreprindere municipală, iar
recurentul, fiind consilier local, știa cu certitudine că din decembrie 2015
prestează servicii de salubrizare, dar nu s-a grăbit să se conformeze prevederilor
legale. Mai mult, gospodăria respectivă a fost fondată de Primăria or. Nisporeni
în baza deciziei nr.6/9 din 10 noiembrie 2016 a Consiliului or. Nisporeni,
înregistrată la Camera Înregistrării de Stat. Recurentul prin diferite metode se
eschivează de la plata serviciilor de salubrizare de care s-a folosit mai mulți ani
la rând.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
În conformitate cu art.434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
8
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 20 februarie 2023 de către Cerednic Valeriu a
fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în
vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii
în vigoare la data depunerii recursului 20 februarie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
În conformitate cu art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
9
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat decizia la 22 decembrie 2022, în ședință publică.
Din actele cauzei rezultă că copia deciziei motivate a instanței de apel
a fost expediată în adresa recurentului la 27 decembrie 2022, fapt ce rezultă din
scrisoarea anexată la dosar (f.d.54, vol.II), cu toate acestea nu sunt date când a
fost recepționată de către ultimul.
Totodată, potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor
de Judecată, la 27 decembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a publicată pe pagina
sa web (cac.instante.justice.md) decizia integrală (motivată) din 22 decembrie
2022.
Astfel, recursul declarat la 20 februarie 2023 de către Cerednic
Valeriu se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut de
art.434 CPC.
Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă
o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la
data declarării recursului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că în
recursul declarat la 20 februarie 2023 de Cerednic Valeriu nu s-a indicat niciun
temei de drept prevăzut la art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii
în vigoare până la 01 septembrie 2023.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu
relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept
10
material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Cerednic Valeriu conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de apel care au fost analizate de către instanța de apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire
la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 al
Convenției.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să
cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici,
care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează
în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel
Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-
1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
11
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Cerednic Valeriu urmează a fi
considerat inadmisibil.
În conformitate cu art.431 alin.(1) și (2), art.433 lit.a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin.(1) și (2) din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Cerednic Valeriu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
12