2r-15/25 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, restituirea cererii de apel ca fiind depusă în afara termenului legal
2r-15/25 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Igor Carp, inclusiv prin
intermediul avocatului Roman Scripnic,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „MOLDTELECOM” împotriva lui Igor Carp cu
privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2r-15/25
NR. PIGD 2-23148857-01-2r-17012025)
Termenul de depunere apelului. Restituirea cererii de apel ca fiind tardivă.
Comunicarea actelor judecătorești s-a realizat cu respectarea prevederilor
legale.
Judecătoria Strășeni, sediu Călărași, jud. A. Ucraințeva,
Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Anton, A. Panov, O. Cojocaru,
05 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Igor
Carp, inclusiv prin intermediul avocatului Roman Scripnic,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 octombrie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.28), S.A.
„MOLDTELECOM”, reprezentată de avocatul Eugeniu Bujoreanu, a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Carp, solicitând încasarea
datoriei în mărime de 5 046,32 de lei, a cheltuielilor de judecată constituite
din cheltuielile de asistență juridică în mărime de 200 de lei și din taxa de
stat în mărime de 270 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 20 octombrie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, s-a considerat posibilă primirea prezentei cereri de chemare în
judecată în procedura cererilor cu valoare redusă.
Prin hotărârea din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de S.A.
„MOLDTELECOM”. S-a încasat de la Igor Carp în beneficiul S.A.
„MOLDTELECOM” datoria formată în baza contractului de prestare a
serviciilor publice de comunicații electronice nr.96569712 din 20 noiembrie
2021 în mărime de 5 046, 32 de lei, cheltuielile de judecată constituite din
taxa de stat în mărime de 270 de lei și din 200 de lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, iar în total suma de 5 516,32 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 martie 2024, Igor Carp, inclusiv prin intermediul avocatului
Roman Scripnic, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 18 decembrie
2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, solicitând repunerea în
termenul de apel, admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei
instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în
judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea depusă de Igor Carp privind repunerea în termenul pentru declararea
apelului. S-a restituit apelul declarat de Igor Carp și reprezentantul său,
avocatul Roman Scripnic, împotriva hotărârii din 18 decembrie 2023 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, din motiv că apelul a fost depus în
afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 decembrie 2024, Igor Carp, inclusiv prin intermediul avocatului
Roman Scripnic, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 25 iulie
2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând scutirea de la plata taxelor de stat
și de timbru, admiterea recursului, casarea integrală a încheierii instanței de
apel, soluționarea problemei prin decizie, transmiterea cauzei pentru
examinare Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului s-a invocat că instanța de apel la adoptarea
soluției nu a examinat detaliat circumstanțele pricinii și materialele
prezentate și a diminuat efectul normei de drept aplicate în detrimentul său.
Dezacordul cu încheierea contestată este motivat prin faptul că din conținutul
cererii de apel nemotivate formulate la 18 martie 2024 și actele anexate se
deduce cu certitudine faptul că a invocat că despre examinarea cauzei nu a
cunoscut și nu a putut să se informeze cu referire la aceasta, să participe la
examinarea cauzei sau să recepționeze actele, din motiv că în perioada 04
septembrie 2023 - 10 octombrie 2023, 19 octombrie 2023 - 13 noiembrie
2023, s-a aflat la tratament în IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie. Ulterior a
urmat tratament la domiciliu, prescris în baza diagnosticului indicat în
trimiterea-extras din 12 martie 2024 și epicriză. Despre faptul că cineva în
numele său a recepționat anumite acte emise de instanța de judecată nu a
cunoscut, iar despre existența hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei
Strășeni, sediul Călărași, a aflat la începutul lunii martie 2024, când a fost
apelat de către reprezentanții companiei INCASSO, fiind întrebat în cât timp
va achita datoria conform hotărârii instanței de judecată. Astfel, s-a aflat în
imposibilitate obiectivă de a participa la proces și de a cunoaște despre
examinarea cauzei în fond, din cauza stării de sănătate precare. Aflarea la
tratament în spital și continuarea acestuia la domiciliu denotă că nu a avut
capacitatea psihică necesară pentru a înțelege în mod corespunzător
implicațiile acțiunilor sau pentru a se ocupa de apărarea drepturilor sale în
cadrul procesului.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, statul are obligația să asigure accesul
efectiv la justiție, ținând cont de vulnerabilitățile părților implicate. În cauza
Hadjianastassiou v. Greece (1992), Curtea a reafirmat că accesul la justiție
presupune adaptarea procedurilor pentru a garanta drepturile persoanelor
care, din motive medicale, nu se pot reprezenta pe deplin. De asemenea, în
cauza Winterwerp v. Netherlands (1979), CtEDO a subliniat că persoanele
cu tulburări mentale trebuie să beneficieze de protecție juridică adecvată, iar
instanțele naționale sunt obligate să evalueze impactul stării de sănătate
asupra capacității lor de a participa la proces și de a-și exercita drepturile.
Tratamentul medical necesar urmat atât în spital, cât și la domiciliu,
împiedică atribuirea unei culpe subiective pentru nerespectarea termenului
procedural, în contextul vulnerabilității medicale și mentale, lipsa unui
reprezentant legal care să urmărească desfășurarea procesului și să primească
2
comunicările instanței a condus la imposibilitatea de a-și exercita drepturile
procesuale.
Conform art. 6 din CEDO și deciziilor Airey v. Ireland (1979), statele
au obligația de a organiza sistemul juridic astfel încât persoanele aflate în
dificultăți să beneficieze de asistență juridică adecvată pentru a-și exercita
drepturile. În cazul de față, absența unui reprezentant legal a fost un factor
decisiv care a contribuit la omiterea termenului.
Recurentul a declarat că omiterea termenului s-a datorat și faptului că
după primirea hotărârii judecătorești, în calitate de beneficiar al asistenței
juridice garantate de stat a încercat să obțină asistența unui avocat pentru a
înțelege conținutul hotărârii emise și a formula cererea de apelul, iar o
decizie în acest sens a fost emisă la 12 martie 2024. Curtea Europeană a
Drepturilor Omului recunoaște că accesul efectiv la justiție include dreptul
la asistență juridică calificată. În cauza Bertuzzi v. France (2003), CEDO a
statuat că lipsa posibilității de a beneficia de sprijin juridic adecvat poate
constitui o încălcare a dreptului la un proces echitabil. Mai mult, în cauza
Airey v. Ireiand (1979), Curtea a subliniat că drepturile procesuale nu pot fi
considerate efective dacă persoana nu are acces la un ajutor juridic suficient
pentru a-și pregăti apărarea. Fără asistența unui avocat, a considerat că
șansele de a formula o cale de atac conform cerințelor legale ar fi fost
semnificativ reduse. Acest obstacol, complet obiectiv, justifică întârzierea și
face necesară repunerea în termen, pentru a-i permite exercitarea efectivă a
drepturilor procesuale.
Repunerea în termen în conformitate cu art. 116 din Codul de
procedură civilă este justificată, deoarece dreptul procedural trebuie exercitat
în condiții de egalitate și accesibilitate pentru toate părțile, inclusiv pentru
cele care s-au confruntat cu dificultăți obiective. Starea sa de sănătate,
confirmată medical și lipsa accesului efectiv la informații despre proces au
creat o imposibilitate reală de a respecta termenul procedural, ceea ce
constituie un motiv temeinic. Instanța trebuie să interpreteze acest articol nu
doar formal, ci și în contextul principiilor echității și accesului la justiție,
pentru a preveni sancționarea părților vulnerabile pentru fapte ce nu le sunt
imputabile. La fel, a demonstrat diligență prin acțiunea sa imediată după ce
a aflat despre hotărâre, ceea ce confirmă buna sa credință. Prin urmare,
respingerea cererii ar însemna o încălcare a dreptului său de a-și apăra cauza
în mod efectiv, contrar scopului art. 116 din Codul de procedură civilă și
valorilor protejate de acesta.
Repunerea în termen în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă
trebuie analizată și prin prisma jurisprudenței CtEDO, care subliniază că
termenele procedurale nu trebuie să devină obstacole disproporționate în
calea accesului la justiție (Miragall Escoiano v. Spain, 2000). În speță,
refuzul de a-l repune în termen ar echivala cu o încălcare a dreptului său la
un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, având în vedere că motivele
3
întemeiate invocate sunt independente de voința sa. Interpretarea art. 116 din
Codul de procedură civilă trebuie să fie una favorabilă realizării echității
procesuale, astfel încât drepturile sale să nu fie negate din cauza unor
circumstanțe ce țin de vulnerabilitatea sa medicală și de lipsa notificării
corespunzătoare.
Copia recursului declarat a fost expediată intimatului la 17 ianuarie
2025, prin intermediul poștei electronice (f.d.78).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 din Codul de procedură civilă:
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 din Codul de procedură civilă:
„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.
(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 362 din Codul de procedură civilă:
„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea
prevăzute de art.116.”
Art. 369 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus
în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel
a refuzat să efectueze repunerea în termen”.
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
4
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 116 din Codul de procedură civilă:
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit
în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat
dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care
a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului
de procedură.”
Art. 10 din Codul de procedură civilă:
„(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural.
(3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești,
ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația
de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în
drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.”
Art. 427 din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 02 decembrie 2024 a fost expediată
la adresa electronică a avocatului recurentului, Roman Scripnic, copia
încheierii din 25 iulie 2024 (f.d.65). Astfel, recursul depus la 11 decembrie
2024, este în termen.
Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în
raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea
încheierii contestate, din motivele ce succed.
Inițial cu referire la solicitarea formulată în recurs cu privire la scutirea
de la plata taxei de stat și taxei de timbru, instanța de recurs menționează că
recursul declarat conform secțiunii 1, capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă împotriva încheierii judecătorești nu se impune cu taxă de
stat. Iar în ceea ce vizează scutirea de la plata taxei de timbru, recurentul prin
efectul legii, și anume în temeiul pct. 1.20 din anexa 2 la Legea taxei de stat
nr. 213 din 31 iulie 2023, este scutit de la plata acesteia, deoarece conform
5
deciziei oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență
Juridică Garantată de Stat nr. 0824/ACC din 12 martie 2024 (f.d.52)
beneficiază de asistență juridică garantată de stat acordată de avocatul
Roman Scripnic, conform mandatului avocațial seria MA nr. 2017650 din
18 martie 2024 (f.d.40). Or, conform pct. 1.20 din anexa menționată, se
scutesc de taxa de timbru în instanța de judecată persoanele fizice care au
statut de beneficiar de asistență juridică garantată de stat.
Din materialele cauzei civile rezultă că, la 18 martie 2024, Igor Carp,
inclusiv prin intermediul avocatului Roman Scripnic, a depus cerere de apel
motivată împotriva hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Strășeni,
sediul Călărași. Totodată, a solicitat repunerea în termenul de apel (f.d.45-
46).
Prin încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul
art. 369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, s-a respins cererea
depusă de Igor Carp privind repunerea în termenul pentru declararea
apelului. S-a restituit apelul declarat de Igor Carp și reprezentantul său,
avocatul Roman Scripnic, împotriva hotărârii din 18 decembrie 2023 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, din motiv că apelul a fost depus în
afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen
(f.d.61-64).
Din criticile aduse în recursul declarat, instanța de recurs identifică
dezacordul recurentului cu actul judecătoresc emis, motivat prin faptul că
depășirea termenului de apel a fost generată de faptul că de examinarea
cauzei nu a cunoscut și nu a putut să se informeze cu referire la aceasta, să
participe la examinarea cauzei sau să recepționeze actele, din motiv că în
perioada 04 septembrie 2023 - 10 octombrie 2023, 19 octombrie 2023 - 13
noiembrie 2023, s-a aflat la tratament în IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie,
iar ulterior a urmat tratamentul prescris la domiciliu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind
întemeiată soluția instanței de apel privind respingerea cererii de repunere în
termenul de apel și drept urmare restituirea cererii de apel ca fiind depusă în
afara termenului legal, or, instanța de a apel a refuzat repunerea în termen.
În context, instanța de recurs relevă că prezenta cauză civilă s-a
examinat în procedura scrisă a cererilor cu valoare redusă în lipsa părților în
conformitate cu prevederile art. 2762-2764 din Codul de procedură civilă.
Însă la primirea spre examinare a cererii de chemare în judecată în procedura
cererilor cu valoare redusă, prima instanță a emis la 20 octombrie 2023 o
încheiere în acest sens (f.d.32), care a fost expediată cu scrisoare
recomandată cu aviz de primire în adresa pârâtului Igor Carp împreună cu
copia acțiunii la 23 octombrie 2023 (f.d.34) și a fost recepționată de ultimul
la 14 noiembrie 2023, conform avizului de recepție (f.d.35). Iar la 18
decembrie 2023 a fost emisă hotărârea de admitere a cererii de chemare în
judecată înaintată de S.A. „MOLDTELECOM” împotriva lui Igor Carp cu
6
privire la încasarea datoriei, dispozitivul acesteia fiind expediat în adresa lui
Igor Carp cu scrisoare recomandată cu aviz de primire la 22 decembrie 2023
(f.d.37) și a fost recepționat de ultimul la 02 ianuarie 2024, conform avizului
de recepție (f.d.54). Însă cererea de apel a fost depusă doar la 18 martie 2024
(f.d.45-46).
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază ca fiind întemeiată constatarea instanței de apel precum că
poziția recurentului că nu a cunoscut despre examinarea prezentului litigiu
se combate prin materialele cauzei, aspect detaliat supra.
În ceea ce vizează argumentul recurentului privind imposibilitatea
obiectivă de a cunoaște despre examinarea cauzei și respectiv omiterea
termenului de declararea a apelului în termen este justificată prin aflarea
acestuia la tratament staționar la IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie și ulterior
continuat la domiciliu, prescris în baza diagnosticului indicat, instanța de
recurs menționează că într-adevăr conform înscrisurilor anexate la cererea
de apel în perioadele 04 septembrie 2023-10 octombrie 2023 și 19 octombrie
2023-13 noiembrie 2023 (f.d.50-51) Igor Carp a fost internat în spitalul
enunțat, iar conform trimiterii-extras din 12 martie 2024 se află supraveghere
la IMSPCCSM Călărași din anul 2018 (f.d.49). Însă aceste circumstanțe nu
pot determina admiterea cererii de repunere în termenul de apel, în situația
în care copia dispozitivului hotărârii judecătorești din 18 decembrie 2023 a
fost recepționat de către recurent la 02 ianuarie 2024, iar cererea de apel a
fost depusă doar la 18 martie 2024.
Or, termenul de apel în sensul art. 362 alin.(1) din Codul de procedură
civilă este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, iar
repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în
ordinea prevăzute de art.116.
Instanța de recurs nu neagă dreptul recurentului la asistență juridică,
în special garantată de stat, având în vedere starea sănătății, doar că
recurentul deși a primit copia dispozitivului hotărârii judecătorești la 02
ianuarie 2024, s-a adresat oficiului teritorial Chișinău în vederea acordării
asistenței juridice garantate de stat la 12 martie 2024 cu solicitarea nr.
0824/ACC, dată la care și a fost emisă decizia de desemnare a avocatului
Roman Scripnic să-i acorde asistență juridică calificată (f.d.52). La fel, la 12
martie 2024 a solicitat instanței de judecată eliberarea copiei hotărârii
judecătorești din 18 decembrie 2023 (f.d.55), iar la 15 martie 2024 a formulat
cerere de a lua cunoștință de materialele cauzei, adresată Judecătoriei
Strășeni, sediul Călărași (f.d.39).
Drept urmare, repunerea în termenul de declarare a apelului la caz nu
poate fi determinată de starea sănătății, or, ar constitui un criteriu de
discriminare în raport cu alți justițiabili, având în vedere că recurentului i-au
fost comunicate contra semnătura actele expediate de instanța de judecată,
iar depunerea cererii de apel s-a realizat la 18 martie 2024 peste mai mult de
7
două luni de la recepționarea dispozitivului hotărârii judecătorești-02
ianuarie 2024. Conform poziției recurentului, ultimul a continuat tratamentul
la domiciliu după externare, ceea ce denotă că din 14 noiembrie 2023 se află
la domiciliu, când a și primit copia cererii de chemare în judecată și copia
încheierii judecătorești din 20 octombrie 2023 de acceptare a acesteia spre
examinare în procedura cererilor cu valoare redusă. Iar ulterior la 02 ianuarie
2024 a primit copia dispozitivului hotărârii judecătorești din 18 decembrie
Astfel, decade argumentul recurentului precum că de hotărârea
judecătorească din 18 decembrie 2023 ar fi aflat doar la începutul lunii martie
2024 când ar fi fost apelat de reprezentanții companiei INCASSO.
Alegațiile recurentului, având în vedere diagnosticul său și tratamentul
urmat, precum că ar fi fost în incapacitate de a realiza în mod corespunzător
acțiunile sale și a apela la asistența juridică calificată, inclusiv cu referire la
jurisprudența CtEDO privind asigurarea accesului efectiv părților la justiție
ținând cont de vulnerabilitățile acestora și obligația instanțelor de a evalua
impactul stării sănătății asupra capacității de a participa la proces și să-și
exercite drepturile, la caz, nu pot determina repunerea în termenul de apel,
pornind și de la principiul securității raporturilor juridice.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că instanța de apel întemeiat a conchis că apelul a fost declarat
de Igor Carp, în afara termenului legal, nefiind justificată omiterea
termenului de declarare a apelului în interiorul acestuia. În contextul
prevederilor art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, termenul de
depunere a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, care la caz s-a realizat la 02 ianuarie 2024, iar cererea de apel a fost
depusă de Igor Carp, inclusiv prin intermediul avocatului Roman Scripnic,
doar la 18 martie 2024.
Instanța de recurs reiterează că recurentul a cunoscut despre litigiul în
cauză, precum și de hotărârea primei instanțe, iar alegațiile acestuia nu
determină casarea actului judecătoresc contestat cu repunerea în termenul de
declarare a apelului, în situația în care argumentele recurentului nu justifică
omiterea termenului de contestare a hotărârii primei instanțe. Or, recurentul
nu a fost lipsit de dreptul de a apela la asistență juridică calificată garantată
de stat.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună-
credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art.
61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel,
apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile
trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre
progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile
antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu
8
drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu
bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența
CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor
interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se
vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001;
cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).
Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea
loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor cu respectarea
anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în
interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin
sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici
este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea
valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare
a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv
dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din
Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă,
relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv
garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că,
recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale
în termenul prevăzut de legislația în vigoare.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428
din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Igor Carp, inclusiv prin intermediul
avocatului Roman Scripnic.
Menține încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe
Acțiuni „MOLDTELECOM” împotriva lui Igor Carp cu privire la încasarea
datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9