2r-344/24 — obligarea eliberarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea eliberarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren
- Temei legal
- art. 75 alin 1-1 din Codul de procedura civila, reprezentarea in instanta de judecata
2r-344/24 — obligarea eliberarii titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de avocatul Doina Ioana
Străisteanu în interesele lui Mariana Rotari,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Mariana Rotari împotriva Primăriei satului Bujor, raionul Hâncești,
intervenient accesoriu ASP Serviciul Cadastral Teritorial Hâncești, cu
privire la obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului
de teren,
împotriva încheierii din 28 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2r-344/24
NR. PIGD 2-21006892-01-2r-13082024)
Conform art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, persoanele fizice
pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii,
frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt
împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.
Judecătoria Hâncești, sediul Centru: I. Dadu,
Curtea de Apel Chișinău: A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton,
5 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de avocatul Doina
Ioana Străisteanu în interesele lui Mariana Rotari
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 ianuarie 2021, Mariana Rotari a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei satului Bujor, raionul Hâncești, intervenient
accesoriu ASP Serviciul Cadastral Teritorial Hâncești cu privire la obligarea
Primăriei satului Bujor, raionul Hâncești și a ASP Serviciul Cadastral
Teritorial Hâncești de a elibera titlul de autentificare a dreptului deținătorului
de teren.
Prin hotărârea din 7 noiembrie 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul
Central, s-a respins acțiunea civilă, la cererea de chemare în judecată depusă
de Rotari Mariana către Primăria satului Bujor, raionul Hâncești,
intervenient accesoriu ASP Serviciul Cadastral Teritorial Hâncești cu privire
la obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de
teren, ca fiind neîntemeiată.
La 8 noiembrie 2023, Iulia Secrieru în interesele lui Mariana Rotari, a
depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Hâncești din 7
noiembrie 2023, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii
Judecătoriei Hâncești, sediul Central, din 7 noiembrie 2023 și emiterea unei
noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Mariana
Rotari.
Prin încheierea din 28 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
cererea de apel declarată de Mariana Rotari, ca fiind depusă de către o
persoană care nu este în drept să declare apel. S-a remis apelantei Mariana
Rotari cererea de apel cu toate documentele anexate.
La 29 iulie 2024, avocatul Doina Ioana Străisteanu în interesele lui
Mariana Rotari a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 28 mai 2024
a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală
a încheierii din 28 mai 2024 cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de
apel la etapa primirii cererii de apel.
1
În motivarea recursului a indicat că, studiind textul încheierii
judecătorești contestate, observă că aceasta este vădit în contradicție cu
prevederile art. 81, art. 25, art. 27 alin. (2) al Codului de procedură civilă.
Notează că, odată ce Mariana Rotari este parte în procesul civil inițiat,
acționând prin mama sa Iulia Secrieru care acționează în baza procurii ce
conține drepturile expuse la art. 81 Cod de procedură civilă, și prin avocatul
său Radu Dubceac care acționa în instanța de fond în bază de mandat, și
odată ce ea a transmis dreptul de semnătură pe cererea de apel mamei sale
Iulia Secrieru, consideră că concluzia instanței de apel este greșită, Iulia
Secrieru, mama recurentei, acționând în bază de procură doar a aplicat
semnătura pe cererea de apel sumară nicicum nu o reprezenta pe fiica sa în
instanța de apel.
Menționează că, recurenta era în căutarea noului avocat, cu avocatul
Radu Dubceac finisase contractul și pentru a fi în termen cu cererea de apel,
Iulia Secrieru a semnat o cerere de apel sumară din numele fiicei, aplicând
semnătura în locul Marianei Rotari în baza procurii.
Subliniază că, odată ce o parte în proces acționează și prin
reprezentantul său căruia prin procură îi transmite dreptul de semnătură pe
cererile depuse în judecată, nu-i poate fi negat accesul la justiție pe acest
motiv. Partea în proces poate încredința unui reprezentant aplicarea pentru
sine a unei semnături pe un act de procedură și acest lucru nu înseamnă
reprezentare în proces, așa cum prevăd și cer art. 75 și 81 Cod de procedură
civilă ce se referă la reprezentarea pârții în proces nici cum la modalitatea de
executare a unor drepturi de procedură.
Reieșind din aceste prevederi, recurenta consideră încheierea
contestată neîntemeiată, prematură la etapa procesului la care a fost admisă,
și formală. Cu regret, această încheiere lipsește recurenta de eficiența acestui
proces și o lipsește de acces la justiție, în special pentru că prin cererea de
apel sumară depusă, a expus intenția clară de a contesta cu apel hotărârea
instanței de fond.
Consideră că instanța de apel urma să-i ofere recurentei un termen
pentru înlăturarea neajunsurilor și doar la finisarea acestui termen să restituie
cererea de apel pentru că nu e semnată de recurentă la propriu sau de avocat,
avocat stagiar.
La cazul dat, vede că sinceritatea recurentei a lipsit-o de dreptul de
acces la instanță, Iulia Secrieru ar fi putut semna cererea de apel nemotivată
fără a comunica că este semnată de ea, pretinzând că semnătura este a
recurentei. Într-o asemenea situație, instanța de apel nu ar avea cum să
verifice a cui este semnătura aplicată pe cererea de apel nemotivată și ar fi
oferit acel termen pentru lichidarea neajunsurilor: achitarea taxei de timbru,
taxei de stat și depunerea unei cereri de apel motivate.
2
La această etapă în mod evident recurenta ar fi depus prin avocat o
cerere de apel motivată, având contractul de asistență juridică consumat deja
cu avocatul Radu Dubceac. Dar pentru că instanța de apel a aplicat
prevederile procedurale cu atât formalism încât a lipsi recurenta de dreptul
de a prezenta o cerere motivată și să înlăture neajunsurile procedurale, a
primi această încheiere care cu formalism excesiv o lipsește de dreptul de
apel împotriva unei hotărâri judecătorești ce constituie unica cale legală de
ași apăra dreptul la proprietate.
Mai indică că, recurenta a înaintat acțiune în justiție pe un subiect de
importanță pentru ea - apărarea dreptului la proprietate: teren și casă, primite
moștenire de la tatăl său și la care atentează autoritatea publică locală
împreună cu vecinii recurentei, Se discută și se dezbat legalitatea ocupației
terenului ce-i aparține recurentei și legalitatea refuzului autorității publice
locale de a elibera titlul deținătorului de terne, document care poate fi ulterior
înregistrat în registrul public de publicitate. Având în vedere aceste fapte, cât
de important este acest litigiu pentru recurentă, încheierea contestată cu
adevărat vine să limiteze accesul la justiție în așa un mod încât să nege acest
drept.
Menționează că, nu era nici o problemă pentru instanța de apel să ofere
termen redus, cum o face de regulă, și să invite recurenta să înlăture
neajunsurile de procedură depistate. Recurenta s-ar fi conformat sau pierdea
definitiv dreptul de a formula o cerere de apel motivată, și atunci limitările
impuse de procedura civilă nu ar fi afectat dreptul de acces la justiție în
sensul explicat de Curtea Europeană de Drepturile Omului pentru că orice
cale de atac și orice adresare în justiție poate fi condiționată de respectarea
anumitor formalități.
Notează că, recurenta încrezută să oferind prin procură mamei sale
Iulia Secrieru dreptul de semnătură pe actele de procedură, procedează
corect. Procura este autentificată notarial și prevede că reprezentarea și
aplicarea semnăturii cuprinde nivelul instanței de apel. Deci recurenta nu a
acționat cu rea intenție și nici cu abuz de drepturile sale procedurale.
Dimpotrivă, a indicat la direct că semnătura este aplicată de persoană
împuternicită să semneze și dacă i se oferea șansa să prezinte apelul motivat
o făcea printr-un avocat ales, achitând și taxele.
Totodată, în circumstanțe acestui caz concret nu se distinge din
încheierea contestată ce scop urmărea instanța de apel, scop legal, de a nu
oferi recurentei termen pentru înlăturarea neajunsurilor astfel încât ea să
reprezinte o cerere de apel motivată semnată de ea însuși sau de un avocat
care o reprezintă, așa cum a făcut cu acest recurs. Având un interes vădit în
soluționarea cererii depus în instanță, recurenta avea evident interes legitim
să depună o cerere de apel conform rigorilor de procedură, posibilitate de
care a fost lipsită prin abordarea instanței de apel, așa cum este expusă în
încheierea contestată.
3
De asemenea, analizând încheierea contestată prin prisma normelor de
drept național invocate și standardele Curții Europene de Drepturile Omului
privind asigurarea dreptului la un proces echitabil, devine evident că instanța
a acceptat formal cererea nemotivată de apel ca fiind semnată de o persoană
neîmputernicită deși recurenta acționa cu bună credință încrezută că
transmiterea dreptului de semnătură prin procură este corect. Negând acces
la justiție recurentei, instanța de fond a lipsit toate părțile de posibilitatea
examinării legalității hotărârii judecătorești emisă de prima instanță și a lipsit
recurenta de o modalitate legală de apărare a drepturilor sale. Această eroare
poate fi corectată doar dacă încheierea contestată va fi casată integral cu
trimiterea dosarului în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea;
Art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: cererea de apel a fost
depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului în care
cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară
se referă la contestarea hotărîrii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare.”
Art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Sânt în drept să declare apel:
a) pârțile și alți participanți la proces;
b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de
lege;
c) martorul, expertul, specialistul și interpretul, reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.”
Art. 55 din Codul de procedură civilă:
„Se consideră participanți la proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii,
persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 și 74, sânt împuternicite să
adreseze în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale
unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea
drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind
aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violenta în familie și în cauzele cu
procedură specială.”
Art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește:
”(11) Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție,
părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt
împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.”
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul
menționează că încheierea din 28 mai 2024 a fost expediată părților prin
scrisoare de expediere a actului judecătoresc nr. 2152 din 15 iulie 2024. Cu
toate acestea, în dosar nu există o dovadă clară a recepționării acesteia de
către recurent. Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, în lipsa unor
dovezi contrare, recursul a fost depus în termenul prevăzut de art. 425 din
Codul de procedură civilă, respectiv în interiorul celor 15 zile legale de la
data recepționării încheierii.
Verificând legalitatea actului contestat prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul
declarat de avocatul avocatul Doina Ioana Străisteanu în interesele lui
Mariana Rotari și va menține încheierea contestată, din următoarele motive.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 18
ianuarie 2021, Mariana Rotari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei satului Bujor, raionul Hâncești, intervenient accesoriu
ASP Serviciul Cadastral Teritorial Hâncești cu privire la obligarea Primăriei
satului Bujor, raionul Hâncești și a ASP Serviciul Cadastral Teritorial
Hâncești de a elibera titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Prin hotărârea din 7 noiembrie 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul
Central, s-a respins acțiunea civilă, la cererea de chemare în judecată depusă
de Rotari Mariana către Primăria satului Bujor, raionul Hâncești,
intervenient accesoriu ASP Serviciul Cadastral Teritorial Hâncești cu privire
la obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de
teren, ca fiind neîntemeiată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
hotărârea din 7 noiembrie 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central, la
cererea de chemare în judecată depusă de Rotari Mariana împotriva Primăriei
satului Bujor, raionul Hâncești, intervenient accesoriu ASP Serviciul
Cadastral Teritorial Hâncești, cu privire la obligarea eliberării titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren, a fost atacată cu apel de către
Iulia Secrieru, ca reprezentantă al lui Mariana Rotari.
Se reține că, cerere de apel împotriva hotărârii din 7 noiembrie 2023 a
Judecătoriei Hâncești, sediul Central a fost depusă și semnată de Iulia
Secrieru, reprezentantă al lui Mariana Rotari în baza procurii din 10
februarie 2022 (f. d. 36)
Instanța de apel, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. d) din Codul de
procedură civilă, prin încheierea din 28 mai 2024, a restituit apelul declarat
de Mariana Rotari, ca fiind depusă de către o persoană care nu este în drept
să declare apel.
5
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură
civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă cererea de
apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu
excepția cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost
instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la contestarea hotărârii
privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare;
De asemenea în conformitate cu art. 360 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, sânt în drept să declare apel, părțile și alți participanți la
proces, reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în
modul stabilit de lege, martorul, expertul, specialistul și interpretul,
reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se
cuvine.
Potrivit art. 365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel
se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se
anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică
împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de
împuternicire.
În context este de menționat că, în conformitate cu art. 75 alin. (11) din
Codul de procedură civilă, persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de
judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă
aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură
autentificată notarial.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind
întemeiată concluzia instanței de apel, potrivit căreia la caz nu au fost
prezentate acte care să dovedească dreptul lui Iulia Secrieru de a depune un
apel în numele lui Mariana Rotari, și anume un certificat care să ateste gradul
de rudenie și act care să ateste studiile de licență în domeniul dreptului a
reprezentantei. La fel, și la cererea de recurs aceste acte nu au fost anexate.
În context, este de menționat că legislația procesuală, de rând cu
stabilirea anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și
obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale,
în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei
vizibilități de existență a unor drepturi de reprezentare.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
întemeiată concluzia instanței de apel cu privire la restituirea apelului
declarat de Mariana Rotari, reprezentată de Iulia Secrieru împotriva hotărârii
din 7 noiembrie 2023 a Judecătoriei Hâncești, sediul Centru, deoarece apelul
a fost declarat de o persoană care nu este în drept să declare apel.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul
6
depus împotriva încheierii din 28 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău este
neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de recurs depusă de avocatul Doina Ioana Străisteanu
în interesele lui Mariana Rotari.
Menține încheierea din 28 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Rotari
împotriva Primăriei satului Bujor, raionul Hâncești, intervenient accesoriu
ASP Serviciul Cadastral Teritorial Hâncești, cu privire la obligarea eliberării
titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7