2ra-1241/23 — repararea prejudiciului material, moral, obligarea restabilirii sistemului de ventilare,

2ra-1241/23 — repararea prejudiciului material, moral, obligarea restabilirii sistemului de ventilare, (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursurilor declarate de Stepanida

Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elena Cicimarenco și de Dmitrii

Baciu, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, de Vadim Baciu, Natalia

Baciu și Svetlana Baciu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Stepanida Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elena Cicimarenco

împotriva Svetlanei Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu, Nataliei Baciu,

Asociației de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69”, intervenienți

accesorii Lilia Melnic, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, Societatea

pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la repararea prejudiciului

material, obligarea pârâților de a restabili sistemul de ventilare, canalizare și

rețelelor de încălzire a clădirii, obligarea Asociației de Coproprietari în

Condominiu „NR.51/69” de a efectua lucrările capitale de reparație a

rețelelor inginerești, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1241/23

NR. PIGD 2-15152140-01-2ra-05092023)

Recursurile declarate până la 01 septembrie 2023. Neelucidarea tuturor

circumstanțelor cauzei. Aplicarea eronată a normelor de drept material.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Lupașcu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, A. Bostan, Gr. Dașchevici,

28 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursurile depuse de

Stepanida Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elena Cicimarenco și

de Dmitrii Baciu, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, de Vadim

Baciu, Natalia Baciu și Svetlana Baciu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Elena Cicimarenco au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Svetlanei Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu și Nataliei Baciu, solicitând

încasarea în mod solidar de la pârâți a prejudiciului material în mărime de 36

237,63 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei, obligarea

pârâților să restabilirea sistemul de ventilare și compensarea cheltuielilor de

judecată.

locuiesc în apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, nr. xxxxx, mun.Chișinău,

aflat la etajul superior, deasupra apartamentului nr. xxxxx ce le aparține și în

fiecare an inundă constant apartamentul în baie și WC. În anul 2013 a fost

inundat întreg apartamentul și ca rezultat a apărut mucegai, iar umiditatea

este mare. Scurgerile de apă de la apartamentul pârâților continuă. Permanent

persistă mucegai și umiditate crescută în bucătărie, balcon, odaie, baie și wc.

La bucătărie este imposibil de stat, din cauza că pârâții au efectuat modificări

în sistemul de ventilare și respectiv în bucătăria lor lipsește. Drept urmare,

mirosul neplăcut și umezeală persistă constant în întreg apartamentul.

tăiat țevile de la energia termică și astfel în bucătăria lor este foarte frig. Din

cauza inundării apartamentului, acesta se află într-o stare deplorabilă.

Prejudiciul cauzat este esențial, apartamentul necesită o reparație curentă. De

nenumărate ori s-au adresat pârâților în vederea soluționării amiabile a

acestei probleme, însă fără un rezultat pozitiv. Astfel, prin acțiunile pârâților

le-a fost cauzat un prejudiciu material. Conform raportului de constatare

tehnico-științifică nr.100 din 24 martie 2015, s-a concluzionat că valoarea

lucrărilor de reparație ce necesită a fi efectuate în încăperile inundate -grup

sanitar, closet, constituie 8 009,91 de lei, iar pentru bucătărie, odaia locativa,

balconul - 28 227,72 de lei, în total suma de 36 237, 63 de lei.

au declarat că doctrina dreptului civil privind recuperarea prejudiciului

material identifică necesitatea existenței a trei semne de bază: 1- acțiunile

ilegale (inacțiunile): pârâții au efectuat ilegal replanificarea apartamentului

1

lor și necalitativ au executat lucrările de reparație a țevilor, au efectuat

modificări la sistemul de ventilare, prin urmare de mai multe ori

apartamentul a fost inundat, permanent persistă umiditate crescută și

umezeală în apartament. Sistemul de ventilare este nefuncționabil; 2-

prejudiciul material: din cauza acțiunilor ilegale ale pârâților, le-a fost cauzat

un prejudiciu material în sumă de 36 237, 63 de lei; 3-legătura cauzala dintre

fapta ilegală și prejudiciul material: legătura cauzală este evidentă, în

rezultatul acțiunilor ilegalei ale pârâților, le-a fost cauzată dauna materială.

Drept urmare, au solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 36

237, 63 de lei.

neautorizate în apartament și în consecință a fost deteriorat sistemul de

ventilare. Astfel, în apartamentul lor persistă miros neplăcut și respectiv au

considerat necesar ca pârâții să fie obligați să restabilească sistemul de

ventilare.

care l-au estimat la suma de 30 000 de lei. Existența cauzării prejudiciului

moral se confirmă prin schimbări în starea afectivă (psihologică) a lor,

exprimându-se prin faptul că au suferințe fizice și psihice. În apartament

persistă miros neplăcut, pereții, podul și podeaua se află într-o stare

deplorabilă. La văzul acestor lucruri, reclamanților li se creează o stare de

stres, disconfort fizic, și nevroze. Aproximativ de doi ani locuiesc în

condițiile unor boschetari, adică într-un apartament distrus și urât mirositor.

reclamanții au concretizat pretențiile, inclusiv cercul pârâților, indicând

suplimentar Asociația de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69” cu

statutul procesual de pârât. Prin cererea enunțată, au solicitat încasarea în

mod solidar de la pârâți a prejudiciului material în mărimea stabilită de

expertul judiciar, obligarea pârâților să restabilească sistemul de ventilare,

canalizare și rețelele de încălzire ale clădirii, modificat ilegal în interiorul

apartamentului nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău. sect. Botanica, str. xxxxx,

nr. xxxxx, obligarea Asociației de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69”

să efectueze lucrările de reparație capitală ale rețelelor inginerești (sistemelor

de încălzire, ventilație și canalizare) a întregii clădiri nr. xxxxx, situată în

mun. Chișinău, str. xxxxx, încasarea tuturor cheltuielilor de judecată,

inclusiv pentru asistență juridică.

judiciară nr. 042 din 15 ianuarie 2018, s-a constatat că în rezultatul

examinării apartamentului nr. xxxxx amplasat în blocul locativ situat în mun.

Chișinău, sect. Botanica, str. xxxxx, nr. xxxxx, s-a stabilit: nefuncționarea

canalului de ventilare, fapt ce păstrează gradul de umiditate și dezvoltarea

stratului de mucegai; lipsa coeficientului de livrare a agentului termic pentru

încălzirea suprafeței apartamentului. Expertul a mai constatat că, în general,

2

starea rețelelor inginerești și clădirii este nesatisfăcătoare. Canalele de

ventilație ale clădirii, situate la mansardă, sunt inundate, rețelele de încălzire

ale clădirii în ansamblu sunt depășite și reparate în mod întâmplător. În acest

context, expertul a considerat că nu este obiectiv acuzarea doar a

proprietarilor apartamentului nr. xxxxx despre funcționarea nesatisfăcătoare

a sistemelor de încălzire și ventilației în apartamentul nr. xxxxx. Or este

necesară efectuarea lucrărilor de reparație capitală a sistemelor de încălzire

și ventilație ale întregii clădiri.

fondului locativ din 19 octombrie 2000, iar în consecință locuiesc în condiții

insuportabile.

prejudiciul cauzat de către proprietarii apartamentului nr. xxxxx, amplasat în

blocul locativ situat în mun. Chișinău, sec. Botanica, str. xxxxx, nr. xxxxx,

în urma scurgerilor de apă anterioare, are parțial legătura cu starea

nesatisfăcătoare din apartamentului nr. xxxxx, amplasat în blocul locativ

situat în mun. Chișinău, sect. Botanica, str. xxxxx, nr. xxxxx și constituie

aproximativ până la 50% din prejudiciul total cauzat proprietarilor

apartamentului nr. xxxxx.

Alexandru Zmeu, au depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând

încasarea în mod solidar de la pârâții Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim

Baciu și Natalia Baciu a prejudiciului material total în mărime de 51 833, 88

de lei (22 233,88 + 20 000 + 9600 lei), încasarea de la Asociația de

Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69” a prejudiciului material în mărime

stabilită de 22 233,88 de lei, obligarea pârâților Svetlana Baciu, Dmitrii

Baciu, Vadim Baciu și Natalia Baciu să restabilească sistemul de ventilare,

canalizare și rețelele de încălzire ale clădirii, modificat ilegal în interiorul

apartamentului nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, sect. Botanica, str. xxxxx,

nr. xxxxx, obligarea Asociației de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69”

să efectueze lucrările de reparație capitală ale rețelelor inginerești (sistemelor

de încălzire, ventilație si canalizare) a întregii clădiri nr. xxxxx, situată în

mun. Chișinău, str. xxxxx, încasarea în mod solidar de la pârâții Svetlana

Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu și Natalia Baciu a prejudiciului moral în

mărime de 100 000 de lei, încasarea de la Asociația de Coproprietari în

Condominiu „NR. 51/69” a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei;

încasarea în mod solidar de la Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu,

Natalia Baciu, Asociația de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69” a

tuturor cheltuielilor de judecată și asistență juridică.

018 din 10 martie 2016 s-a constatat că lucrările de reparație ce necesită a fi

efectuate în apartamentul nr. xxxxx, au fost estimate la suma de 44 467,76

de lei. La fel, prin raportul de expertiză judiciară nr. 042 din 15 ianuarie

3

2018, s-a stabilit că prejudiciul cauzat de către proprietarii apartamentului

nr. xxxxx, în urma scurgerilor de apă anterioare, are parțial legătura cu starea

nesatisfăcătoare din apartamentului nr. xxxxx. Prin urmare, prejudiciul

material în suma de 44 467,76 de lei urmează a fi împărțit în jumătate, între

pârâții Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu, Natalia Baciu și pârâtul

Asociația de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69”.

2018 s-a constatat o legătură cauzală directă între inundarea apartamentului

nr. xxxxx din încăperea WC, a apartamentului nr. xxxxx (în baie și coridorul

adiacent formarea mucegaiului, a umezelii, a apei murdare, care duce la

deformări și distrugerea finisajului). Cheltuielile de reparație a acestor spații

sunt daunele materiale cauzate proprietarilor apartamentului nr. xxxxx,

amplasat în blocul locativ din mun. Chișinău, sect. Botanica, str. xxxxx, nr.

xxxxx. Costul reparațiilor este de aproximativ 20 000 de lei. La momentul

examinării, costul lucrărilor de reparație a blocului sanitar din apartamentul

inundat constituia 9 600 de lei.

200 000 de lei, adică 100 000 de lei de la pârâții Svetlana Baciu, Dmitrii

Baciu, Vadim Baciu, Natalia Baciu și 100 000 de lei de la pârâtul Asociația

de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69”. Or, în apartament persistă

mirosul neplăcut, pereții podul și podeaua se află într-o stare deplorabilă, la

văzul acestora, apare starea de stres, disconfort fizic și nevroze. Mai mult de

5 ani familia locuiește în condițiile unor boschetari, adică într-un apartament

distrus și cu miros neplăcut .

concretizând pretențiile prin cererea depusă, au solicitat încasarea în mod

solidar de la pârâții Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu, Natalia

Baciu a prejudiciului material în mărime de 51 833,88 de lei, încasarea de la

pârâtul Asociația de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69” a

prejudiciului material în mărime de 22 233,88 de lei, obligarea pârâților

Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu, Natalia Baciu să restabilească

sistemul de ventilare, canalizare și rețelele de încălzire a clădirii, modificat

ilegal în interiorul apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx, nr. 1, mun.

Chișinău, obligarea pârâtului Asociația de Coproprietari în Condominiu

„NR. 51/69” să efectueze lucrările de reparație capitală ale rețelelor

inginerești (sistemelor de încălzire, ventilație și canalizare) a blocului locativ

nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău, încasarea în mod solidar de la pârâții

Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu, Natalia Baciu a prejudiciului

moral cauzat în mărime de 100 000 de lei, încasarea de la pârâtul Asociația

de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69” a prejudiciului moral în

mărime de 100 000 de lei, încasarea în mod solidar de la cheltuielilor de

judecată inclusiv pentru asistență juridică.

4

alin.(1), (2), art. 2012, art. 2025 din Codul civil, art. 12 alin. (1) din Legea

condominiului în fondul locativ, reclamanții au menționat că prioritar

urmează a fi reținută legătura cauzală dintre prejudiciu și scurgere.

Amplasarea locuințelor celor două părți fiind pe un plan vertical, a permis

apei să-și realizeze proprietatea de a curge de sus în jos. Prin urmare, orice

sursă de eveniment anormal, care nu se încadrează în excepția prevăzută la

art. 2012 din Codul civil, atrage răspunderea delictuală pentru cel responsabil

de a evita prin măsuri rezonabile. În continuare reclamanții au reiterat

argumentele conform cererilor de concretizare depuse anterior, inclusiv cu

constatările potrivit rapoartelor de expertiză.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

din 08 iunie 2021, Lilia Melnic a fost atrasă în proces în calitate de

intervenient accesoriu.

din 05 august 2021, S.A. „Apă-Canal Chișinău” și S.A. „Termoelectrica” au

fost atrase în proces în calitate de intervenienți accesorii.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de

Stepanida Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elena Cicimarenco. S-a

încasat în mod solidar de la Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu și

Natalia Baciu în beneficiul Stepanidei Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și

Elenei Cicimarenco suma de 29 600 de lei cu titlu de prejudiciu material

cauzat, suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat în mod

solidar de la Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu și Natalia Baciu în

beneficiul Stepanidei Cicimarenco suma de 988 de lei cu titlu de taxa de stat

proporțional pretențiilor admise, suma de 9 600 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică, suma de 8 800 de lei cu titlu de cheltuieli pentru

efectuarea expertizei. În rest, pretențiile s-au respinse ca neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Elena Cicimarenco au declarat apel împotriva hotărârii din 08 februarie 2022

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii, cu emiterea în partea

casată a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 08 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii

primei instanțe în partea pretențiilor admise, cu emiterea în partea casată a

unei noi hotărâri de respingere integrală a acestora.

5

Vadim Baciu și Natalia Baciu a depus cerere de alăturare la apelul depus de

Dmitrii Baciu.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererile de apel depuse de Stepanida Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și

Elena Cicimarenco, de Dmitrii Baciu, reprezentat de avocatul Sorin Corceac

și cererea de alăturare la apel depusă de Svetlana Baciu, Vadim Baciu și

Natalia Baciu și s-a menținut hotărârea din 08 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Elena Cicimarenco au declarat recurs împotriva deciziei din 27 aprilie 2023

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel în partea respingerii apelului declarat de ei, casarea hotărârii

primei instanțe în partea respingerii pretențiilor, pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată, inclusiv

încasarea cheltuielilor de judecată.

hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate și pasibile de casare în partea

respingerii cererii de chemare în judecată, cu admiterea acesteia integral.

din Codul de procedură civilă, art. 1998 alin.(1),(2), art. 2016 alin.(1), (2),

art.2012, art. 2025 alin.(1) din Codul civil, art. 12 alin. (1) din Legea

condominiului în fondul locativ, recurenții au menționat că prioritar urmează

a fi reținută legătura cauzală dintre prejudiciu și scurgerea apei. Amplasarea

locuințelor celor două părți fiind pe un plan vertical, a permis apei să-și

realizeze proprietatea de a curge de sus în jos. Prin urmare, orice sursă de

eveniment anormal, care nu se încadrează în excepția prevăzută la art. 2012

din Codul civil, atrage răspundere delictuală, pentru cel responsabil de a

evita prin măsuri rezonabile. Potrivit raportului de expertiză nr. 018 din 10

martie 2016, s-a constatat că costul lucrărilor de reparație ce necesită a fi

efectuate în apartamentul nr. xxxxx, situat în mun. Chișinău, sect. Botanica,

str. xxxxx, xxxxx constituie 44 467,76 de lei. La fel, potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. 042 din 15 ianuarie 2018, prejudiciul cauzat de către

proprietarii apartamentului nr. xxxxx, amplasat în blocul locativ situat în

mun. Chișinău, sect. Botanica, str. xxxxx, nr. xxxxx, în urma scurgerilor de

apa anterioare are parțial legătura cu starea nesatisfăcătoare din

apartamentului nr. xxxxx, amplasat în blocul locativ situat în mun. Chișinău,

sect. Botanica, str. xxxxx, xxxxx, și constituie aproximativ până la 50% din

prejudiciul total cauzat proprietarilor apartamentului nr. xxxxx. Potrivit

Raportului de expertiză judiciară nr. 042 din 15 ianuarie 2018, s-a constatat

că în rezultatul examinării apartamentului nr. xxxxx amplasat în blocul

6

locativ situat în mun. Chișinău, sect. Botanica, str. xxxxx, nr. xxxxx s-a

stabilit: nefuncționarea canalului de ventilare fapt ce păstrează gradul de

umiditate și dezvoltarea stratului de mucegai; lipsa coeficientului de livrare

a agentului termic pentru încălzirea suprafeței apartamentului. În privința

prejudiciului expertul a stabilit și o legătură cauzală directă între inundarea

apartamentului nr. xxxxx din încăperea WC apartamentului nr. xxxxx (în

baie și coridorul adiacent formarea mucegaiului, a umezelii, a apei murdare,

care duce la deformări și distrugerea finisajului). Cheltuielile de reparație a

acestor spații sunt daune materiale cauzate proprietarilor apartamentului nr.

xxxxx de către proprietarii apartamentului nr. xxxxx. Costul reparațiilor este

de aproximativ 20 000 de lei. La momentul examinărilor, costul lucrărilor de

reparație a blocului sanitar din apartamentul nr. xxxxx, constituie - 9 600 de

lei. În continuare, recurenții au reiterat circumstanțele conform cererilor de

concretizate a pretențiilor.

Corceac, și Vadim Baciu, Natalia Baciu și Svetlana Baciu au depus cerere

de recurs împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel în partea

respingerii apelului declarat de ei, casarea hotărârii primei instanțe în partea

admiterii pretențiilor, pronunțarea unei noi hotărâri în această parte de

respingere integrală a cererii de chemare în judecată, încasarea cheltuielilor

de judecată.

eronat au aplicat normele legale pertinente și, astfel, eronat au adjudecat din

contul lor suma de 29 600 de lei cu titlu de prejudiciu material, 10 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral, 988 de lei cu titlu de taxă de stat, suma de 9 600

de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și 8 800 de lei cu titlu de

cheltuieli pentru efectuarea expertizei, aplicând o lege care nu trebuia să fie

aplicată și interpretând în mod eronat legea, fapt ce constituie temei de casare

a hotărârilor judecătorești în partea contestată, în temeiul art. 432 alin. (1),

(2) lit. a), c) din Codul de procedură civilă.

intimaților au servit dispozițiile art. 1413 din Codul civil și faptul că

scurgerile în apartamentul intimaților s-a realizat prin apartamentul lor, din

vina acestora, fapt ce nu corespunde nici circumstanțelor de fapt, nici

exigențelor legale. Cu referire la prevederile art. 1413, art. 14 alin. (1), (2),

art. 1398 alin. (1), (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019,

când s-au realizat raporturile juridice litigioase), au menționat că din

conținutul acestor norme rezultă cert că pentru instituirea răspunderii

delictuale civile este necesar un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul

răspunderii delictuale, care este componența delictului civil, ce constituie o

totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și

suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Astfel, răspunderea

delictuală poate fi angajată în temeiul componenței delictului civil, ce

7

include următoarele elemente: fapta ilicită; vinovăția (dacă contrariul nu

este expres prevăzut de Lege); prejudiciul; și raportul cauzal dintre faptă,

prejudiciu și vinovăție, iar lipsa cel puțin a unei condiții din cele enumerate,

potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală. Raportate la

dispozițiile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă au indicat că

intimații/reclamanți au obligația pozitivă de a dovedi, prin probe pertinente

și admisibile în temeiul art. 121 și art. 122 din Codul de procedură civilă,

întrunirea cumulativă a tuturor elementelor constitutive ale răspunderii

delictual civile și anume existența faptei ilicite, a vinovăției, a consecințelor

prejudiciabile și a legăturii cauzale între acestea, iar lipsa cel puțin a unuia

din elementele indicate exclude survenirea răspunderii delictual civile.

Pornind de la prevederile legale menționate, interpretate eronat de instanțele

ierarhic inferioare, concluziile expertului din rapoartele de expertiză anexate

la dosar nu demonstrează nici fapta ilicită, nici vinovăția lor în inundarea ap.

xxxxx. Or, potrivit acestora scurgerea de ape anterioare nu se datorează

comportamentului ilicit și/sau vreunei fapte ilicite a lor, în contextul în care

din concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 1 din 15 ianuarie 2018 se

constată că în urma investigațiilor efectuate la 19 decembrie 2017, au fost

depistate urme de scurgeri de ape în ap. xxxxx, prin rețelele inginerești

montate în podul blocului de locuit. Scurgeri analogice de apă au fost

depistate în cadrul investigațiilor anterioare ale ap. xxxxx. Totodată expertul

menționează că deși apele au pătruns în ap. xxxxx în podul blocului locativ,

proprietarul ap. xxxxx este obligat să preîntâmpine pătrunderea mai departe

a apei în apartamentele mai jos, deoarece poartă răspundere de starea tehnică

a apartamentului său...” Aceste fapte au fost stabilite de expertul selectat de

către intimați.

nu are pod) nu constituie proprietatea lor, însă proprietatea Asociației

Coproprietarilor în Condominiu „NR. 51/69”, aceasta fiind și posesorul

acestuia, astfel încât nu cad sub condiția instituită de art. 1413 din Codul

civil, invocată de instanțele ierarhic inferioare, deoarece materialele cauzei

atestă cert că inundarea apartamentului intimaților/reclamanți, s-a realizat în

urma scurgerilor de pe acoperișul blocului locativ, fiind inundat și

apartamentul recurenților, nr. xxxxx, pentru care fapt nu sunt răspunzători

potrivit dispozițiilor art. 14, art. 1398 și art. 1413 Cod civil. Astfel, instanțele

ierarhic inferioare au interpretat eronat dispozițiile art. 1413 din Codul civil,

inaplicabil speței în contextul nu sunt responsabili pentru scurgerile produse

din acoperișul blocului locative, ce nu le aparține și ai cărui posesori nu sunt.

expuse în raportul de constatare tehnico-științific din 24 martie 2015,

raportul de expertiză din 10 martie 2016 și raportul de expertiză judiciară din

15 ianuarie 2018, toate întocmite de Anatolie Achimov, fără a intra în esența

acestora. Astfel, cu referire la fapta ilicită, au menționat că potrivit

rapoartelor de expertiză anexate la dosar, deși s-a constatat că inundarea

8

apartamentului reclamanților ar fi avut loc din apartamentul superior, ce

aparținea familiei Baciu, totuși sursa acestor inundări nu este vreo scurgere

ce ar avea sorgintea în acest apartament, ci sunt datorate scurgerilor din

acoperiș, responsabilitatea pentru întreținerea căruia nu aparține familiei

Baciu, ci gestionarului fondului locativ - Asociația Coproprietarilor în

Condominiu „NR. 51/69”(gestionat în prezent de către reclamantă/intimată).

Or, art. 514 din Codul civil statua că obligațiile se nasc din contract, fapt

ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în

condițiile legii, iar art. 572 alin. (1) din Codul civil prevedea că temeiul

executării rezidă în existența unei obligații. În cazul dat, în calitate de

proprietari ai apartamentului nr. xxxxx din adresa vizată, nu au nici o

obligație legală, contractuală sau de altă natură de întreținere a acoperișului,

ce aparține Asociației Coproprietarilor în Condominiu „NR. 51/69” și, astfel,

faptul inundări apartamentului de la scurgerile din acoperiș nu le este

imputabilă în calitate de faptă ilicită. Or, pentru ca o acțiune sau inacțiune să

constituie o faptă ilicită aceasta trebuie să fie contrară vreunei obligații legale

imputabile persoanei corespunzătoare, lipsă în cazul dat. Astfel, autorul

rapoartelor de expertiză nu avea niciun temei legal de a imputa proprietarilor

apartamentului nr. xxxxx din blocul locativ corespunzător obligația de a nu

admite scurgerile produse din acoperiș spre apartamentele inferioare.

Inundația este un eveniment neprevăzut, iar scurgerile între

nivelurile/apartamentele blocului locativ sunt determinate de construcția

blocului locativ, ce nu este determinată de către proprietarii apartamentului

nr. xxxxx. Întreținerea blocului locativ, inclusiv a acoperișului acestuia, nu

ține de obligația proprietarilor apartamentelor superioare, ci potrivit Legii

condominiului în fondul locativ, asociației în condominiu, în speță Asociația

Coproprietarilor în Condominiu „NR. 51/69”, deoarece acoperișul reprezintă

proprietatea comună în devălmășie obligatorie a tuturor locatarilor blocului

locativ, cu întreținerea acestuia fiind învestită asociația locatarilor.

Inadmisibilitatea imputării lor a faptului susmenționat este fortificată prin

aceea că expertul judiciar nu a invocat nicio normă de drept sau vreo altă

sursă generatoare de obligații a acestora de a nu admite scurgerile produse

de la nivelul superior spre nivelul inferior prin apartamentul lor, cu atât mai

mult cu cât expertul nu a specificat și care sunt aceste măsuri ce ar putea fi

întreprinse de proprietarii apartamentului respectiv. În acest context,

rapoartele enunțate nu se specifică absolut deloc că sursa scurgerilor din

cauza cărora a fost inundat apartamentul intimaților ar avea originea în

apartamentul lor, autorul acestora limitându-se doar la specificarea că

scurgerile în apartamentul nr. xxxxx provin din apartamentul nr. xxxxx, fără

a indica că aceste scurgeri au loc în acest din urmă apartament, fapt

insuficient pentru a le imputa obligația de reparație a apartamentului

intimaților, conform cerințelor art. 14, art. 514 și art. 1398 din Codul civil.

Pentru survenirea răspunderii delictuale este necesar ca scurgerile ce au

inundat apartamentul intimaților să fi fost realizate din surse existente în

apartamentul lor, condiție nerealizată în speță. Astfel, unicul raport de

9

expertiză în care se indică geneza scurgerilor ce au inundat apartamentul

intimaților este raportul de expertiză judiciară din 15 ianuarie 2018, potrivit

căruia: în urma investigațiilor efectuate la 19 decembrie 2017, au fost

depistate urme de scurgeri de ape în ap. xxxxx, prin rețelele inginerești

montate în podul blocului de locuit. Scurgeri analogice de apă au fost

depistate în cadrul investigațiilor anterioare ale ap. xxxxx, fapt ce denotă cert

că nu sunt responsabili pentru consecințele survenite în urma inundațiilor

produse din acoperișul blocului locativ.

referitoare la faptul că motivul scurgerilor în apartamentul nr. xxxxx din

blocul locativ vizat ar fi neexploatarea rețelei de apă și canalizare în siguranță

de către proprietarii apartamentului nr. xxxxx, nu pot fi reținute, deoarece se

axează doar pe constatarea că au fost demarate lucrări de reparație cu

schimbarea rețelei de apă și canalizare și contravin constatărilor expuse în

partea descriptivă a aceluiași raport, la pag. 10, fiind specificat expres că „în

urma cercetărilor repetate s-a constatat că defectele vizibile menționate,

depistate în apartamentul nr. xxxxx, amplasat în blocul locativ situat în mun.

Chișinău, sectorul Botanica, str. xxxxx, nr. xxxxx, nu au legătură cauzală cu

rețelele tehnice (apă și canalizare) a grupului sanitar din apartamentul nr.

xxxxx”. Prin urmare, deoarece efectuarea lucrărilor de reparație nu confirmă,

în lipsa unui act de constatare, întocmit în conformitate cu legislația

pertinentă, faptul că sursa inundării a fost în apartamentul nr. xxxxx, fapt ce

nu poate fi reținut în contextul în care acesta constituie, cel mult, o

presupunere, ce nu este fondată pe nicio constatare întocmită în ordinea

stabilită, expertul neefectuând nici un fel de constatări în acest sens,

neidentificând sursa scurgerilor, etc., concluzia reținută de instanțele ierarhic

inferioare, fiind contrară constatărilor aceluiași raport, instanțele ierarhic

inferioare eronat au aplicat în speță dispozițiile art. 1413 din Codul civil. Din

aceste motive nu le este imputabilă nici vinovăția sau culpa conform art. 603

din Codul civil, neaplicat de instanța de judecată, deoarece aceasta este parte

componentă doar a unei fapte ilicite, lipsa căreia exclude vinovăția.

prevederile normelor citate mai sus reiese că repararea unui prejudiciu

material are scopul restabilirii situației preexistente survenirii pretinsei

situații ce a determinat prejudiciul. Prin urmare, despăgubirea prejudiciului

material nu poate prevala valoarea necesară pentru restabilirea situației

preexistente, contrariul însemnând că reclamanții vor beneficia de o

îmbogățire fără justă cauză, inadmisibilă conform art. 1389 din Codul civil,

neglijat de instanțele ierarhic inferioare. Este cert că până la survenirea

inundării invocate de intimații/reclamanți, aceștia au exploatat apartamentul

nr. xxxxx, ceea ce a dus la uzura componentelor acestuia, inclusiv a

materialelor de finisare interioară. Prin urmare, autorului prejudiciului îi este

imputabilă doar obligația de a achita suma reparației pentru aducerea

apartamentului la starea care a fost până la inundare și, respectiv, nu are

10

obligația de a efectua reparația apartamentului reclamanților în măsura ce

depășește această valoare, deoarece repararea apartamentului pentru starea

în care acesta era până la inundare constituie obligația proprietarului acestui

apartament, ce nu poate fi transpusă lor. În speță însă, potrivit concluziilor

expertului, valoarea reparațiilor a fost stabilită integral, fără deducerea

valorii ce nu poate fi imputată lor, inclusiv a uzurii, astfel încât concluziile

respective nu pot fi reținute de instanță, deoarece prin reparațiile specificate

de expert, a căror valoare a determinat-o, reclamanții vor obține o stare a

apartamentului mai bună decât aceasta era la momentul survenirii inundării.

Mai mult decât atât, în corespundere cu art. 1417 alin. (1) și (2) din Codul

civil, prejudiciul cauzat din intenția persoanei vătămate nu se repară. Dacă

culpa gravă a persoanei vătămate a contribuit la producerea prejudiciului sau

la agravarea lui, despăgubirea se reduce potrivit gradului de vinovăție a

persoanei vătămate. Prin prisma acestei norme au menționat că în rapoartele

recente, starea apartamentului este determinată de lipsa unei reparații

efectuate de către reclamanți, situație imputabilă exclusiv acestora, ceea ce

denotă că nu le poate fi impusă obligația de a repara valoarea prejudiciului

cauzată din vina reclamanților, deși expertul calculează valoarea

prejudiciului inclusiv pentru reparația stării apartamentului reclamanților

datorate inacțiunii acestora. La fel, este relevant că expertul constată că

întinderea prejudiciului este determinată de lipsa unei ventilări, fără a stabili

dacă reclamanții au acces la ventilarea apartamentului ce le aparține prin

intermediul geamurilor acestuia. Este cert că în condițiile în care reclamanții

au omis să ventileze apartamentul prin intermediul geamurilor, aceasta a dus

la agravarea deteriorărilor, faptul dat, de asemenea, este imputabil

reclamanților.

a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere

solidară. În speță, chiar din rapoartele de expertiză anexate la dosar reiese că

dauna nu a fost cauzată în comun și, astfel, pretenția intimaților/reclamanților

privind încasarea solidară a prejudiciului este contrară dispozițiilor

imperative ale normei nominalizate. Mai mult, prin ultima cerere de

concretizare a pretențiilor intimații/reclamanții au sumat valorile expuse în

toate raporturile de expertiză anexate la dosar, deși fiecare raport ulterior

implica și valoarea reparațiilor stabilite în raportul anterior, fapt ce reiese din

volumele lucrărilor și materialelor necesare reparației, invocate în fiecare

raport în parte, motiv pentru care sumele stabilite nu pot fi sumate. Cumulul

circumstanțelor expuse supra denotă că în speță nu poate exista nicio legătură

cauzală între fapta ilicită inexistentă și neimputabilă lor și consecințele

prejudiciabile, a căror cuantum a fost determinat eronat. Subsecvent, se

constată lipsa temeiurilor legale ce ar determina survenirea răspunderii

delictuale civile, inclusiv în privința prejudiciului moral. La caz prevederile

art. 1422 din Codul civil nu sunt aplicabile, iar intimații nu au probat

existența unor suferințe morale și întinderea acestora, ce ar fi fost cauzate de

11

faptele pretins ilicite ale recurenților. Prin urmare pretențiile privind

încasarea prejudiciului moral incorect au fost admise parțial de către

instanțele ierarhic inferioare, norma nominalizată nefiind aplicabilă speței.

adresa intimaților și intervenienților accesorii copiile recursurilor declarate

și a încheierii de numire a admisibilității acestora, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și

avizele de recepție, anexate la materialele dosarului (Vol.III, f.d.161-168).

Din adresa intimaților Vadim Baciu, Natalia Baciu, Svetlana Baciu și

Asociația de Coproprietari în Condominiu „NR.51/69” s-a restituit

corespondența cu mențiunea „nereclamat” (Vol.III, f.d.169-172).

procedural și nu au depus referință la cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Cicimarenco și Elena Cicimarenco și de Dmitrii Baciu, reprezentat de

avocatul Sorin Corceac, de Vadim Baciu, Natalia Baciu și Svetlana Baciu au

fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023

și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestora.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

12

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(3) În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța

de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

„(2) Completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate

problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele,

13

determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă

soluționării cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît

să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ.”

„(1) La deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și

admisibilitatea acțiunii.

(3) Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.”

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei

al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

(2) Partea care nu a exercitat pe deplin obligația de a dovedi anumite fapte este în drept

să înainteze instanței judecătorești un demers prin care solicită audierea părții adverse în

privința acestor fapte dacă solicitarea nu se referă la circumstanțele pe care instanța le

consideră dovedite.

(3) Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile

părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și

procedural ce urmează a fi aplicate.

(5) Instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele

ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.”

„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor.

(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

(4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte

în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor

probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

(5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și

comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.”

(1) Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.

(2) Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile

expres prevăzute de lege.

14

„Dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva,

răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul

în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.”

„(2) Instanța de judecată, adoptînd hotărîre cu privire la reparația prejudiciului, obligă

autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de aceeași calitate, să

repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin echivalent bănesc

prejudiciul cauzat.

(4) Repararea prejudiciului prin echivalent bănesc se face prin încasarea unei sume

globale în folosul persoanei vătămate sau prin stabilirea unei redevențe.”

martie 2000:

„(1) Proprietarul din condominiu este obligat să mențină în stare bună și să repare la

timp locuințele (încăperile) ce îi aparțin pe propria sa cheltuială. Proprietarului în

condominiu i se interzice să deterioreze sau să pună în pericol bunurile comune, precum

și bunurile oricărui alt proprietar.

(2) Cu un preaviz de 5 zile, proprietarul este obligat să accepte accesul în locuința

(încăperea) sa al reprezentanților asociației de coproprietari atunci cînd este necesar să se

inspecteze, să se repare sau să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care

se poate avea acces numai din respectiva locuință (încăpere). În cazurile de urgență,

pentru a preîntîmpina o avarie ori a lichida imediat consecințele ei, preavizul nu este

necesar.

(3) În cazul în care proprietarul sau persoanele care locuiesc împreună cu el au pricinuit

pagube bunurilor altor proprietari sau bunurilor comune în condominiu, ei sînt obligați să

compenseze pagubele în conformitate cu legislația.

(4) Proprietarii participă la cheltuielile pentru întreținerea și reparația proprietății

comune în condominiu în modul stabilit de prezenta lege și de alte acte legislative și

normative.”

martie 2000:

„(1) Deservirea și exploatarea proprietății imobiliare din condominiu se organizează

prin tender, la care participă persoanele fizice și juridice deținătoare de licențe respective,

eliberate în modul stabilit.

(2) Persoanele fizice și juridice care au cîștigat tenderul execută, în baza contractelor

încheiate cu consiliul de administrație al asociației de coproprietari, lucrările de

întreținere și reparație a proprietății imobiliare, precum și de construcție a obiectelor

suplimentare din condominiu.”

martie 2000:

„Asociația de coproprietari este obligată:

a) să asigure executarea prevederilor prezentei legi, altor acte normative și ale

statutului asociației;

b) să încheie, în numele proprietarilor, contracte cu prestatorii de servicii comunale și,

în baza acestora, contracte cu proprietarii/chiriașii locuințelor sau, după caz, să asigure

procesul de încheiere a contractelor între prestatorii de servicii și proprietarii/chiriașii

locuințelor;

15

c) să asigure executarea de către toți membrii asociației a obligațiilor lor privind

întreținerea și reparația bunurilor imobiliare din condominiu;

d) să asigure starea tehnico-sanitară cuvenită a bunurilor comune din condominiu;

e) să asigure respectarea intereselor tuturor membrilor asociației la stabilirea

condițiilor și modului de posedare, folosire și dispunere de proprietatea comună, la

repartizarea între proprietari a cheltuielilor pentru întreținerea și reparația bunurilor

comune din condominiu;

f) să reprezinte, în cazurile prevăzute de legislație și de statutul asociației, interesele

membrilor asociației în raporturile cu persoanele fizice și juridice.”

canalizare nr. 303 din 13 decembrie 2013 (în redacția până la 16 martie

2018):

„(4) Încheierea contractelor individuale între operator și fiecare proprietar/ chiriaș de

apartament în parte se efectuează obligatoriu, cu respectarea următoarelor condiții: d)

gestionarul blocului locativ încheie cu operatorul un contract de transmitere către operator

a rețelelor interne de alimentare cu apă și de canalizare ale blocului locativ pentru

deservire și exploatare; e) gestionarul blocului locativ efectuează, la cererea operatorului,

din contul locatarilor, reparația capitală, reconstrucția sau renovarea rețelelor interne de

alimentare cu apă și de canalizare ale blocului locativ.”

redacția în vigoare până la 02 august 2023):

„(3) Administratorul asigură administrarea locuințelor prin prestarea serviciilor de

deservire tehnică, exploatarea proprietății comune din blocul locativ, administrarea

bunurilor și a mijloacelor bănești, prin încheierea contractelor cu prestatorii serviciilor

comunale în cazul în care acestea nu pot fi contractate direct de proprietari și asigură

executarea acestor contracte, respectarea regulilor de exploatare a spațiilor de uz comun,

reprezentarea intereselor proprietarilor în raport cu autoritățile administrației publice,

crearea condițiilor ecologice inofensive și confortabile de trai.

(4) Administratorul poartă răspundere pentru consecințele administrării proprietății

comune în blocul locativ cu încălcarea normelor tehnice și a regulilor de exploatare

sigură, în conformitate cu prevederile contractului de administrare încheiat.

(5) Proprietarii de locuințe sau de încăperi cu altă destinație decît cea de locuință sînt

obligați să participe cu cotă-parte la cheltuielile de întreținere și reparație a proprietății

comune din blocul locativ prin finanțarea acestor lucrări, astfel încît această proprietate

să fie întreținută conform normelor tehnice și regulilor de exploatare sigură stabilite.

(6) Cota-parte la cheltuielile de întreținere și reparație a proprietății comune din blocul

locativ și modalitatea de participare la cheltuieli se stabilesc în conformitate cu legislația

cu privire la condominiu.

(7) În cazul în care proprietarii nu au stabilit modalitatea participării la cheltuielile de

întreținere și reparație a proprietății comune din blocul locativ, aceasta va fi stabilită de

către administrator prin evaluarea cheltuielilor preconizate pentru un an, înaintate lunar

spre plată proprietarilor, conform cotei de participare a lor la bunurile proprietate comună.

(8) Cota-parte de participare la cheltuielile de întreținere și reparație a proprietății

comune din blocul locativ stabilită de administrator se aduce la cunoștința proprietarilor

în scris, în timp de 3 zile de la stabilirea acestor cheltuieli.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 27

aprilie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată către

16

participanții la proces la 21 iunie 2023, inclusiv prin intermediul poștei

electronice (Vol.III, f.d.113-113 verso). Astfel, cererile de recurs sunt depuse

în termen.

civile în ordine de recurs s-a realizat în lipsa participanților la proces, întrucât

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună

invitarea acestora, din motiv că argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite verificarea legalității

hotărârilor atacate.

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, în baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând admisibile

recursurile declarate, urmează a le admite și a casa integral decizia instanței

de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din motivele

ce succed.

civilă, în vigoare la data depunerii recursului, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural. Având în vedere că în sistemul legislației procesuale

naționale instanța de judecată este obligată să soluționeze procesul

limitându-se la obiectul acestuia în sensul formulat prin acțiune și, după caz,

concretizat de către partea reclamantă, subsecvent, instanța de recurs se află

în situația de a verifica dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări

efective și a oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare

pentru rezultatul procesului, a examinat toate pretențiile și argumentele

înaintate.

de a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a

argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. Franța

[GC], nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei

obligații a instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile

(a se vedea, printre altele, Hirvisaari v. Finlanda, nr. 49684/99, § 30, 27

septembrie 2001).

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, include

printre altele dreptul părților de a fi în mod real „auzite”, adică în mod corect

examinate de către instanța sesizată. Aceasta implică mai ales în sarcina

instanței obligația de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al

mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin

pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt. Obligația de

motivare impune o apreciere întotdeauna atașată de natura cauzei, de

17

circumstanțele acesteia, de probele prezentate. Motivarea unei hotărâri este

înțeleasă ca o explicare inteligibilă a hotărârii luate, ceea ce nu înseamnă un

răspuns exhaustiv tuturor argumentelor aduse de parte, dar nici ignorarea lor,

însă un răspuns al argumentelor fundamentale, care sunt susceptibile, prin

conținutul lor, să influențeze soluția.

cererea de chemare în judecată depusă, concretizată ulterior, reclamanții au

solicitat încasarea în mod solidar de la pârâții Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu,

Vadim Baciu, Natalia Baciu a prejudiciului material în mărime de 51 833,88

de lei, încasarea de la pârâtul Asociația de Coproprietari în Condominiu

„NR. 51/69” a prejudiciului material în mărime de 22 233,88 de lei, obligarea

pârâților Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu, Natalia Baciu să

restabilească sistemul de ventilare, canalizare și rețelele de încălzire a

clădirii, modificat ilegal în interiorul apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx,

nr. xxxxx, mun. Chișinău, obligarea pârâtului Asociația de Coproprietari în

Condominiu „NR. 51/69” să efectueze lucrările de reparație capitală ale

rețelelor inginerești (sistemelor de încălzire, ventilație și canalizare) a

blocului locativ nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău, încasarea în mod

solidar de la pârâții Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu, Natalia

Baciu a prejudiciului moral cauzat în mărime de 100 000 de lei, încasarea de

la pârâtul Asociația de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69” a

prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei, încasarea în mod solidar de

la cheltuielilor de judecată inclusiv pentru asistență juridică (Vol.I, f.d.4-

7,203-206, Vol.II, f.d.73-77, 120-123).

februarie 2022, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

cererea de chemare în judecată înaintată de Stepanida Cicimarenco, Serghei

Cicimarenco și Elena Cicimarenco și a încasat în mod solidar de la Svetlana

Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu și Natalia Baciu în beneficiul Stepanidei

Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elenei Cicimarenco suma de 29 600

de lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat, suma de 10 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral. A încasat în mod solidar de la Svetlana Baciu, Dmitrii

Baciu, Vadim Baciu și Natalia Baciu în beneficiul Stepanidei Cicimarenco

suma de 988 de lei cu titlu de taxa de stat proporțional pretențiilor admise,

suma de 9 600 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 8 800

de lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei. În rest, a respins

pretențiile ca neîntemeiate (Vol.II, f.d.196, 208-226).

de apel prin decizia din 27 aprilie 2023, a respins cererile de apel depuse de

Stepanida Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elena Cicimarenco, de

Dmitrii Baciu, reprezentat de avocatul Sorin Corceac și cererea de alăturare

la apel depusă de Svetlana Baciu, Vadim Baciu și Natalia Baciu și a menținut

hotărârea din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

(Vol.III, f.d.95-112).

18

cauzei s-a stabilit cu certitudine că potrivit extrasului din Registrul bunurilor

imobile din 17 aprilie 2015, reclamanții Stepanida Cicimarenco, Serghei

Cicimarenco și Elena Cicimarenco sunt proprietarii apartamentului nr.

xxxxx situat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx (Vol.I, f.d. 22). La fel,

s-a stabilit că în apartamentul nr. xxxxx situat în mun. Chișinău, str. xxxxx,

nr. xxxxx, au avut loc inundații, scurgeri din apartamentul nr. xxxxx,

amplasat la nivelul superior. Conform extrasului din Registrul bunurilor

imobile din 17 aprilie 2015, la momentul înaintării cererii de chemare în

judecată, proprietarii apartamentului nr. xxxxx situat în mun. Chișinău, str.

xxxxx, nr. xxxxx, au fost pârâții Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu

și Natalia Baciu (f.d.23). Ulterior, pârâții au înstrăinat apartamentul nr.

xxxxx situat în mun. Chișinău, str. xxxxx, nr. xxxxx, astfel că în baza

contractului de vânzare – cumpărare nr.1-311 din 30 decembrie 2020, noul

proprietar al apartamentului nominalizat a devenit Lilia Melnic, atrasă în

proces în calitate de intervenient accesoriu.

în judecată, cât și în cadrul examinării cauzei au susținut că, de fapt,

inundațiile au avut loc nu o singură dată, fiind periodice, aproximativ din

anul 2013. Însă instanța a reținut că actul inițial ce atestă faptul producerii

inundației în apartamentul reclamanților și anume a scurgerii de apă din

apartamentul din același bloc locativ amplasat cu un nivel mai sus, este

raportul de constatare tehnico-științific nr.100 din 24 martie 2015, elaborat

de expertul Anatolie Achimov (Vol.I, f.d.11-19).

judecată al Curții Supreme de Justiție notează dezacordul recurenților

Stepanida Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elena Cicimarenco prin

prisma art. 432 alin.(1), (2) lit.c) din Codul de procedură civilă cu actele

judecătorești contestate în partea respingerii pretențiilor formulate, iar

recurenții Dmitrii Baciu, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, și Vadim

Baciu, Natalia Baciu și Svetlana Baciu și-au exprimat dezacordul prin prisma

art. 432 alin.(1), (2) lit.a), c) din Codul de procedură civilă, cu actele

judecătorești contestate în partea admiterii pretențiilor reclamanților.

esență, instanța de apel respingând apelurile formulate și menținând soluția

primei instanțe, în esență, a reținut că scurgerile de apă în apartamentul

reclamanților s-au realizat din apartamentul pârâților, deși în virtutea art. 373

din Codul de procedură civilă, urma a verifica în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în

primă instanță, precum și circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

19

al Curții Supreme de Justiție precizează că reclamanții în calitate de

proprietari ai apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx, nr. xxxxx,

mun.Chișinău, au pretins că începând cu anul 2013 în fiecare an

apartamentul le este inundat în baie și wc de către proprietarii apartamentului

nr. xxxxx din str. xxxxx, nr. xxxxx, mun.Chișinău, care se află de asupra

apartamentului reclamanților.

chemare în judecată inclusiv cele concretizate, obiecțiile oponenților și

constatările primei instanțe în rezultatul examinării acestora, instanța de apel

verificând legalitatea și temeinicia hotărârii emise prin prisma alegațiilor

invocate în apel, urma a analiza și sub aspectul constatării circumstanțelor

de fapt determinante soluționării corecte și obiective a litigiului.

parțiale a acțiunii cu încasarea în mod solidar de la Svetlana Baciu, Dmitrii

Baciu, Vadim Baciu și Natalia Baciu în beneficiul Stepanidei Cicimarenco,

Serghei Cicimarenco și Elenei Cicimarenco a sumei de 29 600 de lei cu titlu

de prejudiciu material cauzat, a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, precum și încasării în beneficiul Stepanidei Cicimarenco a sumei de

988 de lei cu titlu de taxa de stat proporțional pretențiilor admise, a sumei de

9 600 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, a sumei de 8 800 de

lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei, era esențial de a ține

cont de faptul că scurgeri de apă s-au realizat și de pe acoperișul blocului

locativ. Or, acestea aspecte, în esență, au fost reflectate în rapoartele de

expertiză efectuate. De aceea, era important de a determina circumstanțele

care în mod exclusiv determină repararea prejudiciului pretins doar din

contul pârâților Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu și Natalia

Baciu.

inițiale-22 aprilie 2015, reclamanții au anexat raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 101 din 24 martie 2015, având în vedere că una dintre

întrebările adresate expertului, a vizat cauza deteriorărilor, conform pct. 2

din concluzia căruia defectele vizibile depistate în apartamentul nr. xxxxx

din str. xxxxx, nr. xxxxx, „[…] demonstrează că acest apartament a suportat

în urma: inundației - scurgerilor de apă din apartamentul amplasat cu un nivel

mai sus (grup sanitar, closet); lipsa coeficientului de livrare a agentului

termic pentru încălzirea suprafeței apartamentului; nefuncționarea canalului

de ventilare (locativă, bucătărie, balcon) […]” (Vol.I, f.d.11-19).

dispuse expertize tehnice în construcție, în cadrul cărora întrebările

formulate în fața experților țineau de: legătura directă dintre scurgerile

produse din apartamentul de la etajul superior în apartamentul reclamanților;

motivele care au dus la deteriorarea apartamentului nr. xxxxx, în caz de

20

depistarea acestora; motivele scurgerilor; dacă au avut inundări repetate după

efectuarea expertizei în construcție anterioare; prejudiciul cauzat

proprietarilor apartamentului xxxxx exclusiv din vina proprietarilor

apartamentului nr. xxxxx, proporția prejudiciului cauzat de ultimii, etc.

întocmit în baza încheierii din 24 iulie 2015 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău, și anume în pct.2, pct. 3 din concluzie se indică: „cauza

esențială a prejudiciului adus apartamentului nr. xxxxx […] este

caracterizată prin mai multe motive: I. Scurgerile de ape anterioare ( în urma

cărora nu s-au efectuat lucrări de reparație); II. Prezența aerului condensat

dintre încăperi; III. Nefuncționarea canalului de ventilare, fapt ce păstrează

gradul de umiditate și dezvoltarea starului de mucegai; IV. Lipsa

coeficientului de livrarea a agentului termic pentru încălzirea suprafeței

apartamentului”; „motivul scurgerii în apartamentul nr. xxxxx […] este

neexploatarea rețelei de apă și canalizare în siguranță de către proprietarul

bunului imobil a apartamentului nr. xxxxx. În urma verificărilor s-a stabilit

în la grupul sanitar al apartamentului nr. xxxxx s-au demarat lucrări de

reparație cu schimbarea rețelei de apă și canalizare”, iar în pct. 4 s-a

menționat: „[…] s-a constatat că parțial este legătură directă între scurgerile,

care au fost produse din apartamentul nr. xxxxx […] în apartamentul nr.

xxxxx […], și anume în încăperile: grup sanitar, closet, parțial bucătărie”

(Vol.I, f.d.91-108).

2018, efectuat ca urmare a ordonării expertizei tehnice prin încheierea

judecătorească din 04 octombrie 2016, s-a concluzionat: „Starea tehnică a

apartamentului nr. xxxxx […] este nesatisfăcătoare, dotată cu defecte tehnice

care au un caracter de o perioadă îndelungată. Cauza esențială a prejudiciului

provocat apartamentului nr. xxxxx […] este caracterizată de scurgerile de

apă anterioare (în urma căror nu s-a efectuat lucrări de reparație). Expertul a

examinat apartamentul nr. xxxxx în decembrie 2015 și după 2 ani, în baia

apartamentului nr. xxxxx au fost descoperite noi urme de înmuiere sub forma

de scurgere a apei din apartamentul superior nr. xxxxx.”; „La momentul

examinărilor, în general, starea rețelelor inginerești ale clădirii este

nesatisfăcătoare. Canalele de ventilație ale clădirii, situate la mansardă, sunt

înfundate (a se vedea imaginile nr.6-8), rețelele de încălzire ale clădirii în

ansamblu sunt depășite și reparate în mod întâmplător. Prin urmare, nu este

obiectiv să acuzăm numai proprietarii apartamentului nr. xxxxx despre

funcționarea nesatisfăcătoare a sistemelor de încălzire și ventilație în

apartamentul nr. xxxxx. Este necesară efectuarea lucrărilor de reparație

capitală a sistemelor de încălzire și ventilație ale, întregii clădiri.”; „La

momentul examinărilor, s-a stabilit o legătură cauzală directă între inundarea

apartamentului nr. xxxxx din încăperea WC apartamentului nr. xxxxx și

starea tehnică nesatisfăcătoare a încăperilor auxiliare ale apartamentului nr.

xxxxx (în baie și coridorul adiacent formarea mucegaiului, a umezelii, a apei

21

murdare care duce la deformări și distrugerea finisajului). Cheltuielile de

reparare a acestor spații sunt daune materiale cauzate de către proprietarii

ap. xxxxx. Costul reparațiilor este de aproximativ 20 000 de lei.”; „în urma

investigărilor efectuate la 19.12.2017 au fost depistate urme de scurgeri de

ape în apartamentul xxxxx prin rețelele inginerești montate în podul blocului

de locuit. Scurgeri analogice de ape au fost depistate în cadrul investigărilor

anterioare al apartamentul xxxxx […]”; „Prejudiciul cauzat de către

proprietarul apartamentului nr. xxxxx […], în urma scurgerilor de apa

anterioare are parțial legătura cu starea nesatisfăcătoare din apartamentul nr.

xxxxx […] și constituie aproximativ până la 50% din prejudiciul total cauzat

proprietarilor apartamentului nr. xxxxx” (Vol.I, f.d.172-180).

expertiză menționate și pretențiile formulate de reclamanți inclusiv în

cererile de concretizare formulate în cadrul examinării cauzei, era esențial ca

instanța de judecată să determine în ce măsură prejudiciul pretins a fi cauzat

urma fi pus exclusiv pe seama proprietarilor apartamentului xxxxx, în

situația în care s-a constatat parțial legătura directă dintre scurgerile din

apartamentul xxxxx în apartamentul nr. xxxxx.

rețelelor inginerești ale clădirii, care la momentul examinării, în general este

nesatisfăcătoare, iar canalele de ventilație ale clădirii situate la mansardă sunt

înfundate, rețelele de încălzire ale clădirii în ansamblu sunt depășite și

reparate în mod întâmplător, opinând că funcționarea nesatisfăcătoare a

sistemelor de încălzire și ventilație nu poate fi pusă doar pe seama

proprietarilor apartamentul nr. xxxxx, precum și că este necesară reparația

capitală a acestor sisteme a întregului bloc. La fel, s-a mai indicat despre

existența scurgerilor de ape în apartamentul xxxxx prin rețelele inginerești

montate în podul blocului de locuit (Vol.I, f.d.176-177).

esențială a prejudiciului adus apartamentului reclamanților conform

concluziei expertizei citate supra, printre care: „I. Scurgerile de ape

anterioare (în urma cărora nu s-au efectuat lucrări de reparație); II. Prezența

aerului condensat dintre încăperi; III. Nefuncționarea canalului de ventilare,

fapt ce păstrează gradul de umiditate și dezvoltarea starului de mucegai; IV.

Lipsa coeficientului de livrarea a agentului termic pentru încălzirea

suprafeței apartamentului”, instanța de apel urma a verifica măsura în care

fiind constatate aceste împrejurări, s-a ajuns la concluzia reparării

prejudiciului doar de către pârâții Svetlana Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim

Baciu și Natalia Baciu.

ianuarie 2013 de examinare a stării alimentării cu căldură a obiectului

consumator de căldură, întocmit de S.A. „Termocom” și reprezentantul

Asociației Coproprietarilor în Condominiu „NR. 51/69”, s-a prescris ultimei

22

de a organiza lucrările de reglare hidraulică a sistemului de încălzire în

vederea obținerii distribuției uniforme a încălzirii termice în blocul locativ

din str. xxxxx, nr. xxxxx, mun. Chișinău. Astfel, administrația Asociației

Coproprietarilor în Condominiu „NR. 51/69” a efectuat anumite acțiuni în

vederea executarea prescripției, fapt confirmat prin procesul-verbal și

prescripția întocmită de administrator și unii locatari ai blocului (f.d.139-

140), însă după cum rezultă din actele enumerate, proprietarii apartamentului

xxxxx, reclamanții în prezenta cauza civilă au refuzat categoric să efectueze

lucrări de schimbare sau spălare manuală a caloriferelor din apartament,

spunând că dacă se va da căldura mai tare va răzbate și la ei. În acest sens,

prin prescripția întocmită de administratorul Asociației Coproprietarilor în

Condominiu „NR. 51/69”, proprietarii ap. xxxxx str. xxxxx, bloc xxxxx

(membrii familiei Cicimarenco), au fost obligați de a efectua aceste lucrări

pentru a avea o calitate mai bună a serviciilor.

conform actului la care s-a referit însăși, în măsura în care acestea pot servi

ca probe suplimentare în confirmarea sau infirmarea poziției uneia dintre

părțile litigante. Or, în pct. 2 din raportul de expertiză nr. 018 din 10 martie

2016, reflectă și alte motive care au dus la cauzarea prejudiciului, nu doar

scurgerile de ape.

până la survenirea inundării invocate de intimați/reclamanți, aceștia au

exploatat apartamentul nr. xxxxx, ceea ce a dus la uzura componentelor

acestuia, inclusiv a materialelor de finisare interioară, iar autorului

prejudiciului îi este imputabilă doar obligația de a achita suma reparației

pentru aducerea apartamentului la starea care a fost până la inundare și,

respectiv, nu are obligația de a efectua reparația apartamentului reclamanților

în măsura ce depășește această valoare, deoarece repararea apartamentului

pentru starea în care acesta era până la inundare constituie obligația

proprietarului acestui apartament, ce nu poate fi transpusă lor, argument

rămas fără nici o apreciere de către instanțele ierarhic inferioare.

reclamanții/recurenți Stepanida Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elena

Cicimarenco în recursul declarat au optat pentru pronunțarea unei noi decizii

de admitere a cerințelor respinse, or, cerințe de repararea a prejudiciului

material au fost formulate inclusiv față de Asociația de Coproprietari în

Condominiu „NR. 51/69”.

considerare că nu este confirmat cu certitudine aspectul că deteriorările în

apartamentului reclamanților sunt doar din vina proprietarilor

apartamentului de la nivelul superior, în situația în care conform concluziei

expertului în interiorul acestuia conform examinărilor efectuate la 19

decembrie 2017, la fel, au fost depistate urme de scurgeri de apă prin rețelele

23

inginerești montate în podul blocului (Vol.I, f.d.177). Or, nu poate fi ignorat

faptul, și aici urmează a fi reiterată concluzia din raportul de expertiză, „[…]

s-a constatat că parțial este legătură directă între scurgerile, care au fost

produse din apartamentul nr. xxxxx […] în apartamentul nr. xxxxx […], și

anume în încăperile: grup sanitar, closet, parțial bucătărie” (Vol.I, f.d.91-

108). Or, această circumstanță este importantă pentru soluționarea corectă a

litigiului, în situația în care au fost obligați doar pârâții Svetlana Baciu,

Dmitrii Baciu, Vadim Baciu și Natalia Baciu la repararea prejudiciului în

mărimea enunțată.

starea rețelelor inginerești ale clădirii sunt nesatisfăcătoare (Vol.I, f.d.176) și

că scurgerile au avut loc și de pe acoperișul blocului, care au pătruns până în

ap. xxxxx. Or, acest aspect, de asemenea, are importanță pentru examinarea

cauzei și determinarea persoanelor responsabile de repararea prejudiciului

cauzat, în condițiile în care prevederile legale citate supra impune anumite

obligații administratorului blocului locativ în sensul deservirii tehnice a

bunurilor de uz comun. Mai mult, recurenții/reclamanți au insistat la

repararea prejudiciului material în cuantumul solicitat atât din contul

Svetlanei Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu și Nataliei Baciu, cât și din

contul Asociației de Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69”.

analiza și evaluarea probelor pe baza cărora s-a stabilit existența sau

inexistența faptelor și împrejurărilor care au generat litigiul dintre părți;

respectiv, pentru ce au fost admise, susținerile uneia dintre părți și înlăturate

cele formulate de cealaltă parte, iar motivarea în drept cuprinde justificarea

aplicării în cauza judecată a anumitor norme de drept și de ce li s-a dat

acestora o anumită interpretare.

de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate

problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază

probele, determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți,

legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă

urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns afirmativ sau

negativ.

reclamanți/recurenți a fost pus pe seama recurenților/pârâți Svetlana Baciu,

Dmitrii Baciu, Vadim Baciu Vadim și Natalia Baciu în valoarea încasată,

urmau a fi stabilite circumstanțele ce probează că anume ultimii sunt

exclusiv responsabili de deteriorările încăperilor ca urmare a scurgerilor de

ape din apartamentul lor, fiind esențiale și determinante la soluționarea

corectă și obiectivă a litigiului și angajarea răspunderii pentru pretinsele

prejudicii.

24

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, nu urmează a fi

ignorant nici faptul că alineatul 3 din aceeași normă procesuală stipulează că

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și

obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele

de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Având în vedere

rolul diriguitor al instanței de judecată, precum și continuitatea examinării

cauzei în apel prin prisma efectului devolutiv, instanța are sarcina, în baza

rolului activ, să ceară părții să facă precizările necesare, să pună în discuția

părților orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la soluționarea

litigiului peste apărările și susținerile părților din acțiune, referință și alte

obiecții, luând în considerare faptul că, în conformitate cu art. 240 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărârea în

limitele pretențiilor înaintate de reclamant. De altfel, în cazul în care părțile

au o atitudine confuză în privința circumstanțelor care au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei, instanța, în temeiul legii materiale care urmează

a fi aplicată, va explica părților care circumstanțe au importanță pentru

soluționarea pricinii și cui îi revine obligația de a le dovedi. Mai mult că atât,

în temeiul art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să

dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de

veridicitatea lor.

virtutea caracterului devolutiv al apelului, instanța de apel la examinarea

cauzei în ordine de apel, având în vedere natura litigiului, era în drept de a

propune părților de a prezenta probe suplimentare în confirmarea

circumstanțelor invocate, însă instanța de apel s-a limitat la aprecierea

evazivă a probelor existente.

soluția primei instanțe în partea dispunerii încasării prejudiciului moral în

cuantumul enunțat, avea obligația de a determina legea aplicabilă care

reglementează răspunderea pentru pretinsul prejudiciu nepatrimonial. Or,

instanța de apel s-a limitat la prevederile art.1422, art.1423 din Codul civil,

care reglementează reparația prejudiciului moral și mărimea compensației

acestuia, însă în situația în care litigiul în esență este unul patrimonial, avea

obligația de a indica norma ce reglementează obligația reparării acestuia.

instanțe în partea dispunerii încasării prejudiciului moral în cuantumul

enunțat, avea obligația de a determina legea aplicabilă care reglementează

răspunderea pentru pretinsul prejudiciu nepatrimonial.

25

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de

apel s-a realizat pripit și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele

determinante soluționării corecte și obiective a litigiului, ceea ce impune

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă

a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

instanțele urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului

obiectiv, care se manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă

a tuturor circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei.

De altfel, o hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor

6 § 1 CEDO, presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate

în speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea

împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

urmează a fi precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele

conturate supra, ignorate anterior, precum și motivarea să fie efectuată atât

prin prisma poziției părții reclamante, cât și obiecțiilor părții oponente pe

marginea acțiunii formulate în raport cu probele prezentate și normele de

drept pertinente litigiului, rezultând din prevederile art. 130 din Codul de

procedură civilă, ca, în consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și

să răspundă standardelor unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Curții Supreme de Justiție va admite recursurile declarate și va casa integral

decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

c) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursurile declarate de Stepanida Cicimarenco, Serghei

Cicimarenco și Elena Cicimarenco și de Dmitrii Baciu, reprezentat de

avocatul Sorin Corceac, de Vadim Baciu, Natalia Baciu și Svetlana Baciu.

Casează integral decizia din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Stepanida

Cicimarenco, Serghei Cicimarenco și Elena Cicimarenco împotriva

26

Svetlanei Baciu, Dmitrii Baciu, Vadim Baciu, Nataliei Baciu, Asociației de

Coproprietari în Condominiu „NR. 51/69”, intervenienți accesorii Lilia

Melnic, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, Societatea pe Acțiuni „Apă-

Canal Chișinău” cu privire la repararea prejudiciului material, obligarea

pârâților de a restabili sistemul de ventilare, canalizare și rețelelor de

încălzire a clădirii, obligarea Asociației de Coproprietari în Condominiu

„NR.51/69” de a efectua lucrările capitale de reparație a rețelelor inginerești,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată și

trimite cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Centru, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

27