2r-2/25 — repararea prejudiciului material

D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală „APĂ-CANAL” Strășeni împotriva Marcelei Raiu cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, (Dosarul nr. 2r-2/25 NR. PIGD 2-19174867-01-2r-10012025) Temeiurile depunerii cererii de revizuire. Prezentarea probelor noi apărute după emiterea hotărârii nu constituie temei de revizuire în sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă. Judecătoria Strășeni, sediul Central, jud. I. Chiroșca, Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Mihaila, Iu.

Cotruță, I.Secrieru, Curtea Supremă de Justiție, jud. A. Cobăneanu, D. Mardari, M.Pitic, Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Mămăligă, A. Malîi, A. Panov, 26 februarie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Ion Malanciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT 1. La 01 noiembrie 2019, Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marcelei Raiu, solicitând încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 80 800 de lei

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

2. Prin hotărârea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, corectată prin încheierea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Î.M. „APĂ- CANAL” Strășeni. S-a încasat de la Marcela Raiu în beneficiul Î.M. „APĂ- CANAL” Strășeni prejudiciul material în mărime de 80 800 de lei. S-a încasat de la Marcela Raiu în beneficiul statului taxa de stat de care a fost scutit reclamantul la înaintarea acțiunii, în sumă de 2 424 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

3. La 03 iulie 2020, Marcela Raiu a declarat apel împotriva hotărârii din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

4. Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Marcela Raiu și avocatul Igor Isac, în interesele Marcelei Raiu și s-a menținut hotărârea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și încheierea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, de corectare a erorii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

5. La 19 februarie 2021, Marcela Raiu, inclusiv prin intermediul avocatului Igor Isac, a declarat recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

1 6. Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Marcela Raiu și reprezentantul acesteia, avocatul Igor Isac.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE

7. La 11 octombrie 2021, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.172), Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, a depus cerere de revizuire, în temeiul art. 449 lit.a), b), c) din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, a deciziei instanței de apel și a încheierii instanței de recurs, emiterea unei încheieri cu privire la dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță, încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

POZIȚIA INSTANȚEI DE REVIZUIRE

8. Prin încheierea din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocata Elina Jidobina, în interesele Marcelei Raiu, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

9. La 26 noiembrie 2021, Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii contestate, emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță de admitere a cererii de revizuire.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

10. Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, și s-a menținut încheierea din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE

11. La 05 iulie 2024, Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, a depus cerere de revizuire, în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, a deciziei instanței de apel și a încheierii instanței de recurs, emiterea unei încheieri cu privire la dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță, încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

POZIȚIA INSTANȚEI DE REVIZUIRE

12. Prin încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. 2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

13. La 25 octombrie 2024, Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, a declarat recurs împotriva încheierii din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de revizuire.

14. În susținerea recursului s-a invocat prevederile art. 432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă și a evidențiat că instanța de revizuire își întemeiază poziția pe faptul că „revizuentul în cererea sa își exprimă dezacordul cu felul în care instanța a apreciat înscrisurile probatoare și a constatat circumstanțele cauzei, însă nu relevă circumstanțe care ar constitui temei de revizuire, în sensul art. 449 din Codul de procedură civilă” (pct. 21- 23). În opinia recurentei, această concluzie nu corespunde realității, având în vedere că a prezentat instanței raportul de expertiză extrajudiciară nr. 963, 964 al Centrului Național de Expertize Judiciare din 10 iunie 2024, concluziile căruia au stat la baza acestei cereri, întrucât constatările și concluziile expertului pun la îndoială soluțiile pronunțate de instanțele de judecată.

Or, revizuirea reprezintă o cale de retractare, deoarece se adresează aceleiași instanțe care a soluționat pricina în fond, cerându-i să revină asupra hotărârii atacate în baza noilor împrejurări invocate, care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii. Aceasta oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești irevocabile care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia. Retractarea unei hotărâri irevocabile produce efecte grave pentru părți și pentru stabilirea raporturilor juridice civile. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate de lege. Pe de altă parte, însă revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

15. Totodată, neavând acces la actele în baza cărora a solicitat ulterior efectuarea expertizei contabile, recurenta a susținut că fost nevoită să se adreseze cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției Financiare privind obligarea acesteia să-i elibereze copiile actelor premergătoare ce au servit temei de inițiere efectuării controlului a activității economico- financiare la Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2016 – 01 mai 2019 și eliberarea copiile actelor, ce au stat la baza emiterii raportului privind rezultatele inspectării financiare tematice din 19 iulie 2019. Or, doar ca admitere a cererii de chemare în judecată prin hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a obținut copiile actelor necesare, și anume: copiile actelor ce au stat la baza constatărilor și concluziilor formulate în Anexele nr. 4-A, nr. 4-B, nr. 8 și nr. 9 ale Raportului.

Anume după obținerea acestora a avut posibilitate să solicite Centrului Național de Expertize Judiciare efectuarea expertizei contabile pentru a stabili dacă în rezultatul acțiunilor acesteia a fost cauzat 3 prejudiciul Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni. Astfel, a demonstrat ce circumstanțe anume constituie temei pentru revizuire și le-a confirmat prin probele anexate. 16. Recurenta cu referire la constatările instanței precum că: „Marcela Raiu a fost reprezentată de mai mulți avocați pe parcursul examinării cauzei în fond. De asemenea a prezentat probe și a înaintat cereri de administrare a probelor care au fost admise, având posibilitatea inclusiv și de a solicita dispunerea efectuării unei expertize, drept de care nu a dispus fiind asistată de un avocat…

și a beneficiat de dreptul la un proces echitabil, a avut posibilitatea de a prezenta probe, formula cereri, de a combate cele stabilite în raportul Inspecției Financiare, de a-l contesta, de a solicita numirea unei expertize, însă aceste lucruri nu au fost realizate de Marcela Raiu” (pct. 29- 30), a subliniat că instanța a ignorat prevederile art. 118 alin. (5), art. 119 alin. (1) și art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă, redând conținutul acestor norme. În aceste circumstanțe, în opinia recurentei, instanța de revizuire a ignorat faptul că instanțele precedente au încălcat principiul rolului diriguitor al instanței judecătorești în proces, stabilit prin art. 9 din Codul de procedură civilă, prin faptul că au atras în proces persoana care nu a avut dreptul să participe în calitate de specialist, au ignorat solicitările de a prezenta anexele în baza cărora a fost întocmit raportul privind rezultatele inspectării financiare tematice la Î.M.

„APĂ-CANAL” Strășeni din 19 iulie 2019 și totodată au formulat concluziile în baza constatărilor dubioase, ce nu au fost confirmate printr-un raport de expertiză. 17. În proces a fost atras specialistul care nu avea dreptul să participe la judecarea cauzei, adică inspectorului superior al Direcției inspectare financiară a întreprinderilor municipale orășenești Vasile Grumeza, care a efectuat inspectarea financiară tematică la Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni. Astfel, în conformitate cu art. 51 alin. (2) lit. b), art. 52 alin. (1) din Codului de procedură civilă, având în vedere că domnul Grumeza reprezintă poziția Inspecției financiare în procesul respectiv, este evident că acesta nu poate fi atras în calitate de specialist, funcția cărui constă în oferirea consultațiilor sau explicațiilor independente și imparțiale.

În acestea circumstanțe instanța de judecată urmă să atragă Inspecția financiară în calitate de intervenient accesoriu, iar în calitate de specialist urma să fie atrasă persoana terță. În afară de faptul că specialistul Vasile Grumeza nu a avut dreptul să participe la examinarea cauzei date în calitate de specialist, acesta a dat o concluzie falsă în cadrul audierii în instanță de judecată și a declarat că „factura fiscală S.R.L. „Ana Company” de prestare a serviciilor Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni privind prestarea serviciilor de consultanță, factura există dar nu corespunde adevărului. Este falsă” (Vol.II, f.d.3). Specialistul nominalizat și-a motivat poziția privind prejudicierea reclamantului pe faptul că una din facturile fiscale este falsă, însă această factură nu poate fi falsă, întrucât se bucura de prezumția de validitate/autenticitate până la constatarea acesteia 4 ca fiind falsă printr-o hotărâre judecătorească, ceea ce nu a avut loc în realitate.

Respectiv, nu a avut nici un temei legal să se expună asupra legalității facturii fiscale și respectiv să declare că a prejudiciat întreprinderea. 18. Recurenta a mai declarat că pe parcursul procesului civil a solicitat prezentarea înscrisurilor, însă cerințele nu au fost îndeplinite sub pretextul că toate anexele sunt predate Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni, însă nici partea reclamantă nu a prezentat actele solicitate. Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță au apărut multe întrebări referitor la efectuarea controlului, însă are au rămas fără răspuns, deoarece reclamantul nu putea să se expună pe partea contabilă, totodată refuzând prezentarea înscrisurilor ce au stat la baza constatărilor formulate.

Astfel, recurenta a considerat că instanța de revizuire eronat a concluzionat că a beneficiat de dreptul la un proces echitabil, iar instanțele precedente au asigurat respectarea drepturilor sale și au întreprins măsuri necesare pentru asigurarea adoptării unei hotărâri legale și întemeiate. 19. De asemenea, a menționat că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 din Codul de procedură civilă servește scopul înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Instanța de revizuire a constatat că „nu pot servi ca probă în procesul civil elementele de fapt constatate din concluziile unui expert în cadrul unei expertize extrajudiciare” (pct. 28), referindu-se la art. 148 și art. 149 din Codul de procedură civilă, art. 11 din Legea nr. 68/2016.

20. Recurenta cu trimitere la prevederile art. 117 alin. (1), (2), art. 130 alin. (1), art. 122 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 19 alin. (4) din Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, a afirmat că instanța de revizuire repetat a ignorat faptul că a prezentat instanței raportul de expertiză contabilă extrajudiciară nr. 963, 964 din 10 iunie 2024 pentru a demonstra existența unor circumstanțe care pun la îndoială concluziile instanțelor precedente și, respectiv, pentru a justifica solicitarea de revizuire. Prin prisma prevederilor menționate supra, concluziile instanței de revizuire precum că nu pot servi ca probă în procesul civil elementele de fapt constatate din concluziile unui expert în cadrul unei expertize extrajudiciare, sunt lipsite de sens.

În primul rând, scopul acestei probe este redeschiderea procedurii judiciare asupra unei cauze civile care a fost soluționată printr-un act judecătoresc irevocabil. Iar în al doilea rând, circumstanțele care vor servi drept temei al revizuirii hotărârilor judecătorești irevocabile în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă vor fi noi și probele prin care se vor confirma acestea vor fi noi. Respectiv, în cazul situațiilor când au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute 5 anterior revizuentului, prezentarea noilor probe nu este interzisă. Or, nu poate fi admisă anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile numai pe baza afirmării descoperirii unor noi circumstanțe.

Ceea ce duce la concluzia evidentă că este imposibil de a prezenta în calitate de probă nouă un raport de expertiză judiciară efectuat în afara procesului civil, însă este posibil de demonstrat necesitatea de a efectua o asemenea expertiză în cadrul procesului redeschis în baza celor prezentate, mai ales în situația în care acțiunea respectivă nu a fost efectuată pe parcursul examinării cauzei în fond de instanțele precedente. Mai mult decât atât, nu există nicio normă legală care ar interzice prezentarea în calitate de probă în proces civil și anume la cererea de revizuire a unui raport de expertiză extrajudiciară. Existența unei asemenea norme ar contrazice însăși procedura de revizuire a dosarelor civile.

21. Recurenta a reiterat că în baza celor constatate, descrise, evaluate, demonstrate și ilustrate în cuprinsul raportului de expertiză din 10 iunie 2024, expertul a formulat următoarele opinii în compartimentul concluzii: „1. Casarea mijloacelor bănești în sumă total de 60 929,60 lei MD (șaizeci mi nouă sute douăzeci și nouă, 60) de către contabilul-șef M. Raiu al ÎM „APĂ-CANAL” Strășeni prin deconturile de avans în perioada anilor 2016- 2017, sunt justificate prin anexarea documentelor primare confirmative achitării bunurilor materiale și a serviciilor procurate.

Totodată, calcularea și achitarea pentru anii 2016-2017 a premiilor în mărime totală de 15 600 lei MD (cincisprezece mi șase sute) a fost efectuată justificat; 2. Potrivit materialelor examinate, în cadrul efectuării expertizei judiciare nu au fost stabilite încălcări ale legislației fiscale la decontarea mijloacelor bănești de către contabilul-șef M. Raiu al ÎM „APĂ-CANAL” Strășeni prin deconturile de avans și achitarea premiilor pentru anii 2016-2017, în total a sumei de 80 829 lei MD (optzeci mii opt șute douăzeci si nouă); 3. Temei pentru declararea nulității facturii nr. HC0594722 din 25.01.2016 eliberată de către S.R.L. „Ana&Co” pentru serviciile realizate în sumă de 35,0 mii lei MD (treizeci și cinci mii) către ÎM „APĂ-CANAL” Strășeni nu sunt.

Potrivit Certificatului nr. 6294 din 25.01.2021, Î.S. „Statistica” confirmă eliberarea pentru utilizare a facturii de expediție cu nr. HC0594722 S.R.L. „Ana&Co”.”. 22. În opinia recurentei, instanțele precedente în mod eronat au constatat că au fost întrunite condițiile de bază pentru tragerea sa la răspundere materială deplină față de ÎM „APĂ-CANAL” Strășeni, iar cererea de revizuire urma a fi admisă. 23. Recurenta a mai indicat că instanța de revizuire eronat a ajuns la concluzia că repetat depune cererea de revizuire în aceleași temeiuri, dat fiind faptul că în ambele cazuri a invocat prevederile art. 449 lit. b) ca temei de drept, însă circumstanțele de fapt și probele anexate erau diferite.

6 24. Copia recursului declarat a fost expediată intimatului la 10 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.121). 25. La 03 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.122) și la 04 februarie 2025, semnată olograf, S.A. „APĂ-CANAL Strășeni” (succesor al drepturilor și obligațiilor Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni (Vol.III, f.d.104), reprezentată de avocatul Dorin Botnarenco și directorul Dumitru Bodrug, a depus referință la recurs, solicitând respingerea acestuia cu menținerea încheierii contestate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

26. Art. 424 din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.” 27. Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.” 28. Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.” 29. Art. 427 din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea”.

30. Art.449 din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

31. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, instanța de revizuire a pronunțat încheierea la 10 octombrie 2024 și a comunicat-o participanților la proces la 27 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.118). Totodată, recursul a fost depus la 25 octombrie 2024, anterior expedierii de către instanța de revizuire a copiei încheierii privind respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire. În textul recursului se menționează că încheierea a fost publicată pe pagina instanței la 17 octombrie 2024. Astfel, recursul este declarat în termen. 32. Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții 7 Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

33. Din materialele cauzei civile rezultă că, prin recursul declarat se contestă încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (Vol.III, f.d.108-111). 34. Instanța de recurs reiterează că cererea de revizuire a fost formulată în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, citat supra.

35. La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că prin circumstanțele nou-descoperite se înțelege totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile; care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată; care nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute revizuenților anterior, dar care existau la momentul examinării și soluționării cauzei civile; care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă și dacă dovedesc că au întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

36. Totodată, obiectul probațiunii la examinarea cererilor de revizuire pot fi circumstanțe importante atât în sens material, cât și în sens procesual. În sens material, obiect al probațiunii este totalitatea presupunerilor despre existența sau inexistența faptelor juridice, care duc la anumite consecințe material-juridice, precum și presupunerile cu privire la existența faptelor, care asigură obținerea de cunoștințe despre faptele material-juridice. Prin obiect al probației în sens procesual, se înțelege presupunerile cu privire la existența sau inexistența faptelor juridice, de care normele dreptului procesual civil leagă apariția, suspendarea sau încetarea procesului civil, precum și realizarea drepturilor procesuale ale persoanelor participante în cauza civilă.

37. Deși o condiție obligatorie care urmează a fi respectată de către revizuent la declararea revizuirii prin prisma art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, este confirmarea faptului că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, la caz instanța de recurs evidențiază că raportul de expertiză extrajudiciară nr. 963, 964 din 10 iunie 2024, întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare, invocat de revizuentă, este efectuat ulterior pronunțării deciziei instanței de apel din 17 noiembrie 2020. 38. De altfel, nu poate fi ignorat nici faptul că deși revizuenta a pretins că a demonstrat faptul solicitării de la Inspecția financiară a actelor premergătoare ce au servit temei de inițiere efectuării controlului a activității 8 economico-financiare la Î.M.

„APĂ-CANAL” Strășeni pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2016 – 01 mai 2019 și eliberarea copiilor actelor, ce au stat la baza emiterii raportului privind rezultatele inspectării financiare tematice din 19 iulie 2019, însă primind refuz s-a adresat în instanța de contencios administrativ în vederea contestării răspunsului Inspecției financiare și obligării acesteia să elibereze actele solicitate, instanța de recurs reține că adresarea în instanța de contencios administrativ s-a realizat la 19 iulie 2022, ulterior examinării litigiului cu privire la repararea prejudiciului. Mai mult, însăși adresarea revizuentei către Inspecția financiară a avut loc la 21 septembrie 2021, iar răspunsul la cererea sa este din 19 octombrie 2021 (Vol.III, f.d.36-53), adică ulterior examinării litigiului în cauză.

Astfel, probe ce ar demonstra cu certitudine că a întreprins în perioada judecării cauzei în fond toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale pretinse în cererea de revizuire, nu au fost prezentate. 39. În atare circumstanțe, instanța de revizuire justificat a reținut, în esență, că revizuenta pe parcursul examinării cauzei în fond a beneficiat de asistență juridică calificată, a beneficiat de drepturile procesuale garantate de art. 56 din Codul de procedură civilă, avut posibilitatea de a formula cereri, inclusiv de numire a expertizei, de a prezenta probe și reclama probe, etc., fiindu-i asigurat un proces echitabil cu toate elementele acestuia. Însă eludarea revizuentei de a-și valorifica drepturile garantate de legislația în vigoare la etapa judecării cauzei în fond și la exercitarea căii de atac-apelul, având în vedere caracterul devolutiv al apelului, nu pot determina redeschiderea procesului judiciar.

40. Chiar și în situația în care în sensul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă circumstanțele invocate în revizuirea actelor judecătorești se presupun a fi noi, de asemenea și probele care vor confirma acestea, urmează să fie noi în raport cu obiectul anterior al probației, însă era esențial să fi existat, însă care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei, deși a întreprins toate măsurile pentru aflarea acestora la examinarea cauzei anterioare. 41. Or la caz recurenta/revizuenta nu pretinde decât redeschiderea procesului judiciar în baza unor fapte și circumstanțe care au existat la examinarea anterioară a cauzei, însă nu a făcut uz de pârghiile legale prevăzute de legiuitor în sensul valorificării drepturilor sale la acea etapă.

42. Cu referire la alegația recurentei privind rolul diriguitor al instanței de judecată în sensul art. 9 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază faptul că revizuenta a beneficiat de asistență juridică calificată în cadrul procesului acordată de avocații aleși de ea personal. Or, instanța de judecată acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei hotărâri 9 legale și întemeiate, însă instanța nu are rolul de reprezentant al părții, ea este imparțială. 43. De asemenea, argumentele recurentei privind atragerea în proces a specialistului-inspectorul superior al Direcției inspectare financiare a întreprinderilor municipale orășenești, care a efectuat inspectarea financiară tematică la Î.M.

„APĂ-CANAL” Strășeni, nu determină admiterea recursului cu casarea încheierii contestate în sensul pretins, or, acesta a fost audiat în calitate de specialist pe marginea controlului efectuat (Vol.II, f.d.2- 5), însă nu a fost atras ca parte în proces în sensul indicat de recurentă. Or, în conformitate cu art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită hotărîrea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de judecată.

44. De altfel, revizuenta nici nu a invocat în prezenta revizuire precum participarea specialistului nominalizat s-a realizat, în opinia sa, contrar prevederilor legale. 45. Drept urmare, circumstanțele conturate supra denotă că instanța de revizuire justificat a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire. 46. Alte argumente aduse de partea recurentă nu reflectă decât dezacordul acesteia cu soluția instanțelor de judecată, inclusiv a instanței de revizuire, or, aspectele esențiale judecării recursului, pornind de la criticile aduse actului judecătoresc contestat, au fost examinate de instanța de recurs în coraport cu prevederile legale pertinente și situația faptică.

47. În ceea ce vizează alegația recurentei precum că instanța de revizuire eronat a constatat depunerea unei revizuiri repetate în aceleași temeiuri, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că acest aspect nu determină casarea actului judecătoresc contestat, în condițiile în care acesta nu este argumentul principal ce a dus la respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Or, textul actului judecătoresc contestat denotă că instanța de revizuire a analizat argumentele și înscrisurile prezentate de revizuentă prin prisma art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, temeiul de drept ce a dus la formularea prezentei cereri de revizuiri. 48. Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.

49. Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă 10 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina. Menține încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală „APĂ-CANAL” Strășeni împotriva Marcelei Raiu cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 11