2r-2/25 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2r-2/25 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Marcela Raiu,
reprezentată de avocata Elina Jidobina,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Municipală „APĂ-CANAL” Strășeni împotriva Marcelei
Raiu cu privire la repararea prejudiciului material,
împotriva încheierii din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2r-2/25
NR. PIGD 2-19174867-01-2r-10012025)
Temeiurile depunerii cererii de revizuire. Prezentarea probelor noi apărute
după emiterea hotărârii nu constituie temei de revizuire în sensul art.449 lit.b)
din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Strășeni, sediul Central, jud. I. Chiroșca,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Mihaila, Iu. Cotruță, I.Secrieru,
Curtea Supremă de Justiție, jud. A. Cobăneanu, D. Mardari, M.Pitic,
Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Mămăligă, A. Malîi, A. Panov,
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 01 noiembrie 2019, Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Marcelei Raiu, solicitând încasarea
prejudiciului material cauzat în mărime de 80 800 de lei
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
corectată prin încheierea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Î.M. „APĂ-
CANAL” Strășeni. S-a încasat de la Marcela Raiu în beneficiul Î.M. „APĂ-
CANAL” Strășeni prejudiciul material în mărime de 80 800 de lei. S-a
încasat de la Marcela Raiu în beneficiul statului taxa de stat de care a fost
scutit reclamantul la înaintarea acțiunii, în sumă de 2 424 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 iulie 2020, Marcela Raiu a declarat apel împotriva hotărârii din
16 iunie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Marcela Raiu și avocatul Igor Isac, în interesele Marcelei
Raiu și s-a menținut hotărârea din 16 iunie 2020 a Judecătoriei Strășeni,
sediul Central și încheierea din 01 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central, de corectare a erorii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 februarie 2021, Marcela Raiu, inclusiv prin intermediul
avocatului Igor Isac, a declarat recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie
2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei
spre rejudecare în instanța de fond.
POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS
1
Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a
considerat inadmisibil recursul declarat de Marcela Raiu și reprezentantul
acesteia, avocatul Igor Isac.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE
La 11 octombrie 2021, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.172),
Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, a depus cerere de
revizuire, în temeiul art. 449 lit.a), b), c) din Codul de procedură civilă,
solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, a deciziei
instanței de apel și a încheierii instanței de recurs, emiterea unei încheieri cu
privire la dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță, încasarea
cheltuielilor de asistență juridică.
POZIȚIA INSTANȚEI DE REVIZUIRE
Prin încheierea din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocata Elina
Jidobina, în interesele Marcelei Raiu, împotriva deciziei din 17 noiembrie
2020 a Curții de Apel Chișinău.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 noiembrie 2021, Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina
Jidobina, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 noiembrie 2021
a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii
contestate, emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima
instanță de admitere a cererii de revizuire.
POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS
Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a
respins recursul declarat de Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina
Jidobina, și s-a menținut încheierea din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE
La 05 iulie 2024, Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina
Jidobina, a depus cerere de revizuire, în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de
procedură civilă, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei
instanțe, a deciziei instanței de apel și a încheierii instanței de recurs,
emiterea unei încheieri cu privire la dispunerea rejudecării cauzei în prima
instanță, încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
POZIȚIA INSTANȚEI DE REVIZUIRE
Prin încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Marcela Raiu,
reprezentată de avocata Elina Jidobina, împotriva deciziei din 17 noiembrie
2020 a Curții de Apel Chișinău.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 octombrie 2024, Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina
Jidobina, a declarat recurs împotriva încheierii din 10 octombrie 2024 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii
contestate, emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de revizuire.
În susținerea recursului s-a invocat prevederile art. 432 alin.(1) lit.e)
din Codul de procedură civilă și a evidențiat că instanța de revizuire își
întemeiază poziția pe faptul că „revizuentul în cererea sa își exprimă
dezacordul cu felul în care instanța a apreciat înscrisurile probatoare și a
constatat circumstanțele cauzei, însă nu relevă circumstanțe care ar constitui
temei de revizuire, în sensul art. 449 din Codul de procedură civilă” (pct. 21-
23). În opinia recurentei, această concluzie nu corespunde realității, având în
vedere că a prezentat instanței raportul de expertiză extrajudiciară nr. 963,
964 al Centrului Național de Expertize Judiciare din 10 iunie 2024,
concluziile căruia au stat la baza acestei cereri, întrucât constatările și
concluziile expertului pun la îndoială soluțiile pronunțate de instanțele de
judecată. Or, revizuirea reprezintă o cale de retractare, deoarece se adresează
aceleiași instanțe care a soluționat pricina în fond, cerându-i să revină asupra
hotărârii atacate în baza noilor împrejurări invocate, care, de regulă, s-au ivit
ulterior pronunțării hotărârii. Aceasta oferă posibilitatea retractării unei
hotărâri judecătorești irevocabile care se vădește a fi greșită în raport cu
unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia. Retractarea
unei hotărâri irevocabile produce efecte grave pentru părți și pentru stabilirea
raporturilor juridice civile. De aceea, legea admite revizuirea numai în
cazurile strict determinate de lege. Pe de altă parte, însă revizuirea constituie
un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații
excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în
substanța sa.
Totodată, neavând acces la actele în baza cărora a solicitat ulterior
efectuarea expertizei contabile, recurenta a susținut că fost nevoită să se
adreseze cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției Financiare
privind obligarea acesteia să-i elibereze copiile actelor premergătoare ce au
servit temei de inițiere efectuării controlului a activității economico-
financiare la Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni pentru perioada de activitate 01
ianuarie 2016 – 01 mai 2019 și eliberarea copiile actelor, ce au stat la baza
emiterii raportului privind rezultatele inspectării financiare tematice din 19
iulie 2019. Or, doar ca admitere a cererii de chemare în judecată prin
hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
obținut copiile actelor necesare, și anume: copiile actelor ce au stat la baza
constatărilor și concluziilor formulate în Anexele nr. 4-A, nr. 4-B, nr. 8 și nr.
9 ale Raportului. Anume după obținerea acestora a avut posibilitate să
solicite Centrului Național de Expertize Judiciare efectuarea expertizei
contabile pentru a stabili dacă în rezultatul acțiunilor acesteia a fost cauzat
3
prejudiciul Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni. Astfel, a demonstrat ce
circumstanțe anume constituie temei pentru revizuire și le-a confirmat prin
probele anexate.
Recurenta cu referire la constatările instanței precum că: „Marcela
Raiu a fost reprezentată de mai mulți avocați pe parcursul examinării cauzei
în fond. De asemenea a prezentat probe și a înaintat cereri de administrare a
probelor care au fost admise, având posibilitatea inclusiv și de a solicita
dispunerea efectuării unei expertize, drept de care nu a dispus fiind asistată
de un avocat.... și a beneficiat de dreptul la un proces echitabil, a avut
posibilitatea de a prezenta probe, formula cereri, de a combate cele stabilite
în raportul Inspecției Financiare, de a-l contesta, de a solicita numirea unei
expertize, însă aceste lucruri nu au fost realizate de Marcela Raiu” (pct. 29-
30), a subliniat că instanța a ignorat prevederile art. 118 alin. (5), art. 119
alin. (1) și art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă, redând conținutul
acestor norme. În aceste circumstanțe, în opinia recurentei, instanța de
revizuire a ignorat faptul că instanțele precedente au încălcat principiul
rolului diriguitor al instanței judecătorești în proces, stabilit prin art. 9 din
Codul de procedură civilă, prin faptul că au atras în proces persoana care nu
a avut dreptul să participe în calitate de specialist, au ignorat solicitările de a
prezenta anexele în baza cărora a fost întocmit raportul privind rezultatele
inspectării financiare tematice la Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni din 19 iulie
2019 și totodată au formulat concluziile în baza constatărilor dubioase, ce nu
au fost confirmate printr-un raport de expertiză.
În proces a fost atras specialistul care nu avea dreptul să participe la
judecarea cauzei, adică inspectorului superior al Direcției inspectare
financiară a întreprinderilor municipale orășenești Vasile Grumeza, care a
efectuat inspectarea financiară tematică la Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni.
Astfel, în conformitate cu art. 51 alin. (2) lit. b), art. 52 alin. (1) din Codului
de procedură civilă, având în vedere că domnul Grumeza reprezintă poziția
Inspecției financiare în procesul respectiv, este evident că acesta nu poate fi
atras în calitate de specialist, funcția cărui constă în oferirea consultațiilor
sau explicațiilor independente și imparțiale. În acestea circumstanțe instanța
de judecată urmă să atragă Inspecția financiară în calitate de intervenient
accesoriu, iar în calitate de specialist urma să fie atrasă persoana terță. În
afară de faptul că specialistul Vasile Grumeza nu a avut dreptul să participe
la examinarea cauzei date în calitate de specialist, acesta a dat o concluzie
falsă în cadrul audierii în instanță de judecată și a declarat că „factura fiscală
S.R.L. „Ana Company” de prestare a serviciilor Î.M. „APĂ-CANAL”
Strășeni privind prestarea serviciilor de consultanță, factura există dar nu
corespunde adevărului. Este falsă” (Vol.II, f.d.3). Specialistul nominalizat
și-a motivat poziția privind prejudicierea reclamantului pe faptul că una din
facturile fiscale este falsă, însă această factură nu poate fi falsă, întrucât se
bucura de prezumția de validitate/autenticitate până la constatarea acesteia
4
ca fiind falsă printr-o hotărâre judecătorească, ceea ce nu a avut loc în
realitate. Respectiv, nu a avut nici un temei legal să se expună asupra
legalității facturii fiscale și respectiv să declare că a prejudiciat
întreprinderea.
Recurenta a mai declarat că pe parcursul procesului civil a solicitat
prezentarea înscrisurilor, însă cerințele nu au fost îndeplinite sub pretextul
că toate anexele sunt predate Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni, însă nici partea
reclamantă nu a prezentat actele solicitate. Pe parcursul examinării cauzei în
prima instanță au apărut multe întrebări referitor la efectuarea controlului,
însă are au rămas fără răspuns, deoarece reclamantul nu putea să se expună
pe partea contabilă, totodată refuzând prezentarea înscrisurilor ce au stat la
baza constatărilor formulate. Astfel, recurenta a considerat că instanța de
revizuire eronat a concluzionat că a beneficiat de dreptul la un proces
echitabil, iar instanțele precedente au asigurat respectarea drepturilor sale și
au întreprins măsuri necesare pentru asigurarea adoptării unei hotărâri legale
și întemeiate.
De asemenea, a menționat că procedura de revizuire prevăzută de art.
449-453 din Codul de procedură civilă servește scopul înlăturării lacunelor
și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă
cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Instanța de revizuire a
constatat că „nu pot servi ca probă în procesul civil elementele de fapt
constatate din concluziile unui expert în cadrul unei expertize extrajudiciare”
(pct. 28), referindu-se la art. 148 și art. 149 din Codul de procedură civilă,
art. 11 din Legea nr. 68/2016.
Recurenta cu trimitere la prevederile art. 117 alin. (1), (2), art. 130
alin. (1), art. 122 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 19 alin. (4) din
Legea nr.68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului
judiciar, a afirmat că instanța de revizuire repetat a ignorat faptul că a
prezentat instanței raportul de expertiză contabilă extrajudiciară nr. 963, 964
din 10 iunie 2024 pentru a demonstra existența unor circumstanțe care pun
la îndoială concluziile instanțelor precedente și, respectiv, pentru a justifica
solicitarea de revizuire. Prin prisma prevederilor menționate supra,
concluziile instanței de revizuire precum că nu pot servi ca probă în procesul
civil elementele de fapt constatate din concluziile unui expert în cadrul unei
expertize extrajudiciare, sunt lipsite de sens. În primul rând, scopul acestei
probe este redeschiderea procedurii judiciare asupra unei cauze civile care a
fost soluționată printr-un act judecătoresc irevocabil. Iar în al doilea rând,
circumstanțele care vor servi drept temei al revizuirii hotărârilor
judecătorești irevocabile în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură
civilă vor fi noi și probele prin care se vor confirma acestea vor fi noi.
Respectiv, în cazul situațiilor când au devenit cunoscute unele circumstanțe
sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute
5
anterior revizuentului, prezentarea noilor probe nu este interzisă. Or, nu
poate fi admisă anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile numai pe
baza afirmării descoperirii unor noi circumstanțe. Ceea ce duce la concluzia
evidentă că este imposibil de a prezenta în calitate de probă nouă un raport
de expertiză judiciară efectuat în afara procesului civil, însă este posibil de
demonstrat necesitatea de a efectua o asemenea expertiză în cadrul
procesului redeschis în baza celor prezentate, mai ales în situația în care
acțiunea respectivă nu a fost efectuată pe parcursul examinării cauzei în fond
de instanțele precedente. Mai mult decât atât, nu există nicio normă legală
care ar interzice prezentarea în calitate de probă în proces civil și anume la
cererea de revizuire a unui raport de expertiză extrajudiciară. Existența unei
asemenea norme ar contrazice însăși procedura de revizuire a dosarelor
civile.
Recurenta a reiterat că în baza celor constatate, descrise, evaluate,
demonstrate și ilustrate în cuprinsul raportului de expertiză din 10 iunie
2024, expertul a formulat următoarele opinii în compartimentul concluzii:
„1. Casarea mijloacelor bănești în sumă total de 60 929,60 lei MD (șaizeci
mi nouă sute douăzeci și nouă, 60) de către contabilul-șef M. Raiu al ÎM
„APĂ-CANAL” Strășeni prin deconturile de avans în perioada anilor 2016-
2017, sunt justificate prin anexarea documentelor primare confirmative
achitării bunurilor materiale și a serviciilor procurate. Totodată, calcularea și
achitarea pentru anii 2016-2017 a premiilor în mărime totală de 15 600 lei
MD (cincisprezece mi șase sute) a fost efectuată justificat; 2. Potrivit
materialelor examinate, în cadrul efectuării expertizei judiciare nu au fost
stabilite încălcări ale legislației fiscale la decontarea mijloacelor bănești de
către contabilul-șef M. Raiu al ÎM „APĂ-CANAL” Strășeni prin deconturile
de avans și achitarea premiilor pentru anii 2016-2017, în total a sumei de 80
829 lei MD (optzeci mii opt șute douăzeci si nouă); 3. Temei pentru
declararea nulității facturii nr. HC0594722 din 25.01.2016 eliberată de către
S.R.L. „Ana&Co” pentru serviciile realizate în sumă de 35,0 mii lei MD
(treizeci și cinci mii) către ÎM „APĂ-CANAL” Strășeni nu sunt. Potrivit
Certificatului nr. 6294 din 25.01.2021, Î.S. „Statistica” confirmă eliberarea
pentru utilizare a facturii de expediție cu nr. HC0594722 S.R.L.
„Ana&Co”.”.
În opinia recurentei, instanțele precedente în mod eronat au constatat
că au fost întrunite condițiile de bază pentru tragerea sa la răspundere
materială deplină față de ÎM „APĂ-CANAL” Strășeni, iar cererea de
revizuire urma a fi admisă.
Recurenta a mai indicat că instanța de revizuire eronat a ajuns la
concluzia că repetat depune cererea de revizuire în aceleași temeiuri, dat
fiind faptul că în ambele cazuri a invocat prevederile art. 449 lit. b) ca temei
de drept, însă circumstanțele de fapt și probele anexate erau diferite.
6
Copia recursului declarat a fost expediată intimatului la 10 ianuarie
2025, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.121).
La 03 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice (Vol.III,
f.d.122) și la 04 februarie 2025, semnată olograf, S.A. „APĂ-CANAL
Strășeni” (succesor al drepturilor și obligațiilor Î.M. „APĂ-CANAL”
Strășeni (Vol.III, f.d.104), reprezentată de avocatul Dorin Botnarenco și
directorul Dumitru Bodrug, a depus referință la recurs, solicitând respingerea
acestuia cu menținerea încheierii contestate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 din Codul de procedură civilă:
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 din Codul de procedură civilă:
„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.
(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea”.
Art.449 din Codul de procedură civilă:
„Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă
acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, instanța de revizuire a
pronunțat încheierea la 10 octombrie 2024 și a comunicat-o participanților la
proces la 27 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.III,
f.d.118). Totodată, recursul a fost depus la 25 octombrie 2024, anterior
expedierii de către instanța de revizuire a copiei încheierii privind
respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire. În textul recursului
se menționează că încheierea a fost publicată pe pagina instanței la 17
octombrie 2024. Astfel, recursul este declarat în termen.
Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în
raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții
7
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea
încheierii contestate, din motivele ce succed.
Din materialele cauzei civile rezultă că, prin recursul declarat se
contestă încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Marcela
Raiu, reprezentată de avocata Elina Jidobina, împotriva deciziei din 17
noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (Vol.III, f.d.108-111).
Instanța de recurs reiterează că cererea de revizuire a fost formulată
în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, citat supra.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că prin circumstanțele nou-descoperite se înțelege totalitatea de fapte
juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea
drepturilor și obligațiilor civile; care au o importanță esențială pentru
soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra
concluziei instanței de judecată; care nu au fost cunoscute și nici nu puteau
fi cunoscute revizuenților anterior, dar care existau la momentul examinării
și soluționării cauzei civile; care să fie descoperite după ce hotărârea
judecătorească devine irevocabilă și dacă dovedesc că au întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei.
Totodată, obiectul probațiunii la examinarea cererilor de revizuire
pot fi circumstanțe importante atât în sens material, cât și în sens procesual.
În sens material, obiect al probațiunii este totalitatea presupunerilor despre
existența sau inexistența faptelor juridice, care duc la anumite consecințe
material-juridice, precum și presupunerile cu privire la existența faptelor,
care asigură obținerea de cunoștințe despre faptele material-juridice. Prin
obiect al probației în sens procesual, se înțelege presupunerile cu privire la
existența sau inexistența faptelor juridice, de care normele dreptului
procesual civil leagă apariția, suspendarea sau încetarea procesului civil,
precum și realizarea drepturilor procesuale ale persoanelor participante în
cauza civilă.
Deși o condiție obligatorie care urmează a fi respectată de către
revizuent la declararea revizuirii prin prisma art. 449 lit.b) din Codul de
procedură civilă, este confirmarea faptului că a întreprins toate măsurile
pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare
a cauzei, la caz instanța de recurs evidențiază că raportul de expertiză
extrajudiciară nr. 963, 964 din 10 iunie 2024, întocmit de Centrul Național
de Expertize Judiciare, invocat de revizuentă, este efectuat ulterior
pronunțării deciziei instanței de apel din 17 noiembrie 2020.
De altfel, nu poate fi ignorat nici faptul că deși revizuenta a pretins
că a demonstrat faptul solicitării de la Inspecția financiară a actelor
premergătoare ce au servit temei de inițiere efectuării controlului a activității
8
economico-financiare la Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni pentru perioada de
activitate 01 ianuarie 2016 – 01 mai 2019 și eliberarea copiilor actelor, ce au
stat la baza emiterii raportului privind rezultatele inspectării financiare
tematice din 19 iulie 2019, însă primind refuz s-a adresat în instanța de
contencios administrativ în vederea contestării răspunsului Inspecției
financiare și obligării acesteia să elibereze actele solicitate, instanța de recurs
reține că adresarea în instanța de contencios administrativ s-a realizat la 19
iulie 2022, ulterior examinării litigiului cu privire la repararea prejudiciului.
Mai mult, însăși adresarea revizuentei către Inspecția financiară a avut loc la
21 septembrie 2021, iar răspunsul la cererea sa este din 19 octombrie 2021
(Vol.III, f.d.36-53), adică ulterior examinării litigiului în cauză. Astfel, probe
ce ar demonstra cu certitudine că a întreprins în perioada judecării cauzei în
fond toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale pretinse
în cererea de revizuire, nu au fost prezentate.
În atare circumstanțe, instanța de revizuire justificat a reținut, în
esență, că revizuenta pe parcursul examinării cauzei în fond a beneficiat de
asistență juridică calificată, a beneficiat de drepturile procesuale garantate de
art. 56 din Codul de procedură civilă, avut posibilitatea de a formula cereri,
inclusiv de numire a expertizei, de a prezenta probe și reclama probe, etc.,
fiindu-i asigurat un proces echitabil cu toate elementele acestuia. Însă
eludarea revizuentei de a-și valorifica drepturile garantate de legislația în
vigoare la etapa judecării cauzei în fond și la exercitarea căii de atac-apelul,
având în vedere caracterul devolutiv al apelului, nu pot determina
redeschiderea procesului judiciar.
Chiar și în situația în care în sensul art. 449 lit.b) din Codul de
procedură civilă circumstanțele invocate în revizuirea actelor judecătorești
se presupun a fi noi, de asemenea și probele care vor confirma acestea,
urmează să fie noi în raport cu obiectul anterior al probației, însă era esențial
să fi existat, însă care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei, deși
a întreprins toate măsurile pentru aflarea acestora la examinarea cauzei
anterioare.
Or la caz recurenta/revizuenta nu pretinde decât redeschiderea
procesului judiciar în baza unor fapte și circumstanțe care au existat la
examinarea anterioară a cauzei, însă nu a făcut uz de pârghiile legale
prevăzute de legiuitor în sensul valorificării drepturilor sale la acea etapă.
Cu referire la alegația recurentei privind rolul diriguitor al instanței
de judecată în sensul art. 9 din Codul de procedură civilă, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază faptul că revizuenta a
beneficiat de asistență juridică calificată în cadrul procesului acordată de
avocații aleși de ea personal. Or, instanța de judecată acordă sprijin în
exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea părților și altor participanți la
proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei hotărâri
9
legale și întemeiate, însă instanța nu are rolul de reprezentant al părții, ea este
imparțială.
De asemenea, argumentele recurentei privind atragerea în proces a
specialistului-inspectorul superior al Direcției inspectare financiare a
întreprinderilor municipale orășenești, care a efectuat inspectarea financiară
tematică la Î.M. „APĂ-CANAL” Strășeni, nu determină admiterea
recursului cu casarea încheierii contestate în sensul pretins, or, acesta a fost
audiat în calitate de specialist pe marginea controlului efectuat (Vol.II, f.d.2-
5), însă nu a fost atras ca parte în proces în sensul indicat de recurentă. Or,
în conformitate cu art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța
trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile
părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului,
consultațiile și explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să
cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze
înregistrările video, să emită hotărîrea numai în temeiul circumstanțelor
constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de judecată.
De altfel, revizuenta nici nu a invocat în prezenta revizuire precum
participarea specialistului nominalizat s-a realizat, în opinia sa, contrar
prevederilor legale.
Drept urmare, circumstanțele conturate supra denotă că instanța de
revizuire justificat a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire.
Alte argumente aduse de partea recurentă nu reflectă decât dezacordul
acesteia cu soluția instanțelor de judecată, inclusiv a instanței de revizuire,
or, aspectele esențiale judecării recursului, pornind de la criticile aduse
actului judecătoresc contestat, au fost examinate de instanța de recurs în
coraport cu prevederile legale pertinente și situația faptică.
În ceea ce vizează alegația recurentei precum că instanța de revizuire
eronat a constatat depunerea unei revizuiri repetate în aceleași temeiuri,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că acest aspect
nu determină casarea actului judecătoresc contestat, în condițiile în care
acesta nu este argumentul principal ce a dus la respingerea cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă. Or, textul actului judecătoresc contestat
denotă că instanța de revizuire a analizat argumentele și înscrisurile
prezentate de revizuentă prin prisma art.449 lit.b) din Codul de procedură
civilă, temeiul de drept ce a dus la formularea prezentei cereri de revizuiri.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428
din Codul de procedură civilă
10
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Marcela Raiu, reprezentată de avocata Elina
Jidobina.
Menține încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Municipală „APĂ-CANAL” Strășeni împotriva Marcelei
Raiu cu privire la repararea prejudiciului material.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
11