3ra-141/24 — contestarea actului administrativ

3ra-141/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Primarul

satului Copceac, Oleg Garizan,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Primarul satului Copceac, Oleg

Garizan împotriva Inspecției Financiare privind contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-141/24

NR. PIGD 2-22038586-01-3ra-08022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru,

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Primarul

satului Copceac, Oleg Garizan,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

de chemare în judecată împotriva Inspecției Financiare cu privire la contestarea

prescripției nr. 25-08-20/53 din 24.12.2021 privind înlăturarea neajunsurilor

constatate ca urmare a controlului financiar în cadrul Primăriei s. Copceac.

urma inspectării financiare complexe la Primăria s. Copceac precum și în baza

demersului Inspectoratului de Poliție UTA Găgăuzia nr.2050 din 15.04.2021, în

rezultatul căruia, au fost stabilite următoarele încălcări: primarul s. Copceac nu a

prezentat informație veridică în baza căreia au fost repartizate mijloacele financiare

alocate, în baza dispoziției nr.560 din 19.11.2019 ce a condus la majorarea sumelor

repartizate din bugetul local și la alocarea sumelor suplimentare nejustificate de

către primăria s. Copceac în sumă totală de 456 230 mii lei.

prescripție, că au fost încălcate prevederile art. 26 alin (2) al Legii nr. 397 din

16.10.2003 cu privire la finanțele publice prin faptul că suma de 456 230 lei din

bugetul instituțiilor preșcolare de învățământ a fost cheltuită pentru procurarea

mijloacelor de transport și transferată din destinația „cheltuieli pentru personal și

procurarea produselor alimentare”. Astfel, sumele bănești cu destinație specială

primită de Primăria Copceac a fost cheltuită nu după destinație, fapt ce a condus la

încălcarea prevederilor art. 12 alin. (2), (3) lit.a) al Legii nr.397 din 16.10.2003 cu

privire la finanțele publice.

fiind nefondată, rezultată din aprecierea eronată a legislației în vigoare și a

înscrisurilor în baza cărora a fost emis acest act administrativ și interpretarea

restrictivă și disproporțională a prevederilor legislației în vigoare.

Inspecției Financiare depusă asupra prescripției cu privire la lichidarea

iregularităților contestate în rezultatul inspectării financiare efectuate la Primăria

satului Copceac nr.25-08-20/53 din 24.12.2021, prin care a exprimat dezacordul

asupra faptelor constatate și a solicitat declararea nulității și suspendarea acesteia.

1

conformitate cu prevederile Legii nr. 397 din 16-10-2003 „privind finanțele publice

locale”, autoritate executivă este primarul unității administrativ-teritoriale de

nivelul întâi, președintele raionului, Guvernatorul și Comitetul executiv al unității

teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul general al municipiului

Chișinău, primarul municipiului Bălți.

cu privire la finanțele publice locale, primarul s. Copceac a reținut că pe parcursul

anului bugetar, fără afectarea indicatorilor aprobați prin decizia bugetară anuală,

redistribuirea alocațiilor bugetare se permite, instituțiilor bugetare - alte

redistribuiri de alocații care nu afectează limitele stabilite de autoritatea bugetară

ierarhic superioară. Astfel, transferurile cu destinație specială la care a făcut referire

Inspecția Financiară, au fost folosite conform destinației, adică pentru necesitățile

instituțiilor de învățământ preșcolar.

astfel, serviciile de asigurare cu apă, canalizare și salubrizarea le îndeplinea

departamentul de amenajare a teritoriul din cadrul Primăriei s. Copceac, instituțiilor

de învățământ preșcolar au fost prestate servicii în sumă de 265 000 lei, sume care

nu au fost scoase din bugetul grădinițelor însă au fost îndreptate în vederea

asigurării necesităților grădinițelor, care poate fi considerate ca returnarea avansată

a transferurilor cu destinație specială. Totodată, Primăria s. Copceac în decursul a

5 ani prestează servicii de asigurare a echipamentelor electrice și rețelele electrice

interne. Astfel, de către specialiștii primăriei la fel au fost prestate servicii în sumă

de 230 000 lei care la fel nu au fost eliminate din bugetul grădinițelor însă au fost

îndreptate pentru necesitățile enumerate mai sus, care la fel se consideră returnarea

avansată a transferurilor cu destinație specială.

informația cu privire la suma de bani necesară pentru stingerea datoriilor salariale

acumulate, informație dedusă din numărul statelor de personal aprobate de Direcția

Generală de învățământ al UTA Găgăuzia, astfel, datele au fost verificate încât nu

poate invoca mărirea sumelor transferurilor.

(206 copii) și nr.3 (180 copii) au efectuat reparația capitală, astfel, funcțiile vacante

nu au fost suplinite, resursele energetice și alte necesități au fost cu strictețe

cheltuite, fapt ce a condus la acumularea resurselor financiare, care la sfîrșitul

anului au fost cheltuite pentru necesitățile grădinițelor și procurarea mobilei

necesare și transporturilor.

specială pentru anul viitor, efectuate de Direcția Generală de Învățământ al UTA

2

Găgăuzia, din calculul sumelor alocate de fapt instituțiilor de învățământ înmulțind

la coeficientul mărit, contabilitatea primăriei s. Copceac nu putea admite

modificarea datelor și artificial să micșoreze suma transferurilor necesare (conform

statelor de personal al grădinițelor) pentru anul 2019, așa cum această circumstanță

ar fi dus la modificarea tuturor sumelor transferurilor necesare pentru anul 2020.

rolul principal în distribuirea mijloacelor financiare din bugetul local a fost atribuit

prin lege Primarului - ca autoritate executivă și administrator de buget. Astfel,

Primăria s. Copceac nu a admis careva încălcări la repartizarea transferurilor cu

destinație specială, or toți banii au fost distribuiți conform destinației și

necesităților.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a respins acțiunea înaintată de Primarul satului Copceac, Oleg Garizan împotriva

Inspecției Financiare privind contestarea actului administrativ, ca fiind

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 4 aprilie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Primarul satului Copceac, Oleg Garizan și s-a menținut hotărârea

din 4 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

inspectării financiare tematice a unor aspecte din activitatea economico-financiară

a Primăriei s. Copceac din 07.05.2021, cît și Prescripția cu nr. 25-08-20/53 din

24.12.2021 cu privire la lichidarea iregularităților constatate în rezultatul

inspectării financiare efectuate la Primăria s. Copceac, denotă cu certitudine faptul

că contrar prevederilor art. 12 alin. (2), (3) din Legea nr. 397 din 16.10.2003 cu

privire la finanțe, organul executiv reprezentat de Primarul satului Copceac a

acționat contrar prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 397 din 16 octombrie

2003, iar suma specificată de transferuri cu destinație specială primite de către

Primăria satului Copceac, a fost utilizată în alte scopuri, ceia ce contravine

prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 397 din 16 octombrie

3

specială primite de la alte bugete nu pot fi redistribuite în alte scopuri. Iar

transferurile cu destinație specială, stipulate la alin.(1), utilizate contrar destinației,

fapt constatat în urma controalelor efectuate de către organele abilitate, se

restabilesc la bugetul de stat.

Primarul satului Copceac în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar

prima instanță reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub

toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și

întemeiată, în corespundere cu art. 130 CPC.

netemeinicia cerințelor părții apelante a fost demonstrată, iar argumentele invocate

în cererea de apel, poartă caracter pur formal.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic

inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să

fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că instanța de apel nu a intrat în esența

circumstanțelor evidențiate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel

ceea ce încalcă grav dreptul la un proces echitabil.

limitându-se în partea descriptivă a hotărârii judecătorești la reproducerea literală

a aspectelor invocate de Inspecția Financiară în prescripția contestată. Astfel,

instanța nu a analizat în fond circumstanțele cauzei și nu a luat în considerare

argumentele prezentate de partea reclamantă.

POZIȚIA INTIMATULUI

referință la recursul declarat, solicitând respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

4

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului său la 31 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice,

fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.132).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

5

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

satului Copceac, Oleg Garizan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

6

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de primarul satului Copceac, Oleg

Garizan.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7