2ac-8/25 — cu privire la obligarea vânzării-cumpărării lotului de teren

În data de 04 martie 2021 SC „Vibropribor” SRL a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției Proprietății Publice privind obligarea la vânzarea-cumpărarea lotului de teren.

Prin hotărârea din 28 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-au anulat actele administrative nr. 04-05-6713 din 24 decembrie 2020 și nr. 05-05-799 din 10 februarie 2021, s-a obligat Agenția Proprietății Publice să perfecteze și să încheie cu SC „Vibropribor” SRL contractul de vânzare- cumpărare a terenului aferent construcțiilor private în condițiile legislației în vigoare la data depunerii cererii de privatizare nr. 281 din 11 noiembrie 2020. S-a obligat Agenția Proprietății Publice să perfecteze și să încheie cu SC „Vibropribor” SRL contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent construcțiilor private în condițiile legislației în vigoare la data depunerii cererii de privatizare nr. 282 din 11 noiembrie 2020.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, în data de 22 august 2022, Agenția Proprietății Publice a declarant apel.

În data de 26 decembrie 2024 SC „Vibropribor” SRL, reprezentată de avocatul Alexandru Grosu, în temeiul art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă, a depus cerere de strămutarea a cauzei la o altă instanța egală în grad din motivul recuzării mai multor judecători, care au examinat și examinează cauze conexe aflate pe rolul instanței de apel, iar substituirea acestora este imposibilă, precum și, din motivul existenței bănuielii rezonabile că, nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei și de calitatea unuia din participant procesului, și anume, Agenția Proprietății Publice, față de care au fost depuse multiple cereri de sancționare, pentru ne-executarea intenționată a hotărârii irevocabile în cauzele conexe, între aceleași părți a procesului și pe același obiect, examinate de către judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Mîra, Grigore Dașchevici și Angela Bostan.

Art. 37 din Codul administrativ reglementează că: „La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de judecată competente și judecătorii competenți sunt independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.”

Art. 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 191, alin. (4) din Codul administrativ stipulează că: „Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii.”

Art.192, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se instituie complete de judecători.”

Art. 193, alin. (2) din Codul administrativ reglementează că: „Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

Art. 195 din Codul administrativ prevede următoarele: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art.197 din Codul administrative statuează că: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Art.198 alin. (3) din Codul administrativ prevede că: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă stabilește că: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

SC „Vibropribor” SRL a solicitat, în baza art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, motivând existența bănuielii că nepărtinirea tuturor judecătorilor Curții de Apel Centru, ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei și de calitatea participanților la proces și anume, de către Agenția Proprietății Publice, față de care au fost depuse multiple cereri de sancționare, pentru ne-executarea intenționată a hotărârii irevocabile în cauzele conexe, între aceleași părți a procesului și pe același obiect, examinate de către judecători Ghenadie Mîra, Grigore Dașchevici și Angela Bostan.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează, că argumentul formulat pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, în conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, nu poate fi reținut. Întrucât prezenta cauză și incidentele procedurale ce pot apărea în timpul examinării acesteia sunt reglementate exclusiv de prevederile Codului administrativ.

Articolul 198, alin. (3) din Codul administrativ stabilește în mod exhaustiv temeiurile pentru strămutarea unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta de același grad.

La caz, întru susținerea cererii privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad a fost invocat faptul recuzării mai multor judecători, care au examinat și examinează cauze conexe aflate pe rolul instanței de apel, precum și existența pe rolul instanței de apel și anume a cererilor privind sancționarea Agenției Proprietății Publice, pentru ne-executarea intenționată a hotărârii irevocabile în cauzele conexe, între aceleași părți a procesului și pe același obiect.

Astfel, legiuitorul a prevăzut în mod limitativ circumstanțele care pot justifica strămutarea cauzei. În cererea depusă de SC „Vibropribor” SRL argumentul invocat nu se încadrează în niciuna dintre circumstanțele enumerate în art.198, alin. (3) din Codul administrativ, ceea ce înseamnă că cererea de strămutare nu este întemeiată conform prevederilor legale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că din sensul art. 198, alin. (3) din Codul administrativ, strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad este posibilă doar atunci când, din cauza recuzării sau abținerii unuia sau mai multor judecători ori din alte motive bine întemeiate, nu este posibilă înlocuirea judecătorilor, sau atunci când, din circumstanțe excepționale, instanța nu poate funcționa pentru o perioadă îndelungată.

În condițiile speței, nu sunt identificate circumstanțe excepționale care să împiedice Curtea de Apel Centru să funcționeze pe o perioadă îndelungată și nici motive care să facă imposibilă substituirea judecătorilor Curții de Apel Centru pentru formarea unui complet care să examineze această cauză de contencios administrativ. 3

Mai mult, având în vedere circumstanțele speței și argumentele formulate în susținerea cererii de strămutare a cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, pe baza materialelor din dosar, că niciunul dintre judecătorii din completul Curții de Apel Centru, căruia i-a fost repartizată cauza spre examinare în recurs, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale.

Se evidențiază că legislația în vigoare oferă participanților la proces mecanisme adecvate pentru a solicita recuzarea unui judecător, în situațiile în care există motive justificate de îndoială privind imparțialitatea acestuia.

La caz, în data de 12 decembrie 2024 SC „Vibropribor” SRL a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel Chișinău – Ghenadie Mîra, Grigore Dașchevici și Angela Bostan.

Prin încheierea din 26 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă de temei, cererea de recuzare depusă de SC „Vibropribor” SRL judecătorilor Ghenadie Mîra, Grigore Dașchevici și Angela Bostan.

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că nu are dreptul de a substitui voința imperativă a legiuitorului, reflectată în normele de procedură administrativă, pentru a admite un demers lipsit de temeinicie.

Simple presupuneri invocate de o parte într-un proces, fără dovezi clare sau argumente întemeiate, nu sunt suficiente pentru a justifica strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. În cadrul legal, schimbarea instanței competente să examineze o cauză este o măsură excepțională, aplicabilă doar atunci când există motive bine întemeiate care pun la îndoială imparțialitatea sau capacitatea de a judeca obiectiv a judecătorilor desemnați inițial.

Legislația prevede că, astfel de cereri de strămutare trebuie susținute de dovezi clare privind lipsa de imparțialitate sau de circumstanțe excepționale care împiedică completul desemnat să examineze obiectiv cazul. Simpla suspiciune sau percepția subiectivă a uneia dintre părți nu poate fi considerată un temei juridic suficient, întrucât, dacă ar fi acceptate astfel de argumente fără fundament solid, s-ar crea un precedent periculos. Astfel, orice parte nemulțumită ar putea solicita strămutarea procesului, ceea ce ar afecta stabilitatea sistemului judiciar și ar împiedica funcționarea eficientă a instanțelor.

Prin urmare, pentru a menține integritatea procesului judiciar și pentru a respecta competențele instanțelor desemnate, este esențial ca cererile de strămutare să fie întemeiate pe motive reale și demonstrabile. Fără un temei solid, instanța competentă rămâne aceea care a fost desemnată inițial pentru a judeca speța.

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de SC „Vibropribor” SRL, cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de judecată egală în grad. 4

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198, alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de către SC „Vibropribor” SRL, reprezentată de avocatul Alexandru Grosu, cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță egală în grad. Restituie cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către SC „Vibropribor” SRL împotriva Agenției Proprietății Publice, terț SRL „Primobil-Lux”, Primăria municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și ÎPC „Ikam” SA, privind obligarea la vânzarea-cumpărarea lotului de teren, Curții de Apel Centru pentru examinarea cauzei în ordine de apel. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5