3ra-1028/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1028/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

dosarul nr.3ra-1028/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Consiliul municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Rezon-Prim” împotriva

Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Rezon-Prim, a fost

casată hotărârea din 18 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a

fost emisă o decizie nouă,

c o n s t a t ă :

La data de 28 noiembrie 2019 SRL „Rezon-Prim” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta SRL „Rezon-Prim” a invocat că, la 15 august

2019 a adresat Primăriei mun. Chișinău cererea nr.6-11/5177, prin care a solicitat

cumpărarea terenului, cu suprafața de 0,0908 ha, cu numărul cadastral xxxxx,

situat în mun. xxxxx, aferent stației de alimentare cu produse petroliere și gaze

naturale și lichefiate, ce-i aparține.

Prin scrisoarea nr.21/1772-p din 12 septembrie 2019 Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare i-a refuzat în soluționarea cererii, pe motiv

că terenul solicitat se încadrează în limitele liniilor roșii ale șoselei Balcani,

conform Planului urbanistic General al or. Chișinău, aprobat prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr.68/1-2 din 22 martie 2007.

În consecință, reclamanta s-a adresat cu cerere prealabilă Consiliului

municipal Chișinău, prin care a solicitat anularea refuzului Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare nr.21/1772-p din 12 septembrie 2019 cu

1

privire la privatizarea terenului cu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de 0,0908 ha,

situat în mun. xxxxx și emiterea actului administrativ privind transmiterea în

proprietate privată a terenului respectiv, în limita liniilor roșii stabilite, aferent

construcției ce îi aparține cu drept de proprietate privată. Iar, la 29 octombrie 2019

prin scrisoarea nr.07-111/5177 Primăria mun. Chișinău a respins cererea prealabilă

ca inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

Reclamanta SRL „Rezon Prim” a invocat că, prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 1/35-12 din 11 februarie 2011 s-a prelungit termenul de

arendă a terenului litigios, ce i-a fost transmis în arendă în scopul proiectării și

construcției unei stații de alimentare cu produse petroliere și gaze, conform

planului anexat la decizia menționată.

A menționat că pentru elaborarea documentației de proiect și coordonarea

acesteia în instituțiile corespunzătoare, Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare i-a transmis în natură lotul de pământ, conform planului lotului,

anexat la decizia nr.1/35-12 din 11 februarie 2011, precum și analizei și aprecierii

liniilor roșii pentru hotarele lotului examinat, cu indicarea coordonatelor punctelor

de cotitură.

SRL „Rezon-Prim” a indicat că în baza documentelor menționate, a obținut

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 368/11 din 19 mai 2011, la care este

anexat planul de situație a terenului, aprobat de arhitectul-șef al mun. Chișinău. A

specificat că proiectul stației de alimentare cu produse petroliere și gaze naturale și

lichefiate, în limitele terenului arendat, a fost executat în strictă conformitate cu

cerințele expuse în certificatul de urbanism și a altor cerințe pentru acest tip de

obiecte, edificarea construcțiilor fiind înfăptuită în corespundere cu proiectul și

autorizația de construire nr. 496 din 23 iunie 2011 și dată în exploatare conform

procesului-verbal de recepție finală nr. 474 din 12 iulie 2013, avizat și semnat de

comisia de recepție finală.

A afirmat reclamanta că, pentru a înregistra stația de alimentare cu produse

petroliere și gaze naturale și lichefiate în limitele terenului arendat, s-a executat

Planul de amplasament a construcțiilor din 23 mai 2013, parte componentă a

procesului-verbal de recepție finală nr. 474 din 12 iulie 2013, iar în baza acestor

documente Oficiul Teritorial Cadastral mun. Chișinău a înregistrat bunul imobil

„stația de alimentare cu produse petroliere și gaze naturale și lichefiate, în limitele

terenului arendat”, sub nr. cadastrale xxxxx și 0100403343,xxxxx ulterior

modificate, ținându-se cont de modificarea planurilor cadastrale.

Reclamanta consideră neîntemeiată respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii

prealabile, pe motiv că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie

2007, cu modificările ulterioare, menținută în vigoare prin decizia Curții Supreme

de Justiție din 26 noiembrie 2008, Primăria mun. Chișinău a fost obligată

necondiționat să prelungească contractul de arendă a lotului vizat, iar prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.1/35-12 din 11 februarie 2011 a fost prelungit

termenul de arendă a lotului nominalizat, fără a face careva trimiteri la decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.68/1-2 din 22 martie 2007, privind aprobarea

Planului urbanistic general al mun. Chișinău și încadrarea terenului în limitele

liniilor roșii.

Reclamanta SRL „Rezon-Prim” a mai indicat că, contractul de arendă

nr.5642/2011 din 18 martie 2011 a fost încheiat pentru arenda a 0,448 ha, fără

careva restricții sau trimiteri la decizia Consiliului mun. Chișinău nr.68/1-2 din

2

22 martie 2007, fapt confirmat prin actul de predare-primire, parte integrantă a

contractului menționat, iar prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.1/35-12

din 11 februarie 2011, SRL „Rezon-Prim” a fost obligată să decoperteze stratul de

sol fertil, să participe prin cotă-parte la construirea rețelelor tehnice din sectorul

respectiv, să efectueze amenajarea complexă a lotului de pămînt arendat și celui

adiacent. Certificatul de urbanism menționat, eliberat pentru proiectarea stației de

alimentare cu produse petroliere, gaze naturale și lichefiate, la capitolul ,,Regimul

urbanistic-arhitectural”, nu impune restricții privind suprafața lotului și a liniilor

roșii. Planul lotului anexat la certificatul de urbanism, a fost aprobat de arhitectul-

șef al mun. Chișinău, suprafața și configurația căruia nu au fost schimbate în sensul

dat.

SRL „Rezon-Prim” a mai indicat că, coordonările cu regiile și serviciile

Primăriei au fost obținute fără careva restricții, indicații sau solicitări adăugătoare.

Liniile roșii stabilite în anul 2011 au fost confirmate prin avizul de compatibilitate

nr.01-03-10 din 27 ianuarie 2012, la proiectul nr.2007/026D privind supralărgirea

drumului existent M21 Chișinău, elaborat de SRL ,,Universcons”. Proiectul de

supralărgire a drumului nu contravine schemei complexe de transport, elaborată în

anul 2010 de către IMP ,,Chișinăuproiect”.

A susținut reclamanta că toate aceste informații documentare, au fost puse la

baza proiectării stației de alimentare cu produse petroliere și gaze naturale si

lichefiate în limitele terenului arendat. Stația a fost edificată conform proiectului și

autorizației de construire, iar darea în exploatare a acesteia a fost legiferată prin

procesul-verbal de recepție finală nr. 474 din 23 iunie 2013, înregistrat în limitele

terenului arendat, adică pe suprafața totală de 0,448 ha, în limitele liniilor roșii,

indicate în analiza și aprecierea liniilor roșii, stabilite în anul 2011. În toate

documentele menționate este recunoscută suprafața terenului de 0,448 ha, în

limitele liniilor roșii, stabilite în 2011, iar în cazul în care în anul 2011, în

documentele eliberate de către Primăria mun. Chișinău, s-ar fi indicat despre

încadrarea parțială a terenului arendat în limitele liniilor roșii, atunci SRL „Rezon-

Prim” s-ar fi bazat la proiectarea și construcția obiectului, reieșind din hotarele

terenului pasibil privatizării.

În opinia reclamantei, fără recunoașterea neîncadrării totale a terenului

arendat în limitele liniilor roșii, este pusă în pericol viitoarea activitate a stației de

alimentare existente cu toate construcțiile capitale, comunicațiile edificate pe acest

teren, precum și a investițiilor efectuate de către SRL „Rezon-Prim”, deoarece

investițiile efectuate de către aceasta în construcțiile capitale, ce fac parte din

complexul imobiliar „stația de alimentare cu produse petroliere și gaze naturale si

lichefiate”, amplasate și pe terenul cu numărul cadastral nr. cadastral xxxx, situat

în mun. xxxxx, sunt supuse unui risc enorm.

Consideră reclamanta că administrația publică locală a dus-o în eroare, mai

întâi coordonînd liniile roșii pentru o suprafață, iar ulterior, fără o argumentare

clară, informând-o că suprafața dată este redusă. A specificat reclamanta că, pe

terenul indicat au fost edificate construcția capitală lit. C - cu destinația pentru

dispecerat, construcția capitală lit.B - cu destinația stația de compresoare, coloanele

de distribuire a combustibilului cu copertine lit.II și lit.III.

Astfel, refuzul Primăriei mun. Chișinău de a-i acorda în proprietate terenul ce

se află în limitele liniilor roșii, nu oferă garanția unui viitor stabil al afacerii și

exploatării obiectului edificat, deoarece în orice moment autoritățile publice pot

3

solicita demolarea construcțiilor capitale, care deja sunt edificate pe terenul

respectiv.

A solicitat reclamanta anularea refuzului Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare nr. 21/1772-p din 12 septembrie 2019 cu privire la

privatizarea terenului nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun.

xxxxx și obligarea Consiliului municipal Chișinău să emită actul administrativ de

transmitere în proprietatea privată a SRL „Rezon-Prim” a terenului cu nr. cadastral

xxxxx, cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. Chișinău, șos. Balcani, 20,xxxx

aferent construcțiilor ce aparțin cu drept de proprietate privată SRL „Rezon-Prim”.

Prin hotărârea din 18 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea în contencios administrativ a reclamantului SRL „Rezon Prim” împotriva

Consiliului mun. Chișinău privind anularea actului administrativ individual

defavorabil – refuzului nr. 21/1772-p din 12 septembrie 2019 cu privire la

privatizarea terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0908 ha din șos.

xxxxx și obligarea Consiliului mun. Chișinău să emită actul administrativ privind

transmiterea în proprietate privată a terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața

de 0,0908 ha din șos. xxxxx, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 23 februarie 2021 SRL „Rezon Prim” a depus apel împotriva hotărârii din

18 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.

74-75).

Conform scrisorii de expediere, atașată la materialele cauzei, hotărârea

motivată din 18 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

expediată apelantei SRL „Rezon-Prim”, prin intermediul oficiului poștal, la

data de 10 martie 2021 (f.d. 92), iar ulterior la 27 aprilie 2021 a fost notificată

reprezentantului acesteia, avocatului Anei Iavorski-Baidaus, prin intermediul

poștei electronice.

La 09 aprilie 2021 SRL „Rezon-Prim” a prezentat motivarea apelului (f.d.

108).

Prin urmare, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen

apelul SRL „Rezon-Prim” împotriva hotărârii din 18 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de SRL „Rezon-Prim, a fost casată hotărârea din 18 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o decizie nouă, prin care a

fost anulat refuzul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr.

21/1772-p din 12 septembrie2019 cu privire la privatizarea terenului nr. cadastral

xxxxx, cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx. A fost obligat Consiliul

municipal Chișinău să emită actul administrativ favorabil – decizia privind

transmiterea în proprietatea privată a SRL „Rezon-Prim”, prin vânzarea-

cumpărarea terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0908 ha, situat în

mun. xxxxx, aferent construcțiilor ce aparțin cu drept de proprietate privată SRL

„Rezon-Prim”, la prețul normativ calculat conform anexei din Legea privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

La 31 iulie 2021 Consiliul mun. Chișinău a depus recurs împotriva deciziei

din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea integrală

a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii

înaintate de SRL „Rezon-Prim” (f.d.147).

4

Ulterior, la data de 20 septembrie 2021, Consiliul mun. Chișinău a prezentat

motivarea recursului (f.d. 154-155).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate

eronat.

Recurentul Consiliul mun. Chișinău a susținut că instanța de apel a emis

decizia cu depășirea limitelor pretențiilor înaintate de reclamant. Or, prin decizia

contestată, instanța de apel a obligat Consiliul mun. Chișinău să emită actul

administrativ favorabil – decizia privind transmiterea în proprietate privată a

terenului aferent construcțiilor ce aparțin cu drept de proprietate privată SRL

„Rezon-Prim”, la prețul normativ calculat conform anexei din Legea privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, în pofida faptului că în

cererea de chemare în judecată asemenea cerințe lipsesc.

Recurentul consideră că obligarea autorității publice de a emite decizia de

transmitere a bunului proprietate municipală, în condițiile solicitate de reclamantă,

cu suprafața de 0,0908 ha, în cazul în care suprafața construcției situate pe acest

teren este doar de 14,8 m.p., constituie o substituire a atribuțiilor autorității

publice. Or, înstrăinarea bunurilor unității administrativ-teritoriale, este luată de

organele abilitate cu aceste atribuții prin lege.

Recurentul a susținut că instanța de apel nu a luat în considerare faptul că

conform Planului urbanistic general al orașului Chișinău, aprobat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007, lotul de pământ cu

suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx, este amplasat în limitele liniilor roșii

a străzii, aparține domeniului public și este rezervat comunicațiilor de transport.

În opinia recurentului, interesul public al tuturor cetățenilor, prin emiterea

actului administrativ contestat, prevalează asupra intereselor private ale

reclamantei.

A specificat că SRL „Rezon-Prim” cunoștea încă din anul 2018 că terenul cu

suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx, i-a fost transmis în arendă,

provizoriu, fără drept de privatizare, în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.

7/18-11 din 18 octombrie 2018 „Cu privire la privatizarea terenului din șos. xxxxx,

aferent obiectivelor private ale SRL „Rezon-Prim”. Or, la momentul emiterii

deciziei nominalizate, SRL „Rezon-Prim” a fost de acord cu condițiile de atribuire

a terenului (arenda), nu a avut obiecții și nu a contestat această decizie.

Totodată, a indicat că suprafața de 0,0908 ha, stabilită anterior și transmisă în

arendă, provizoriu, nu poate fi considerată o suprafață reală, necesară pentru

deservirea imobilului de 14,8 m.p., proprietate a SRL „Rezon-Prim”.

În concluzie, recurentul a indicat că doar organul abilitat cu aceste atribuții,

stabilite prin lege – Consiliul mun. Chișinău, poate decide asupra suprafeței

terenului și modului de transmitere a terenului situat în mun. Chișinău, soș.

Balcani, 20.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

5

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 iulie

2021, fiind notificată recurentului Consiliului mun. Chișinău la data de

17 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d.152).

Astfel, recursul depus la data de 20 septembrie 2021, de către Consiliul mun.

Chișinău, este în termen.

Prin referința depusă la 22 octombrie 2021 intimata SRL „Rezon-Prim” a

solicitat respingerea recursului depus de Consiliul mun. Chișinău și menținerea

deciziei instanței de apel (f.d. 160-164).

Prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Consiliul mun. Chișinău a fost numit pentru examinare în complet din

5 judecători.

Conform art. 247 al Codului administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1)

Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea

de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

6

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de admite recursul, de a casa decizia instanței de

apel și de a menține hotărârea primei instanțe, din următoarele motive.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanță

și confirmată de părți.

În conformitate cu art. 3 din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul

municipiului Chișinău, administrarea publică a municipiului Chișinău se realizează

de către Consiliul municipal Chișinău (în continuare – consiliu municipal),

consiliile orășenești și sătești (comunale), ca autorități reprezentative și

deliberative ale populației municipiului Chișinău, și de către Primarul general al

municipiului Chișinău (în continuare – primar general), primarii orașelor, satelor

(comunelor), ca autorități reprezentative și executive.

Potrivit art. 6 alin. (2) din aceaeși Lege, Consiliul municipal exercită

următoarele competențe de bază: în domeniul administrării patrimoniului și a

finanțelor publice municipale:

b) decide cu privire la administrarea bunurilor domeniilor public și privat ale

municipiului;

c) decide, în condițiile legii, darea în administrare, concesionarea, darea în

arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului public al municipiului, precum și a

serviciilor publice de interes local și/sau municipal, după caz;

d) decide, în condițiile legii, vînzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în

arendă, în comodat ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al municipiului.

În temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, autoritățile administrației publice locale beneficiază

de autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la

inițiativă în tot ceea ce privește administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-

și, în condițiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.

Artilocul 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, stipulează că pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii

privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele

competențe:

b) administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului

(comunei), orașului (municipiului);

c) decide în privința actelor juridice de administrare privind bunurile

domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, precum

și privind serviciile publice de interes local, în condițiile legii;

d) decide în privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție privind

bunurile domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz,

în condițiile legii;

e) decide atribuirea și schimbarea destinației terenurilor proprietate a satului

(comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii;

7

Din materialele cauzei rezultă că prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr.1/35-12 din 11 februarie 2011, emisă ca urmare a expirării termenului de arendă,

stabilit prin contractul nr. 2619/2001 din 20 aprilie 2001 și în baza hotărârii Curții

de Apel Chișinău din 30 octombrie 2007 cu modificările ulterioare, menținută prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 26 noiembrie 2008, în temeiul articolelor 41,

42, 46 Cod funciar, articolelor 911-922 Cod civil, art. 9 alin. (2) lit. h) din Legea

privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, art. 14 alin. (2) lit. b)-e),

19 alin. (4), 77 alin. (2) și (3) din Legea privind administrația publică locală, s-a

decis de a prelungi pe o perioadă de un an, pentru SRL ,,Rezon Prim”, termenul de

arendare a lotului de pământ cu suprafața de 0,448 ha, din șos. xxxxx, pentru

proiectarea și construirea unei stații de alimentare cu produse petroliere și gaze

(f.d. 16).

La 19 mai 2011 Primăria mun. Chișinău a eliberat SRL „Rezon Prim”

certificatul de urbanism pentru proiectarea stației de alimentare cu produse

petroliere și gaze naturale și lichefiate (f.d. 17) , iar la 23 iunie 2011 pe numele

SRL „Rezon Prim” a fost eliberată autorizație de construire a stației cu nr. 496 din

23 iunie 2011 (f.d. 18), recepția finală a construcțiilor edificate fiind realizată prin

procesul-verbal de recepție finală nr. 474 din 12 iulie 2013 , avizat și semnat de

comisia de recepție finală, inclusiv de reprezentantul autorității publice locale (f.d.

19-20).

Ulterior, în baza cererii SRL „Rezon Prim” cu privire la cumpărarea

terenului aferent obiectivelor ce îi aparțin cu drept de proprietate privată, prin

decizia Consiliului municipal Chișinău nr.7/18-11 din 18 octombrie 2018: 1) s-a

stabilit suprafața și hotarele terenului aferent obiectivelor private - stație de

alimentație cu produse petroliere, din șos. Balcani, mun.Chișinău, necesar pentru

utilizare în procesul tehnologic, în limitele specificate în planul-anexă nr.1 și nr.2;

2) s-a acceptat vânzarea către SRL ,,Rezon Prim” a terenurilor aferente imobilelor

din șos. xxxxx, nr. 1 cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0928 ha, la

prețul normativ de 121914 lei și nr. 2 cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de

0,2614 ha, la prețul normativ de 343408 lei, conform planului-anexă nr.1; 3) s-a

dat în arendă SRL ,,Rezon Prim”, provizoriu, fără drept de privatizare, pe un

termen de cinci ani, lotul de pământ cu suprafața de 0,0908 din șos. xxxxx pentru

deservirea stației de alimentație cu produse petroliere, cu eliberarea acestuia la

indicația Primăriei mun. Chișinău, conform planului-anexă nr.2 (f.d. 31).

La 15 august 2019 SRL „Rezon Prim” a înregistrat la Primăria mun.

Chișinău o cerere privind cumpărarea terenului aferent stației de alimentare cu

produse petroliere, cu suprafața de 0,0908, situat în mun. Chișinău, șos. xxxxx cu

numărul cadastral xxxxx.

Prin răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare

nr.2/1772-p din 12 septembrie 2019, solicitarea SRL „Rezon Prim” a fost respinsă,

pe motiv că terenul solicitat se încadrează în limitele liniilor roșii ale șos. Blacani,

conform Planului urbanistic general al or. Chișinău, aprobat prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr.68/1-2 din 22 martie 2007. Totodată, SRL

„Rezon Prm” a fost informată că în conformitate cu deciziile Consiliului municipal

Chișinău nr.159/9 din 22 decembrie 2017 și nr.5/15 din 24 iulie 2018, a fost

aprobat caietul de sarcini privind elaborarea proiectului ,,Concepția de dezvoltare

durabilă a infrastructurii transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău”,

astfel încât chestiunea abordată poate fi reexaminată după aprobarea de către

8

Consiliul municipal Chișinău a concepției de dezvoltare durabilă a infrastructurii

transporturilor pentru teritoriul municipiului Chișinău (f.d. 12).

Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 30 septembrie 2019 SRL „Rezon

Prim” a depus la Consiliul municipal Chișinău cerere prealabilă, prin care a

solicitat anularea refuzului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare nr. 21/1772-p din 12 septembrie 2019, cu privire la privatizarea terenului

cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0908 situat în mun. xxxxx precum și

emiterea actului administrativ privind transmiterea în proprietatea privată a SRL

„Rezo Prim” a terenului indicat în limita liniilor roșii stabilite, aferent

construcțiilor ce-i aparțin cu drept de proprietate privată.

Prin răspunsul Primăriei mun. Chișinău nr.07-111/5177 din 29 octombrie

2019, cererea prealabilă a SRL „Rezon Prim” a fost respinsă ca inadmisibilă.

Astfel, la 28 noiembrie 2019 SRL „Rezon-Prim” a depus prezenta cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, solicitând anularea

refuzului Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/1772-p

din12 septembrie 2019 cu privire la privatizarea terenului cu numărul cadastral

xxxxx cu suprafața de 0,0908 situat în mun. xxxxx, precum și obligarea Consiliului

mun. Chișinău de a emitere actul administrativ privind transmiterea în proprietate

privată a terenului indicat în limita liniilor roșii stabilite, aferent construcțiilor ce-i

aparțin cu drept de proprietate privată.

Prima instanță a conchis că la emiterea refuzului nr. 21/1772-p din

12 septembrie 2019, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a

respectat prevederile legii.

Respingând acțiunea depusă de SRL „Rezon Prim”, instanța de fond a statuat

că în cazul în care autoritatea publică i-a transmis SRL „Rezon Prim” lotul de

pâmânt cu suprafața de 0,0908 ha , situat în mun. xxxxx în arendă, provizoriu, cu

mențiunea expresă în textul deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 7/18-11 din 18

octombrie 2018 că lotul se dă în arendă, fără drept de privatizare, prin urmare

pretenția privind obligarea pârâtului de a emite actul administrativ de transmitere a

acestui teren în proprietatea SRL „Rezon Prim”, nu are suport legal.

Fiind învestită cu examinarea cauzei, prin decizia Curții de Apel Chișinău din

20 iulie 2021 a fost admis apelul depus de SRL „Rezon-Prim”, s-a casat hotărârea

din 18 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă

decizie, prin care acțiunea depusă de SRL „Rezon-Prim” împotriva Consiliului

municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ a fost admisă,

fiind anulat refuzul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr.

21/1772-p din 12 septembrie 2019 cu privire la privatizarea terenului nr. cadastral

xxxxx, cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx cu obligarea Consiliului

municipal Chișinău să emită actul administrativ favorabil – decizia privind

transmiterea în proprietatea privată a SRL „Rezon-Prim”, prin vânzare-cumpărare

terenul cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. Chișinău,

șos. Balcani, 20, aferent construcțiilor ce aparțin cu drept de proprietate privată

SRL „Rezon-Prim”, la prețul normativ calculat conform anexei din Legea privind

prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că, terenul vizat în prezenta speță, este

aferent construcției proprietate privată a SRL „Rezon-Prim” și astfel, în privința

acestuia se aplică institutul împroprietăririi. Or, în contradictoriu cu argumentele

invocate de Consiliul mun. Chișinău și constatările primei instanțe, Curtea de Apel

9

Chișinău a conchis că decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 7/18-11 din

18 octombrie 2018 privind transmiterea terenului litigios în arendă SRL „Rezon-

Prim” fără drept de privatizare, nu poate constitui un temei de privare a acesteia de

dreptul legal la dobîndirea proprietății asupra terenului, în contextul în care

interdicția dată este instituită prin decizia autorității locale și nu prin dispoziții

legale pertinente, astfel încât realizarea dreptului legal la dobândirea proprietății de

către SRL „Rezon-Prim” asupra terenului în litigiu, urmează a fi realizată în scopul

punerii efective în aplicare a dispozițiilor legale, iar acest fapt se realizează tot prin

decizia Consiliului municipal Chișinău, care în această conjunctură are sarcina de a

înlătura inadvertențele admise prin propria decizie.

Din aceste motive, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate

argumentele Consiliului mun. Chișinău, referitoare la faptul că SRL „Rezon-Prim”

a fost de acord cu decizia nominalizată, pe care nu a contestat-o, inclusiv în

contextul în care realizarea de către SRL „Rezon-Prim” a unui drept legal, nu poate

fi exclusă prin propria inacțiune precedentă a acesteia, care, contrar constatărilor

primei instanțe, dispune de o „speranță legitimă” în sensul dobândirii dreptului de

proprietate asupra terenului respectiv, pe care este amplasată construcția sa.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, conceptul de „speranță legitimă” în

contextul art. 1 al Primului Protocol la Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, elaborat de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului (cauzele Pine Valley Developments Ltd și alții împotriva Irlandei,

Kopecky contra Slovaciei), aparține SRL„Rezon-Prim” în corespundere cu

prevederile legale citate supra și, astfel, refuzul instanței de a oferi protecție

drepturilor acesteia, va constitui o ingerință în dreptul de proprietate al acesteia,

protejat de norma indicată, deoarece acest concept este asimilat cu noțiunea de

„bun”.

Or, Curtea de Apel Chișinău a considerat că, în cazul refuzului de realizare a

dreptului corespunzător al SRL „Rezon-Prim”, se instituie riscul imposibilității

acesteia de realizare a drepturilor componente ale proprietății (folosință, posesie și

dispoziție) asupra construcției amplasate pe terenul litigios, edificarea și recepția

căreia a fost realizată inclusiv cu concursul autorităților publice locale.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate și constatările primei

instanțe, referitor la caracterul prevalent al interesului public față de interesul

personal al SRL „Rezon-Prim”, pe motivul pretinsei dezvoltări viitoare a șoselei

Balcani, menționând în acest sens că potrivit reprezentării grafice a terenului vizat,

pe segmentul acestei străzi, linia de hotar nu depășește liniile de hotar ale

terenurilor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, ce au constituit obiectul

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 7/18-11 din 18 octombrie 2018. Totodată,

instanța de apel a indicat că între hotarul terenului vizat în speță și terenul aferent

căii de comunicații, există terenul cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține

autorității publice locale.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că refuzul Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/1772-p din 12 septembrie 2019, la

privatizarea terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0908 ha, situat în

mun. xxxxx, este anulabil, iar pe cale de consecință, Consiliul mun. Chișinău

urmează a fi obligat să emită actul administrativ favorabil – decizia privind

transmiterea în proprietatea privată a SRL „Rezon-Prim”, prin vânzare-cumpărare

terenul nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx aferent

10

construcțiilor ce aparțin cu drept de proprietate privată SRL „Rezon-Prim”, la

prețul normativ calculat conform anexei din Legea privind prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele cauzei în raport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios constată că concluziile instanței de

apel expuse în decizia contestată sunt greșite, fiind aplicate eronat normele de drept

material.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată.

Instanța de recurs reiterează că obiectul litigiului în speța dedusă judecății îl

constituie verificarea legalității actului administrativ individual – refuzul Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/1772-p din 12 septembrie

2019 cu privire la privatizarea terenului nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0908

ha, situat în mun. xxxxx, precum și cerința subsecventă privind obligarea

Consiliului municipal Chișinău să emită actul administrativ privind transmiterea în

proprietate privată a terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0908 ha,

situat în mun. Chișinău, șos. Balcani, 2xxxxx0.

În contextul pretențiilor deduse judecății, Colegiul reține că în conformitate

cu art. 9 Cod funciar, de competența consiliilor raionale și municipale ține:

exercitarea controlului asupra folosirii și protecției terenurilor, inclusiv asupra

combaterii și prevenirii răspîndirii buruienilor; stabilirea impozitelor funciare și

altor plăți, încasarea lor; ținerea cadastrului funciar al raionului și municipiului,

organizarea reglementării regimului proprietății funciare; elaborarea programelor,

schemelor, proiectelor și planurilor de reglementare a regimului proprietății

funciare pe teritoriul raionului și municipiului și asigurarea realizării lor;

repartizarea și retragerea terenurilor, în modul stabilit de lege; stabilirea

suprafețelor care rămîn în proprietatea statului în limita raionului și municipiului;

autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri; privarea deținătorilor de dreptul

de proprietate asupra terenurilor în conformitate cu legislația în vigoare;

determinarea și repartizarea terenurilor pentru construcții; elaborarea propunerilor

privind hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru a fi aprobate de Guvern.

Potrivit art. 41 Cod funciar, în condiții de arendă terenurile se atribuie

persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova, din alte state, precum și

organizațiilor și asociațiilor internaționale. Persoanele care dau în arendă terenuri

proprietate de stat sînt Guvernul și autoritățile administrației publice locale în

limita competenței lor. Persoanele care dau în arendă terenuri proprietate privată

sînt proprietarii titulari ai terenurilor respective. Condițiile de arendă se stabilesc

de comun acord între persoanele care dau în arendă și arendași în contractul de

arendă. Se admite transmiterea terenurilor în condiții de subarendă în cazul în care

aceasta este prevăzută în contractul autentificat. Relațiile de arendă sînt

reglementate de prezentul Cod, de Legea cu privire la arendă și de alte acte

legislative.

Articolul 42 Cod funciar prevede că, terenurile din intravilan se află în

administrarea autorităților administrației publice locale, iar din municipii – în

proprietate municipală.

11

Iar, conform art. 46 Cod funciar, terenurile destinate construcțiilor urbane și

rurale cuprind terenurile pe care sînt amplasate construcțiile și amenajările și cele

pe care urmează să fie construite case, clădiri de menire social-culturală,

industrială și cu alte destinații. Aceste terenuri se atribuie întreprinderilor,

instituțiilor și organizațiilor pentru zidirea și exploatarea construcțiilor industriale,

a caselor, a clădirilor de menire social-culturală, a altor construcții și amenajări,

precum și cetățenilor pentru construcția individuală de locuințe. Suprafața

terenurilor și condițiile folosirii lor în scopurile menționate se stabilesc conform

normelor și documentației tehnice de proiectare. Pe terenurile atribuite se interzice

începerea lucrărilor de construcție pînă la permisiunea dată de către organele de

arhitectură și urbanistică.

După cum rezultă din prevederile art. 9 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 121 din

04 mai 2007 privind administrarea și deetatizare proprietății publice, în domeniul

administrării proprietății publice, de competența autorității administrației publice

locale este darea darea în locațiune/arendă sau comodat a terenurilor și a altor

bunuri proprietate a unității administrativ-teritoriale;

Articolul 77 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrarea

publică locală (în redacția legii la momentul emiterii deciziei nr. 7/18-11 din

18 octombrie 2018), prevede că toate bunurile care aparțin unității administrativ-

teritoriale sînt supuse inventarierii anuale, iar rapoartele asupra situației lor se

prezintă consiliului respectiv. Bunurile domeniului public al unității

administrativteritoriale pot fi date în administrare întreprinderilor municipale și

instituțiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locațiune, după caz, în

temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condițiile legii. Bunurile

domeniului privat al unității administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date în

administrare, în arendă, în comodat ori în locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea

bunurilor domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului),

raionului, schimburile de terenuri, delimitarea, partajul sau trecerea bunurilor dintr-

un domeniu în altul, renunțarea la drepturi sau recunoașterea de drepturi și obligații

se fac prin decizie a consiliului local sau raional, în temeiul expertizei.

Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate

a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în

condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Potrivit art.75 alin.(3) din aceeași Lege, bunurile domeniului public de

interes local sînt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

În acest context, instanța de recurs reiterează că prin decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 1/35-12 din 11 februarie 2011, având în vedere expirarea

termenului de arendă a terenului conform contractului, termenul de arendă a lotului

de pământ cu suprafața de 0,448 ha din șos. Balcani, mun. Chișinău a fost prelungit

pe o perioadă de un an, pentru SRL ,,Rezon Prim”, pentru proiectarea și

construirea unei stații de alimentare cu produse petroliere și gaze (f.d. 16).

Totodată, potrivit Planului urbanistic general al orașului Chișinău, aprobat

prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007, lotul de

pământ cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx este amplasat în limitele

liniilor roșii a străzii, aparține domeniului public și este rezervat comunicațiilor de

transport.

Limitele liniilor roșii a străzii separă zonele publice de terenurile alocate și

destinate construcției de către particulari. Această caracteristică separă străzile

12

benzile, pasajele din cartierele urbane și rezidențiale. Astfel, liniile roșii ale

drumurilor și străzilor ar trebui înțelese ca o linie care definește teritoriul în

folosirea unui cerc limitat de persoane.

Conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral

xxxxx cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx, cu destinații pentru

construcții, aparține cu drept de proprietate autorității publice locale, pe acest teren

fiind amplasată construcția cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 14,2 m.p., ce

aparține SRL „Rezon Prim”.

Prin urmare, deoarece terenul cu suprafața de 0,0908 ha, situat în mun.

Chișinău, șos. Balcani 20, este amplasat în limitele liniilor roșii a străzii și aparține

domeniului public, în temeiul prevederilor art. 75 alin. (3) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrarea publică locală, nu se supune privatizării.

Terenul dat poate fi folosit temporar, doar în condiții de arendă/locațiune, până la

valorificarea lui conform destinației.

Din acest motiv, dat fiind faptul că terenul solicitat de către reclamanta SRL

„Rezon Prim” este amplasat în limitele liniilor roșii a străzii, prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr.7/18-11 din 18 octombrie 2018, s-a acceptat

transmiterea către SRL „Rezon Prim” a lotului de pământ cu suprafața de 0,0908

ha din șos. xxxxx doar în arendă, provizoriu, fără drept de privatizare, pe un

termen de cinci ani, pentru deservirea stației de alimentație cu produse petroliere,

cu eliberarea acestuia la indicația Primăriei municipiului Chișinău (pct.2 și 3 din

decizie – f.d.31-32).

La acest segment, instanța de recurs accentuează că SRL „Rezon Prim”

cunoștea încă din anul 2018 că respectivul teren i s-a transmis în arendă,

provizoriu, fără drept de privatizare. Deci, la momentul emiterii deciziei

nominalizate SRL „Rezon Prim” a fost de acord cu condițiile de atribuire a

terenului, nu a avut careva obiecții și nu a contestat această decizie.

În acest context, Colegiul consideră eronate argumentele instanței de apel,

precum că SRL „Rezon Prim” dispunea de o speranță legitimă în sensul dobândirii

dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, pe care este amplasată

construcția sa.

Referitor la argumentele intimatei SRL „Rezon Prim”, precum că executând

condițiile contractului de arendă, a învestit mijloace financiare esențiale și a

edificat stația de alimentare cu produse petroliere și gaze lichefiate, cu acordul

Consiliului mun. Chișinău, instanța de recurs menționează că la momentul

eliberării certificatului de urbanism pentru proiectarea stației de alimentare cu

produse petroliere și gaze naturale și lichefiate (f.d. 17) și autorizației de construire

a stației, SRL „Rezon Prim” cunoștea despre decizia Consiliului mun. Chișinău nr.

1/35-12 din 11 februarie 2011. Or, conform acestei decizii terenul cu suprafața de

0,448 ha din șos Balcani, 20, mun. Chișinău a fost transmis SRL „Rezon Prim”

doar în arendă cu scopul proiectării și construcției stației, dar nu cu drept de

proprietate. Prin urmare, SRL „Rezon Prim” de la bun început nu putea conta, în

principiu, la posibilitatea de a beneficia de acest teren în viitor prin transmitere în

proprietate privată.

În acest sens, Curtea Europeană a drepturilor Omului în jurisprudența sa

statuează că pentru ca o „așteptare” să fie „legitimă”, aceasta trebuie să aibă o

natură mai concretă decât o simplă speranță și să se bazeze pe o prevedere legală

sau pe un act juridic, precum o hotărâre judecătorească, care să aibă legătură cu

13

dreptul patrimonial în cauză [Kopecký împotriva Slovaciei (MC), pct. 49-50;

Centro Europa 7 S.R.L. și di Stefano împotriva Italiei (MC), pct. 173; Saghinadze

și alții împotriva Georgiei, pct. 103; Ceni împotriva Italiei, pct. 39; Béláné Nagy

împotriva Hungary (MC), pct. 75].

Conceptul de „așteptare legitimă” în contextul art. 1 din Protocolul nr. 1 a

fost prima dată elaborat de Curte în Pine Valley Developments Ltd și alții

împotriva Irlandei, pct. 51. În cauza respectivă, Curtea a constatat că s-a creat o

„așteptare legitimă” atunci când a fost acordat certificatul de urbanism în temeiul

căruia societățile reclamante au achiziționat terenul în vederea dezvoltării acestuia.

Certificatul de urbanism, care nu putea fi revocat de autoritatea abilitată în materie

de urbanism, era „o parte integrantă a proprietății societăților” (Stretch împotriva

Regatului Unit, pct. 35, în ceea ce privește exercitarea posibilității de a reînnoi un

contract de închiriere pe termen lung; și Ceni împotriva Italiei, pct. 43, în ceea ce

privește antecontractul semnat pentru cumpărarea unui apartament, prețul complet

plătit și preluarea proprietății apartamentului de către reclamantă). În această

categorie de cauze, „așteptarea legitimă” este întemeiată, așadar, pe o invocare

justificată în mod rezonabil a unui act juridic care are un temei legal solid și care

implică dreptul de proprietate (Kopecký împotriva Slovaciei (MC).

În anumite cauze, Curtea a considerat că închirierea este un drept

patrimonial care atrage protecția art. 1 din Protocolul nr. 1 (Stretch împotriva

Regatului Unit, pct. 32-35; Bruncrona împotriva Finlandei, pct. 79; Bosphorus

Hava Yolları Turizm ve Ticaret Anonim Șirketi împotriva Irlandei (MC), pct. 140).

În Di Marco împotriva Italiei, pct. 48-53, Curtea a considerat că așteptarea legitimă

a reclamantului în legătură cu drepturile patrimoniale, cum ar fi exploatarea

terenului și activitățile comerciale aferente, era suficient de importantă pentru a

constitui un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.

În concluzie, în pofida diversității expresiilor din jurisprudență privind

cerința unui temei juridic intern care să genereze un interes patrimonial, tendința

lor generală poate fi rezumată după cum urmează: pentru ca un „bun” constând

într-o „așteptare legitimă” să fie recunoscut, reclamantul trebuie să dispună de un

drept care să poată fi recunoscut și care, în conformitate cu principiul enunțat la

pct. 52 din Kopecký împotriva Slovaciei, ar trebui să constituie cu adevărat un

drept patrimonial substanțial suficient stabilit în temeiul dreptului național

([Béláné Nagy împotriva Ungariei ).

La acest capitol, instanța de recurs remarcă că decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 1/35-12 din 11 februarie 2011 nu a fost contestată de către SRL

„Rezon Prim”, astfel acceptând reglementările stipulate în ea privind acordarea

terenului indicat în arendă.

La aspectul dat, instanța de recurs mai menționează că în certificatul de

urbanism nr. 368/11 din 19 mai 2011 a Primăriei mun. Chișinău, prin care se

certifică elaborarea documentației de proiect pentru construirea stației de

alimentare cu produse petroliere și gaze naturale și lichefiate, în limitele terenului

arendat, situat în mun. Chișinău, șos. Balcani, este expres indicat la regimul juridic

al construcției, că la efectuarea lucrărilor de proiectare și construire a stației să se

prevadă păstrarea și posibilitatea exploatării rețelelor tehnice municipale sau

strămutarea lor din zona de construire, precum și că racordarea la rețelele tehnico-

edilitare publice să se efectueze conform avizelor serviciilor respective.

14

Prin urmare, SRL „Rezon Prim”, inițiind o activitate comercială de lungă

durată, la proiectarea și construirea stației de alimentare cu produse petroliere și

gaze naturale și lichefiate trebuia să i-a în considerare aceste mențiuni. Or, de la

bun început, terenul pe care reclamanta a solicitat de a-l privatiza, a constituit

obiectul unui contract de arendă, la momentul respectiv nefiind specificate anumite

condiții de a beneficia într-un alt mod de acest teren.

Instanța de recurs consideră necesar să evidențieze și faptul că la solicitarea

de a privatiza terenul nu a fost prezentat un studiu de fezabilitate pentru a vedea

investițiile SRL „Rezon Prim” din punct de vedere al posibilităților tehnice de

realizare a proiectului și al rentabilității acestuia, precum nu a fost argumentat nici

faptul din care motive se solicită privatizarea terenului cu o suprafață de 0,0908 ha,

în condițiile în care suprafața construcției situate pe acest teren este doar de 14,8

m.p. Or, nu a fost demonstrat că suprafața de 0,0908 ha, stabilită anterior și

transmisă în arendă SRL „Rezon Prim”, provizoriu, este o suprafață reală și

necesară pentru deservirea imobilului de 14,8 m.p., proprietate a SRL „Rezon

Prim”.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiat refuzul

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/1772-p din

12 septembrie 2019 cu privire la privatizarea terenului nr. cadastral xxxxx cu

suprafața de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx și pe cale de consecință prima

instanță just a respins și pretenția cu privire la obligarea Consiliului municipal

Chișinău să emită decizia privind transmiterea în proprietatea privată a SRL

„Rezon-Prim”, prin vânzare-cumpărare terenul cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața

de 0,0908 ha, situat în mun. xxxxx aferent construcțiilor ce aparțin cu drept de

proprietate privată SRL „Rezon-Prim”.

Instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute argumentele SRL „Rezon

Prim” în favoarea admiterii acțiunii, precum că fără recunoașterea neîncadrării

totale a terenului arendat în limitele liniilor roșii, este pusă în pericol viitoarea

activitate a stației de alimentare cu produse petroliere și gaze existente cu toate

construcțiile capitale, comunicațiile edificate pe acest teren.

Or, comparând interesul privat al SRL „Rezon Prim”, în circumstanțele

descrise, atunci când aceasta pe risc propriu a hotărât să construiască pe un teren

care se află doar în folosința acestuia și în privința căruia există o decizie a

Consiliului mun. Chișinău în vigoare până în anul 2023, prin care terenul i-a fost

transmis în arendă, fără drept de privatizare și interesul public al tuturor cetățenilor

din zona respectivă, prima instanță corect a stabilit că interesul public urmărit prin

emiterea actului administrativ contestat prevalează asupra intereselor private ale

reclamantei, care, totodată, nu au fost încălcate de către autoritatea publică prin

emiterea refuzurilor contestate de reclamant.

De asemenea, instanța de recurs apreciază caracterul incert și declarativ al

argumentelor reclamantei SRL „Rezon Prim”, luate în considerare de către instanța

de apel, precum că potrivit reprezentării grafice a terenului vizat, pe segmentul șos.

Balcani, linia de hotar nu depășește liniile de hotar ale terenurilor cu numerele

cadastrale xxxxx și xxxxx, ce au constituit obiectul deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 7/18-11 din 18 octombrie 2018 și că între hotarul terenului vizat în

speță și terenul aferent căii de comunicații, există terenul cu numărul cadastral

xxxxx, ce aparține autorității publice locale. Or, acestea nu au fost confirmate prin

probe pertinente și admisibile.

15

Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele recurentului

sunt întemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Consiliul mun. Chișinău

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

În conformitate cu art.248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Consiliul municipal Chișinău.

Se casează integral decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 18 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Rezon-Prim” împotriva Consiliului

municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

16