2ra-1011/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii, repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de asistentă juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii, repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de asistentă juridică
- Temei legal
- Recursuri declarate până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432 alin. 1-4 din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Sectiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material si procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu si temeinicia ei în fapt.
2ra-1011/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii, repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de asistentă juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, Nicu Șendrea, reprezentat de avocatul
Anatol Turchin și Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul Marin Postu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Anatolie Vîntu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Nicu Șendrea cu privire la
repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, procuraturii, repararea prejudiciului material și moral, compensarea
cheltuielilor de asistență juridică,
împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1011/23
NR. PIGD 2-20120240-01-2ra-19072023)
Recursuri declarate până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează
în art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – G. Stratulat
Curtea de Apel Chișinău, jud. – I. Cotruță, L. Pruteanu, I. Țurcan
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile declarate de către
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Nicu Șendrea, reprezentat de
avocatul Anatol Turchin și Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul
Marin Postu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 septembrie 2020, Anatolie Vîntu s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire
la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, procuraturii, repararea prejudiciului material și moral,
compensarea cheltuielilor de asistență juridică (f. d. 6-13, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată Anatolie Vîntu a indicat că
la 03 decembrie 2014, de către Procuratura sectorului Râșcani, mun.
Chișinău a fost pornit o cauză penală în privința sa, în perioada exercitării
funcției de Primar al comunei Boșcana, r-nul Criuleni.
A indicat că la 24 februarie 2015, i-au fost efectuate percheziții la
domiciliul său, precum și la domiciliul altor persoane.
În aceiași zi, au fost efectuate percheziții în birourile Primăriei Boșcana,
r-nul Criuleni, și ridicate obiecte importante din sediul instituției.
A indicat că procurorul Nicu Șendrea în gestiunea căruia se afla
materialul nu i-a înaintat ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de
bănuit, însă la 24 aprilie 2015, i-a înaintat ordonanța de punere sub învinuire,
aplicându-i măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi localitatea. Pentru
acest motiv, s-a aflat în imposibilitate de a efectua deplasările în scop de
serviciu în afara localității.
A relevat că prin acțiunile abuzive și ilicite ale procurorului pe caz, i-
a fost afectată reputația profesională și imaginea morală în preajma alegerilor
locale generale din 14 iunie 2015, fapt care a influențat opinia publică la
adoptarea unei atitudini ostile față de acesta.
1
A specificat că mama procurorului, Svetlana Șendrea, care activa în
calitate de medic la Oficiul medical Boșcana, divulga acțiunile de urmărire
penală ale fiului său, procurorul Nicu Șendrea dispuse împotriva sa și
folosindu-și abuziv statutul de medic de familie, îl denigra zilnic fața de
pacienții care veneau la consultație, dar nu să audă opinia ei subiectivă
agresivă și denigratoare, expusă din considerente policite, împotriva sa.
Prin urmare, examinarea dosarului penal a avut loc după încheierea
mandatului de primar al comunei Boșcana, iar alegerea ulterioară în această
funcție nu a avut loc, din cauza acțiunilor ilicite ale procurorului Nicu
Șendrea și a mamei acestuia.
A susținut că prin sentința din 9 ianuarie 2020, menținută de instanța
de apel, a fost achitat pe cele 7 învinuiri formulate de către procuror.
Cu referire la pretenția de încasare a prejudiciului material, a indicat
că aceasta reiese din salariul ratat din cauza absenței de la locul de muncă,
din motivul prezentării la ședințele de judecată în primă instanță în cuantum
de 1 553,99 de lei, cheltuieli pentru asistență juridică în cuantum de 7 500 de
lei, cheltuieli efectuate în legătură cu chemările în primă instanță de 2 250
de lei.
La determinarea compensației pentru repararea prejudiciului moral,
Anatolie Vîntu a invocat următoarele circumstanțe: învinuirea pe nedrept de
comiterea unei infracțiuni grave; aplicarea măsurii preventive de nepărăsire
a localității în lipsa oricăror probe; învinuirea adusă a avut o rezonanță
evidentă în societate, în perioada activității ultimului în calitate de primar;
efectuarea în mod tendențios a perchezițiilor, la care au fost ridicate obiecte
care au pus în imposibilitate desfășurarea activității administrative; la faza
de urmărire penală au fost audiați 44 de martori ai acuzării, fiind denigrat la
întruniri publice și discuții particulare pentru a-i submina autoritatea și
reputația profesională; discriminarea la alegerile locale din 14 iunie 2015,
dar și ulterior când exercita statutul de consilier local în perioada 2015-2019,
fiind privit ca un potențial condamnat.
A subliniat că examinarea cauzei penale a durat 5 ani, dintre care: 4 ani
– în primă instanță și 1 an – în instanța de apel.
Circumstanțele descrise supra i-au lezat integritatea psihică, reputația
profesională și percepția publică despre activitatea sa sârguincioasă de
2
primar. În perioada respectivă i s-au accentuat stările de depresie, i-a fost
afectată viața personală, nu și-a putut întemeia o familie din cauza
puternicului sentiment de nesiguranță și neliniște.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul Legii privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.1545
din 25 februarie 1998, Codului civil, Codului administrativ și Codului de
procedură civilă.
La 17 iunie 2021, Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul Marin Postu
a depus cerere prin care și-a concretizat cerințele din acțiune, solicitând
constatarea încălcării dreptului constituțional a lui Anatolie Vîntu de a nu fi
tras ilegal la răspundere penală; încasarea de la bugetul de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui
Anatolie Vîntu a prejudiciului material suportat în cadrul procesului penal în
sumă de 11 304 de lei; a prejudiciului moral suportat ca urmare a acțiunilor
ilegale ale organului de urmărire penală de atragere la răspundere penală a
lui Anatolie Vîntu în sumă de 1 000 000 de lei și a cheltuielilor de judecată
(f. d. 98-99-verso, vol. I).
Prin încheierea protocolară din 10 februarie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, a fost atras în proces calitate de intervenient
accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova (f. d. 95, vol. I).
Prin încheierea protocolară din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu a
Nicu Șendrea (f. d. 2-3, vol. II).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de
Anatolie Vîntu. S-a constatat încălcarea lui Anatolie Vîntu de a nu fi tras
ilegal la răspundere penală. S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Anatolie Vîntu,
suma de 11 304 de lei cu titlu de prejudiciului material, 40 000 de lei, cu titlu
de prejudiciului moral și 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică. În rest, cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca
neîntemeiată (f. d. 57, 65-73, vol. II).
3
Întru argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că, în
circumstanțele speței, că Anatolie Vîntu a fost pus sub învinuire la data de
24 aprilie 2015, în temeiul art. 328 alin.(3) lit. b), d) din Codul penal, i-a fost
aplicată măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi localitatea pe un termen
de 30 de zile (f. d. 174-174-verso, vol. I), iar, prin sentința Judecătoriei
Criuleni din data de 09 ianuarie 2019 (f. d. 14-30-verso, vol. I), menținută
prin decizia din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, Anatolie Vîntu a fost
achitat, pe motiv că fapta nu întunește elementele infracțiunii (f. d. 31-46,
vol. I).
În atare ordine de idei, instanța de fond a constatat că, Anatolie Vîntu
dispune de dreptul de a pretinde repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, așa cum prin decizia definitivă și
irevocabilă a Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2020, a
fost menținută sentința din 09 ianuarie 2019 de achitare a lui Anatolie Vîntu
pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Cu referire la pretenția de reparare a prejudiciului material suportat pe
perioada examinării dosarului penal de învinuire a lui Anatolie Vîntu, în
comiterea infracțiunii prevăzută la art. 328 alin. (3) lit. b) din Codul de
procedură penală, instanța de fond a constatat temeinicia acesteia.
Or, pentru prezentarea reclamantului în ședința de judecată a absentat
forțat de la muncă fiindu-i cauzat un prejudiciu material format din ( ½ din
ziua de muncă din 22 martie 2016 = 78,40 lei, ½ din ziua de muncă din 29
martie 2016 = 78,40 lei, ½ din salariul de muncă pentru ziua de 04 aprilie
2016 = 82,14 lei, ½ pentru ziua de muncă din 07 aprilie 2016 = 82,14 lei, ½
din ziua de muncă = 86,25 lei, ½ pentru ziua de muncă din 16 mai 2016 =
86,25 lei, salariul integral pentru ziua de muncă din 27 septembrie 2017 =
164, 28 lei, salariul integral pentru ziua de muncă din 08 decembrie 2017=
172,50 lei, salariul integral pentru ziua de muncă din 09 noiembrie 2018 =
163,63 lei, salariul integral pentru ziua de muncă din 07 decembrie 2018
=280 lei, salariul integral pentru ziua de muncă din 09 ianuarie 2019 = 280
lei) în cuantum de 1 553,99 lei. Fapt ce se confirmă prin ordinele cu privire
la acordarea concediului neplătit domnului Anatolie Vîntu (f. d. 47-56, vol.
I).
Și astfel prejudiciul material solicitat de reclamant a fost probat prin
acte care confirmă absența de la muncă a reclamantului și tarifele aplicabile
4
pentru fiecare zi absentă, ordine de acordare a concediului neplătit, bonuri
de plată, precum și deplasarea avocatului la ședințele de judecată.
Totodată, în cadrul examinării cauzei penale, reclamantul Anatolie
Vîntu a beneficiat de asistență juridică calificată, fapt ce se denotă din:
contractul de asistență juridică nr.10 din 18 ianuarie 2016 încheiat cu Cristina
Iachimov, stabilind un onorariu de 5 000 de lei (f. d. 58-59, vol. I) și
contractul de asistență juridică nr.36 din 4 aprilie 2019 încheiat cu Iachimov
Cristina cu onorariu de 2 500 de lei (f. d. 60-61, vol. I), precum și bonul de
plată XL nr. 553334 din 18 ianuarie 2016 cu suma de 800 de lei, bonul de
plată PL nr. 502735 din 03 aprilie 2019 cu suma de 4 200 de lei, bonul de
plată XL nr. 502736 din 03 aprilie 2019 cu suma de 500 de lei bonul de plată
XL nr. 502918 din 13 iulie 2020 cu suma de 2 000 de lei (f. d. 2-5, vol. I).
Plata transportului avocatului a câte 150 de lei pentru cele 15 ședințe de
judecată pentru care avocatul a fost necesară deplasarea sa, fapt confirmat
prin borderoul de calcul întocmit de avocatul Cristina Iachimov (f. d. 62, vol.
I).
Astfel, instanța de judecată a reținut că reclamantul pentru o perioadă
de 5 ani a fost impus să își probeze nevinovăția în fața organului de urmărire
penală, organelor procuraturii și instanțelor judecătorești, față de care a fost
aplicată și o măsură preventivă cu privire la obligarea de a nu părăsi
localitatea și fiind în imposibilitate de a-și onora obligațiile pe care le avea
în calitate de primar.
Cu referire la pretenția de reparare a prejudiciului moral cauzat lui
Anatolie Vîntu, instanța de fond a ținut cont de următoarele aspecte:
integritatea psihică, reputația profesională și percepția publică despre
activitatea sa de primar, învinuirea adusă a avut o rezonanță evidentă în
societate, i-a fost afectată viața personală, sentimentul de nesiguranță și
neliniște.
În această ordine de idei, prin intentarea cauzei penale în privința
reclamantului, ultimului i s-a adus atingere drepturilor și libertăților
fundamentale, inclusiv dreptului la viața sa privată, pe care le-a suportat în
urma acțiunilor organului de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor
de judecată. Suferințele psihice provocate de situația creată i-au cauzat
consecințe determinate de stări de depresie, de anxietatea, prin pierderea
încrederii în oameni și alți factori care derivă suferințele morale.
5
Instanța de judecată a apreciat suma solicitată pentru repararea
prejudiciului moral cauzat în mărime de 1 000 000 de lei, ca fiind una
excesivă.
Prin urmare, instanța de judecată a considerat necesar de a admite
parțial pretenția privind repararea prejudiciului moral în mărime de 40 000
lei, sumă ce reprezintă un cuantum rezonabil, echitabil și proporțional
gravității faptelor și circumstanțelor cauzei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 25 ianuarie 2022, Anatolie Vîntu a declarat apel nemotivat (f.
d. 59-60, vol. II) împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, iar la 11 iulie 2022, a prezentat apelul motivat,
solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii instanței de fond,
în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 40 000 de lei, ca fiind
neîntemeiată. Emiterea în partea casată, a unei noi hotărâri, prin care să fie
dispusă încasarea din contul intimatului a prejudiului moral în cuantum
majorat de 1 000 000 de lei și a cheltuielilor de judecată, suportate pentru
examinarea prezentei cauze în instanța de apel, în cunatum de 3 000 de lei
(f. d. 93-98, vol. II).
31.La 10 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice,
intervenientul accesoriu Nicu Șendrea, repezentat de avocatul Anatol
Turchin a declarat apel nemotivat (f. d. 63-64, vol. II) împotriva hotărârii din
19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 22 iulie 2022,
prin intermediul poștei electronice, a prezentat apelul motivat, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea
unei noi hotărâri prin acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată (f. d. 89-91-
verso, vol. II).
La 01 iulie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat
apel incident împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie
respinsă (f. d. 82-87, vol. II).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
6
Prin decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat Anatolie Vîntu, s-a respins apelul declarat de Nicu Șendrea
și apelul incident declarat de Ministerul Justiției al Republici Moldova și s-
a modificat hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Anatolie Vîntu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
Procuratura Generală, Nicu Șendrea cu privire la repararea prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii,
repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de
asistență juridică, prin majorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de
la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii
Moldova în beneficiul lui Anatole Vîntu de la 40 000 de lei la 100 000 (o
sută mii) lei. În rest hotărârea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a menținut fără modificări (f. d. 111, 112-123, vol. II).
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, prin
prisma normelor de drept și a situației de fapt constatată în speța dedusă
judecății, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a conchis că
Anatolie Vîntu este subiect al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și că acesta
este îndreptățit să solicite compensarea prejudiciului material și moral
cauzat, deoarece Anatolie Vîntu a fost pus sub învinuire la data de 24 aprilie
2015, în temeiul art. 328 alin. (3) lit. b), d) din Codul penal, i-a fost aplicată
măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi localitatea, iar prin sentința
Judecătoriei Criuleni din data de 09 ianuarie 2019, menținută prin decizia
din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, Anatolie Vîntu a fost achitat, pe
motiv că fapta nu întunește elementele infracțiunii.
Or, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin
erori judiciare și de urmărire penale, în condițiile normei de drept enunțate
supra, este necesară achitarea persoanei, condiție legală întrunită în prezenta
speță, motiv pentru care instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată cerința
privind încasarea prejudiciului material în sumă de 11 304 de lei (salariul
ratat din cauza absenței de la locul de muncă - 15 553,99 de lei, cheltuieli
pentru asistență juridică - 7 500 de lei, cheltuieli efectuate în legătură cu
chemările în instanță – 2 250 de lei), motiv pentru care menține hotărârea
primei instanțe în această parte.
Cu referire la cerința de încasare a prejudiciului moral în sumă de 1
7
000 000 de lei, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a reținut
că acesta este reparabil în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, dar
cuantumul acestuia este vădit disproporțional încălcărilor constatate și nici
nu corepund jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.
Prin urmare, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral, instanța
de apel a luat în considerare principiile compensării echitabile și rezonabile
a prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea
suferințelor suportate, gravitatea infracțiunilor de care a fost învinuit
reclamantul apelant, statutul social al persoanei (primar) și a considerat
rezonabil modificarea cuantumului prejudiciului moral de la 40 000 de lei la
100 000 de lei, care constituie o satisfacție echitabilă.
Or, suma de 1 milion pretinsă de reclamantul apelant cu titlu de
despăgubire morală și suma de 40 000 de lei acordată de către instanța de
fond reclamantului cu titlu de prejudiciu moral pentru acțiunile ilegale ale
organului de urmărire penală sunt vădit disproporționate încălcării
constatate, în plus nu corespund jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.
Prin încheierea din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a corectat
eroarea materială din decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin înlocuirea sintagmei din „03 septembrie 2014” în „03
decembrie 2014” (f. d. 130-133, vol. II).
Prin decizia suplimentară din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
s-a admis cererea depusă de Anatolie Vîntu. S-a încasat de la bugetul de stat
prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul
lui Anatole Vîntu cheltuielile de asistență juridică suportate în instanța de
apel în mărime de 3 000 de lei (f. d. 140, 141-147, vol. II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 31 mai 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat
recurs, iar la 09 august 2023 a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei
din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei decizii noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie
respinsă ca neîntemeiată (f. d. 151-156, 180-184, vol. II).
8
La 17 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Nicu Șendrea,
reprezentat de avocatul Anatol Turchin, a declarat recurs împotriva deciziei
din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei decizii noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie
respinsă ca neîntemeiată (f. d. 161-164, vol. II).
La 18 iulie 2023, Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul Marin Postu
a declarat recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de
apel, în partea încasării prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei din
contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii
Moldova în beneficiul lui Anatolie Vîntu, în sensul majorării la suma de 1
milion de lei (f. d. 161-164, vol. II).
La 25 iulie 2023, în adresa Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, Procuraturii Generale, Nicu Șendrea și Anatolie Vîntu a fost
expediată copia recursurilor declarate de Anatolie Vîntu, Ministerului
Justiției al Republicii Moldova și Nicu Șendrea, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 178).
SOLICITAREA RECURENTULUI Ministerul Justiției al Republicii
Moldova
În motivarea recursului, recurentul Ministerul Justiției al Republicii
Moldova a invocat prevederile art.432 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) din Codul
de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), și anume
încălcarea nomelor de drept material sau aplicarea eronată a acestora, în
cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea, sau a
dat o apreciere arbitrară a probelor.
SOLICITAREA RECURENTUL Nicu Șendrea, reprezentat de avocatul
Anatol Turchin,
În motivarea recursului, recurentul Nicu Șendrea, reprezentat de
avocatul Anatol Turchin a indicat că atât instanța de fond cît și instanța de
apel nu a elucidate pe deplin circumstanțele cauzei, nu au dat o apreciere
corectă a probelor administrate în cadrul examinării cauzei, cât și au încălcat
prevederile art.432 alin. (2) lit. a), c) și d) din Codul de procedură civilă.
9
SOLICITAREA RECURENTUL Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul
Marin Postu
În motivarea recursului, recurentul Anatolie Vîntu, reprezentat de
avocatul Marin Postu a invocat prevederile art.432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), Săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului”.
47.1. Totodată, în motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de
drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată
și în cererea de apel.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declarăîntermen de 2 luni de la data comunicăriihotărâriisau a
decizieiintegrale, dacălegea nu prevedealtfel.
(2) Termenul de 2 luniestetermen de decădereși nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenții s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursurile, or, copia deciziei motivate, a încheierii din 30 mai 2023
și a deciziei suplimentare motivate au fost expediată, la 06 iulie 2023, și
respective 07 iulie 2023 la adresa electronică a Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, Nicu Șendrea, reprezentat de avocatul Anatol Turchin
și Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul Marin Postu, fapt ce se confirmă
extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 126, 134, 148, vol.
II), iar cererile de recurs au fost depuse la 31 mai 2023, 17 iulie 2023, 18
iulie 2023 și 09 august 2023 (f. d. 151-156, 161-164, 166-167-verso, 180-
184, vol. II).
La 25 iulie 2023, în adresa Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Nicu Șendrea și
Anatolie Vîntu a fost expediată copia recursurilor declarate de Anatolie
Vîntu, reprezentat de avocatul Marina Postu, Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și Nicu Șendrea, reprezentat de avocatul Anatol
Turchin, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se
10
confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.
d. 178, vol. II).
La 26 august 2023, prin intermediul poștei electronice, Anatolie Vîntu
a depus referință la recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova și intervenientul accesoriu Nicu Șendrea, solicitând respingerea
recursurilor ca fiind inadmisibile (f. d. 186-188, vol. II).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a
Republicii Moldova și intervenientul accesoriu Nicu Șendrea nu au făcut uz
de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care:a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
până la 01 septembrie 2023):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
11
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01
septembrie 2023):
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justițieși se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V
pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor
declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Nicu Șendrea,
reprezentat de avocatul Anatol Turchin și Anatolie Vîntu, reprezentat de
avocatul Marin Postu, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art.
432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-
(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii
cererii de recurs), enunțate la pct. 54 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recursurile declarate de
către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Nicu Șendrea, reprezentat
de avocatul Anatol Turchin și Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul Marin
Postu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea
nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul
12
de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivitjurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursurile declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
Nicu Șendrea, reprezentat de avocatul Anatol Turchin și Anatolie Vîntu,
reprezentat de avocatul Marin Postu, conțin obiecții de fapt și de drept,
similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
13
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursurile declarate de către
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Nicu Șendrea, reprezentat de
avocatul Anatol Turchin și Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul Marin
Postu, ca fiind inadmisibile.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile declarate de către Ministerul Justiției
al Republicii Moldova, Nicu Șendrea, reprezentat de avocatul Anatol
Turchin și Anatolie Vîntu, reprezentat de avocatul Marin Postu, împotriva
deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
14