2ra-914/23 — recunoasterea valabilitatii contractului de investitii si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea valabilitatii contractului de investitii si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Valabilitatea contractului. Executarea obligatiei. Conform contractului, executarea obligatiei inregistrarii contractului de investitie in constructia bunului imobil revine partii care asigura constructia bunului imobil. Art. 406 si art. 26 alin. 2 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998
2ra-914/23 — recunoasterea valabilitatii contractului de investitii si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Olga Boclinca,
reprezentată de avocatul Oleg Gheorghiță,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Olga Boclinca împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Glorinal”, în
proces de insolvabilitate, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția
Servicii Publice” și Banca Comercială „Moldova Agroindbank” Societate pe
Acțiuni cu privire la recunoașterea valabilității contractului de investiții și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-914/23
NR. PIGD 2-20031785-01-2ra-03072023)
Valabilitatea contractului. Executarea obligației. Conform contractului,
executarea obligației înregistrării contractului de investiție în construcția
bunului imobil revine părții care asigură construcția bunului imobil. Art. 406 și
art. 26 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din
25 februarie 1998.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. L. Lavric,
Curtea de Apel Chișinău, jud: A. Malîi, A. Braga, V. Cotorobai
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Olga Boclinca,
reprezentată de avocatul Oleg Gheorghiță
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 martie 2020, Olga Boclinca, reprezentată de avocatul Oleg
Gheorghiță, a depus cererea de chemare în judecată împotriva Societății cu
Răspundere Limitată „Glorinal”, în proces de insolvabilitate, (în continuare
S.R.L. „Glorinal”, în proces de insolvabilitate), intervenienți accesorii
Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” (în continuare IP „Agenția
Servicii Publice”) și Banca Comercială „Moldova Agroindbank” Societate
pe Acțiuni (în continuare B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A.), solicitând
recunoașterea valabilității contractului privind investirea în construcția unui
imobil nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, încheiat cu S.R.L. „Glorinal” și
dispunerea notării contractului menționat în Registrul bunurilor imobile.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, la
data de 05 februarie 2011 a încheiat cu S.R.L. „Glorinal” contractul privind
investirea în construcția unui imobil nr. 93-C/O, și anume în construcția
apartamentului din complexul cu blocuri locative cu obiective de menire
social-culturală și parcare subterană din mun. XXXXXX, str. XXXXXX,
imobilul fiind construit în baza autorizației de construire nr. 429 din
22 septembrie 2009, pe terenul cu număr cadastral XXXXXX.
Conform pct. 3 al contractului, S.R.L. „Glorinal”, s-a obligat să
construiască din contul investițiilor clientului, bunul imobil cu
caracteristicile specificate în anexa nr.1 la contract, obiectul fiind
apartamentul nr. XXX, etajul nr. 8, blocul 3 cu suprafața totală de 42, 0 m2.
Totodată, a menționat că, termenul de dare în exploatare a bunului
imobil, conform pct. 10.2, a fost stabilit pentru semestrul II, anul 2013. În
baza pct. 5.1 din contract, prețul bunului imobil a fost indicat la anexa nr.2
din contract. Faptul achitării prețului imobilului, în sensul pct.2, se va
confirma prin dispozițiile de plată, conținând nota băncii privind efectuarea
plății sau alte documente eliberate de companie (facturi fiscale, procese
verbale de recepție a serviciilor prestate, acorduri de stingere reciprocă a
obligațiilor).
1
Reclamanta a precizat că, prețul contractului de investiții, conform
anexei nr.2 al contractului, constituie 29400 de euro, fiind achitat parțial și
anume suma de 26350 de euro, conform copiilor anexate, precum și a
raportului semnat de pârâtă.
De asemenea, a afirmat că, în virtutea art. 4 din contract,
S.R.L. „Glorinal” și-a asumat obligațiile privind autentificarea și notarea
contractului de investiții în conformitate cu art.406 din Legea cadastrului
bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, cu modificările ulterioare.
Semnarea contractului de investiții a constituit manifestarea acordului pentru
ca S.R.L. „Glorinal” să acționeze față de cadastrul bunurilor imobile pentru
notarea contractului, obligație care din motive necunoscute nu a fost
executată.
Reclamanta a susținut că, administrația pârâtului nu a asigurat
autentificarea notarială a contractului de investiții și se eschivează în
continuare de la executarea prevederilor stipulate în legislația în vigoare.
Investitorul nu poartă răspundere pentru neautentificarea contractelor
investiționale și notarea acestora în Registrul bunurilor imobile, deoarece
această obligație revine antreprenorului.
Prin hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Olga Boclinca
și s-a recunoscut valabilitatea contractului nr. 93-C/O din 05 februarie 2011
cu privire la investirea capitalului în construcția unui imobil și anume
apartamentul nr. XXX, etajul 8, blocul 3 din str. XXXXXX,
mun. XXXXXX, încheiat între S.R.L. ,,Glorinal” și Olga Boclinca.
S-a menționat că, hotărârea servește temei pentru notarea contractului
nr. 93-C/O din 05 februarie 2011 privind investirea capitalului în construcția
unui imobil în Registrul bunurilor imobile deținut de Agenția Servicii
Publice, Departamentul cadastru.
S-a încasat de la S.R.L. ,,Glorinal”, în proces de insolvabilitate, în
beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 100 de lei (f.d.96-99).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, că S.R.L. ,,Glorinal” nu
și-a executat obligațiile asumate prin contractul nr. 93-C/O din
05 februarie 2011, eschivându-se fără justificare de la autentificarea
notarială a contractului, ulterior cu predarea bunului imobil litigios în
proprietatea reclamantei Olga Boclinca. Astfel, având în vedere că,
contractul nr. 93-C/O din 05 februarie 2011 a fost încheiat între părți, fără
respectarea condiției de autentificare notarială, nefiind posibilă înregistrarea
acestuia în Registrul bunurilor imobile, instanța de judecată a recunoscut
valabilitatea actului juridic nominalizat și a determinat ca fiind temei legal
de înregistrare a dreptului de proprietate al reclamantei Olga Boclinca asupra
bunului imobil - apartamentul nr. XXX, etaj 8, bloc 3, cu suprafața totală de
2
42 m2, din cadrul complexului locativ, situat în mun. XXXXXX,
str. XXXXXX.
La 26 noiembrie 2021, S.R.L. „Glorinal”, în proces de insolvabilitate,
a depus apel, completat la 01 iunie 2022 împotriva hotărârii din
29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea
acesteia și emiterea unei noi decizii privind respingerea ca fiind neîntemeiată
a cererii de chemare în judecată depusă de Olga Boclinca
(f.d.91-95; 106-109).
La 02 iunie 2022, IP „Agenția Servicii Publice” a depus apel incident
împotriva hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, solicitând casarea acesteia în partea în care s-a dispus notarea
contractului de investiții nr.93 C/O din 05 februarie 2011 în Registrul
bunurilor imobile deținut de Agenția Servicii Publice (f.d.111-112).
Prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a
restituit IP „Agenția Servicii Publice” cererea de apel incident declarată
împotriva hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, ca fiind depusă după expirarea termenului stabilit de instanța
judecătorească (f.d.115-117).
Prin decizia din 20 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins
recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” și s-a menținut încheierea
din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.138-143).
Prin decizia din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
corectată prin încheierea din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
s-a admis apelul declarat de S.R.L. „Glorinal”, în proces de insolvabilitate,
s-a casat hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a respins, ca fiind
nefondată, cererea de chemare în judecată înaintată de Olga Boclinca
(f.d.154-158).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind eronată
concluzia instanței de fond privind temeinicia acțiunii, deoarece
S.R.L. „Glorinal” nu are obiecții la valabilitatea contractului. Or, în cadrul
procesului de insolvabilitate față de S.R.L. ,,Glorinal”, conform tabelului
definitiv al creanțelor creditorilor împotriva patrimoniului debitorului
insolvabil S.R.L. ,,Glorinal”, creditorul Olga Boclinca a fost validat cu suma
de 26350 de euro, adică, administratorul insolvabilității a recunoscut
valabilitatea contractului de investiții în construcție nr. 93-C/O din
05 februarie 2011.
La fel, invocând prevederile art. 26 din Legea cadastrului bunurilor
imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, instanța de apel a reținut că, Olga
Boclinca nu a demonstrat eschivarea S.R.L. „Glorinal” de la autentificarea
3
notarială și înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a contractului vizat.
Mai mult, a accentuat că, S.R.L. „Glorinal” nici nu contestă valabilitatea
acestuia, Olga Boclinca fiind admisă și recunoscută în calitate de creditor a
societății în cadrul procedurii de insolvabilitate anume în temeiul
contractului respectiv. În situația descrisă, deoarece nimeni nu a pus la
îndoială și nu a ridicat problema valabilității contractului de investiții în
construcție nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, semnat de părțile litigante,
lipsesc temeiuri de intervenire a instanței de judecată, pentru a recunoaște
sau constata valabilitatea acestuia.
Totodată, un membru al completului de judecată a întocmit o opinie
separată, motivând că, soluția instanței de apel în actuala cauză, prin
admiterea apelului S.R.L. „Glorinal” cu casarea hotărârii din
29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și pronunțarea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată, este una
greșită, fiind în contradicție cu situația de fapt descrisă și cu cadrul legal
pertinent, aplicabil situației, cererea de apel urmând a fi admisă, cu casarea
hotărârii instanței de fond și remiterea cauzei spre rejudecare, în aceiași
instanță, dar în alt complet de judecată, la rejudecare cu atragerea în proces
a tuturor părților interesate, pentru a le acorda posibilitatea apărării reale,
efective și eficiente a drepturilor și intereselor lezate.
Potrivit datelor prezentate de intervenientul accesoriu IP „Agenția
Servicii Publice”, inclusiv în referință, aspra bunului imobil au fost instituite
interdicții și sechestre și de alte persoane/creditori, care, însă, nu au fost
atrași în proces (f.d. 112 verso).
La 31 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Olga Boclinca,
reprezentată de avocatul Oleg Gheorghiță, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea
hotărârii primei instanțe (f.d.167-171).
În susținerea recursului, partea recurentă a invocat dezacordul cu
decizia instanței de apel, deoarece o consideră neîntemeiată, nefondată și în
contradicție cu circumstanțele de fapt.
Prin prisma prevederilor art. 432 alin.(2) lit. a), c), d) din Codul de
procedură civilă, recurenta a pretins încălcarea normelor de drept material,
prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, interpretarea în mod eronat
a legii, aplicarea în mod eronat a analogiei legii sau analogiei dreptului, iar
în temeiul art. 432 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură civilă, instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces.
De asemenea, recurenta a susținut că instanța de apel greșit a
concluzionat precum că între părți nu există un litigiu, deoarece
4
administratorul Ion Popa ar fi recunoscut valabilitatea contractului de
investiții în construcție, prin includerea sumei de 26350 de euro (sumă
achitată pentru imobil) în tabelul definitiv al creanțelor. Or, concluziile
instanței sunt în contradicție cu circumstanțele de fapt. Aceasta deoarece,
urmare a depunerii cererii la 28 februarie 2020, în instanța de insolvabilitate,
cu privire la repunerea în termen și validarea și includerea în tabelul definitiv
al creanțelor față de S.R.L. „Glorinal”, a sumei de 26350 de euro, cu titlu de
creanță garantată, prin încheierea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Central, a fost repusă în termen. Ulterior, administratorul
insolvabilității S.R.L. „Glorinal”, Ion Popa, în tabelul rectificat, depus în
instanța de insolvabilitate, creanța sa, în valoare de 26350 de euro, a
inclus-o drept creanță chirografară de rangul V, fiind motivată prin faptul că,
contractul de investiții în construcție nr. 93-C/O din 05 februarie 2011 nu are
forma legală (autentică). Astfel, a contestat acțiunile administratorului și a
solicitat instanței validarea și includerea în tabelul definitiv al creanțelor,
creanța în sumă totală de 26350 de euro, cu titlu de creanță garantată. La ziua
depunerii recursului, contestația asupra tabelului nu a fost examinată.
Cu referire la noțiunile date conform Legii insolvabilității nr. 149 din
29 iunie 2012 de creditori chirografari (rangul V) și de creditori garantați,
precum și în virtutea prevederilor art. 50 alin. (3) lit. c) din Legea
insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, creditori garantați sunt persoanele
creanța cărora rezultă din contracte de investiții.
Recurenta, a opinat că, dacă administratorul ar fi recunoscut
valabilitatea contractului de investiții în construcție, așa cum a concluzionat
instanța de apel, atunci ar fi inclus creanța în tabelul de creanțe, drept creanță
garantată și nu creanță chirografară de rangul V.
Contractul de investiții are la bază contractul de antrepriză,
reglementat de art.1352-1374 din Codul civil și este translativ de proprietate,
iar acest fapt implică nemijlocit necesitatea respectării prevederilor art.323
din Codul civil. Obligativitatea de autentificare notarială nu este doar o
obligație ce trebuie expres prevăzută în contract, această obligație este una
legală cu caracter imperativ. Legea nu permite abaterea de la acesta normă.
Contractul încheiat legal obligă părțile nu numai la ceea ce au stipulat expres,
dar și la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanțele
sau cu principiile echității. Legea civilă prevede că, dacă una dintre părți a
executat total sau parțial actul juridic pentru care se cere formă autentică, iar
cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială, instanța de
judecată are dreptul, la cererea părții care a executat total sau parțial actul
juridic, să îl declare valabil, dacă el nu conține elemente care contravin legii.
În cazul acesta, nu se cere autentificarea notarială ulterioară a actului juridic,
fapt stipulat de art. 324 din Codul civil.
5
Olga Boclinca, reprezentată de avocatul Oleg Gheorghiță a susținut că
și-a onorat obligațiunile contractuale, a achitat prețul contractului, iar gradul
de finisare a blocului este de aproximativ 95%. Respectiv, cele menționate îi
acordă dreptul deplin de a solicita instanței de judecată recunoașterea
valabilității contractului de investiții încheiat cu pârâta-intimată.
Prin prisma prevederilor art. 775 din Codul civil, recurenta a susținut
că, și-a îndeplinit cu bună-credință obligațiunile contractuale privind
achitarea prețului în termenii stabiliți și conform graficului de achitări și a
mizat pe buna-credință a pârâtei, însă aceasta a dat dovadă de lipsă de
profesionalism în raporturile contractuale, și nu a comunicat despre
necesitatea respectării formei autentice a contractului de investiții în
construcția bunurilor imobile. Diligența profesională este factorul cheie care
permite desfășurarea raporturilor contractuale în condiții legale. Situația care
s-a creat, denotă în mod clar, lipsa de profesionalism al intimatului, intențiile
meschine și clandestine, culpabile, care au drept scop îmbogățirea fără justă
cauză pe seama sa, care prin muncă grea a dobândit resursele financiare
necesare pentru a-și procura propriul spațiu locativ. Obligativitatea
înregistrării contratului de investiții de către antreprenor/intimat a servit
pentru ea drept garanție a investițiilor efectuate și posibilitatea dobândirii în
condițiile legi a dreptului de proprietate. Raporturile juridice contractuale
presupun îndeplinirea drepturilor și obligațiilor fără vicii de ordin juridic sau
material. Din speță rezultă că raporturile contractuale sunt afectate de vicii
de ordin juridic, care se materializează în neautentificarea notarială și
neînregistrarea în Registrul bunurilor imobile, din culpa intimatei.
Inacțiunile intimatei aduc în mod direct atingere dreptului de proprietate,
drept ce este protejat nu doar de norme naționale, cum ar fi art.46 din
Constituția Republicii Moldova și art.501 din Codul civil, dar și de normele
internaționale ale CEDO, legislației în evoluție a CEDO și Protocolul nr. 1
la CEDO, care garantează dreptul la proprietate. Drept urmare, nu putea
îndeplini toate condițiile privind notarea contractelor unilateral, fără
participarea nemijlocită a pârâtei, care se ocupa de construcția bunului
imobil.
De asemenea, și autentificarea notarială a contractelor investiționale
nu este posibilă fără participarea pârâtei, care fiind în stare de insolvabilitate,
nu este în starea de a o face. Recunoașterea valabilității contractului de
investiții în construcție ar permite includerea creanței în valoare de 26350 de
euro în tabelul creanțelor S.R.L. „Glorinal” drept creanță garantată, ce
ulterior i-ar permite să își primească bunul pentru care a achitat. Dacă actul
juridic ce urma să fie înregistrat este încheiat în forma cerută de lege, însă
partea obligată se eschivează de la înregistrarea acestuia sau dacă a expirat
termenul stabilit de lege pentru înregistrare, instanța de judecată, la cererea
6
părții interesate, este în drept să dispună prin hotărâre înregistrarea actului
juridic.
Recurenta a opinat că, instanța de apel greșit a refuzat aplicarea
prevederilor art. 324, 326 din Codul civil și a casat hotărârea instanței de
fond, respingând cererea de chemare în judecată.
Prin referința depusă la 20 iulie 2023, S.R.L. „Glorinal”, în procedură
de restructurare a solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs depuse
de Olga Boclinca, reprezentată de avocatul Oleg Gheorghiță.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246
din 31 iulie 2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16
și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Respectiv, recursul declarat de Olga Boclinca, reprezentată de
avocatul Oleg Gheorghiță, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii acestuia. Totodată, având în vedere că legea procedural civilă,
care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale
participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește
sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul
se va examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data
depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri
cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de
examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.
Astfel, la momentul examinării prezentului recurs, prevederile legale
relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
7
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
f) să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea
primei instanțe;”
Art. 432 alin. (1) și (2) lit. a)-d) al Codului de procedură civilă (în
vigoare la momentul depunerii recursului):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 239 din Codul de procedură civilă:
„Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază
hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele
cercetate în ședință de judecată”.
Art. 373 alin. (1) și (2) și (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile
juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,
dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și
cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.
(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate
în apel.”
Art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
8
„(1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească,
în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate,
libertățile și interesele legitime.”
Art. 8 alin. (1), (2) lit. a), c) și h) din Cod civil (în vigoare la data
producerii faptului juridic):
„ (1) Drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor
persoanelor fizice și juridice care, deși nu sînt prevăzute de lege, dau naștere la
drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației
civile.
(2) Drepturile și obligațiile civile apar:
a) din contracte și din alte acte juridice;
c) din hotărîre judecătorească în care sînt stabilite drepturi și obligații;
h) în urma altor fapte ale persoanelor fizice și juridice și a unor evenimente de
care legislația leagă apariția unor efecte juridice în materie civilă.”
Art. 9 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data producerii faptului juridic):
„ (1) Persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să
își exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea,
cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă
pînă la proba contrară.”
Art. 10 alin. (1) al Codului civil (în vigoare la data producerii faptului
juridic):
„ (1) Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară.”
Art. 11 lit.a) și l) al Codului civil (în vigoare la data producerii faptului
juridic):
„Apărarea dreptului civil se face prin:
a) recunoașterea dreptului;
l) alte căi prevăzute de lege.”
Art. 195 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019):
„Act juridic civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței
îndreptate spre nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.”
Art. 199 alin. (1)-(2) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie
2019):
„ (1) Consimțămînt este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a
încheia un act juridic.
(2) Consimțămîntul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernămînt, este
exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.”
Art. 666 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie
2019):
„ (1) Contract este acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane prin
care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice.”
9
Art. 679 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie
2019):
„ (1) Contractul se consideră încheiat dacă părțile au ajuns la un acord privind toate
clauzele lui esențiale.”
Art. 512 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie
2019):
„ (1) În virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la
debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate
consta în a da, a face sau a nu face.”
Art. 514 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019):
„Obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt
susceptibil de a le produce în condițiile legii.”
Art. 572 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie
2019):
„ (1) Temeiul executării rezidă în existența unei obligații.
(2) Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul
și în momentul stabilit.”
Art. 212 lit. a) și b) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie
2019):
„Forma autentică a actului juridic este obligatorie:
a) dacă actul juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile, cu excepția
cazurilor prevăzute expres de lege;
b) în cazurile prevăzute prin acordul părților, chiar dacă legea nu cere formă
autentică.”
Art. 213 alin. (2) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie
2019):
„(2) Dacă una dintre părți a executat total sau parțial actul juridic pentru care se cere
formă autentică, iar cealaltă parte se eschivează de la autentificarea lui notarială,
instanța de judecată are dreptul, la cererea părții care a executat total sau parțial
actul juridic, să îl declare valabil dacă el nu conține elemente care contravin legii.
În cazul acesta, nu se cere autentificarea notarială ulterioară a actului juridic.”
Art. 214 alin.(1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie
2019):
„ (1) Actul juridic ce are ca obiect bunuri imobile urmează să fie înregistrat în
modul stabilit prin lege.”
Art. 26 alin.(1)-(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-
XIII din 25 februarie 1998:
„(1) Înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu
excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege.
(2) În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un act al autorității
publice sau un contract autentificat notarial, cererea de înregistrare se depune de
10
către una dintre părți. În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un
contract în formă scrisă și legislația nu prevede autentificarea notarială obligatorie,
cererea de înregistrare se depune de către părțile contractului.”
Art. 406 alin.(1)-(4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-
XIII din 25 februarie 1998:
„(1) Contractele prin care una dintre părți se obligă să asigure construcția unuia sau
mai multor apartamente și să le transmită persoanei fizice care se obligă să achite
integral sau parțial prețul imobilului anterior predării acestuia, precum și contractele
privind cesiunea drepturilor care rezultă din acestea se autentifică notarial și se
înscriu în registrul bunurilor imobile, sub sancțiunea nulității.
(2) Este interzis să se perceapă de la persoana fizică orice plăți prevăzute de
contractele menționate la alin. (1) înainte de înregistrarea contractelor respective.
(3) Pentru înregistrarea contractelor menționate la alin.(1), partea ce asigură
construcția bunului imobil este obligată să înregistreze dreptul de proprietate sau de
folosință asupra terenului destinat construcției, dacă acest drept nu este înregistrat,
precum și să prezinte oficiului cadastral teritorial autorizațiile necesare pentru
construcție, proiectul construcției, aprobat în modul stabilit, lista apartamentelor și
a încăperilor nelocuibile.
(4) După recepția construcției, dreptul de proprietate asupra apartamentului care
face obiectul contractelor menționate la alin. (1) se înscrie în registrul bunurilor
imobile în temeiul acestor contracte și al actului de predare-primire, semnat între
părți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Olga Boclinca, reprezentată de
avocatul Oleg Gheorghiță s-a conformat prevederilor art. 434 alin.(1) din
Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul la 31 martie 2023.
Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 24 noiembrie 2022
și expediată în adresa reprezentatului recurentei, avocatului Oleg
Gheorghiță, prin e-mail, la 01 februarie 2023, fapt confirmat prin extrasul
din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.163).
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în
recurs și referința depusă de S.R.L. „Glorinal”, în procedură de restructurare,
în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, în special a art. 445
alin. (1) lit. f), art. 432 alin. (1), (2) lit. a)-d) din Codul de procedură civilă,
enunțate la pct.36-37, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a admite recursul declarat de Olga Boclinca,
reprezentată de avocatul Oleg Gheorghiță, de a casa decizia din
24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din
29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivele ce
succed.
Din criticile aduse în recursul formulat, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție identifică, în esență, dezacordul recurentei Olga
11
Boclinca cu decizia instanței de apel, prin prisma art. 432 alin. (2) din Codul
de procedură civilă, în partea aplicării normelor de drept material în
coroborare cu circumstanțele cauzei și emiterea soluției de către instanța
ierarhic inferioară, insistând la soluționarea acestui aspect, prin menținerea
hotărârii primei instanțe.
Reiterând esența litigiului, circumstanțele speței, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin cererea de chemare în
judecată înaintată, Olga Boclinca a solicitat, recunoașterea valabilității
contractului privind investirea în construcția unui imobil nr. 93-C/O din
05 februarie 2011, încheiat cu S.R.L. „Glorinal” și dispunerea notării
contractului menționat în Registrul bunurilor imobile (f.d.3-8).
Materialele cauzei atestă că, prin contractul privind investirea în
construcția unui imobil nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, încheiat între
S.R.L. „Glorinal”, în calitate de executor și Olga Boclinca, în calitate de
beneficiar, executorul s-a obligat să construiască din contul investițiilor
beneficiarului și să îi transmită dreptul de proprietate asupra bunului imobil,
ap. XXX, et.8, bl.3 din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, conform anexei
nr. 1 și proiectului, iar beneficiarul să achite construirea imobilului, conform
anexei nr. 2 și să primească imobilul în proprietate (f.d.10-14).
Potrivit pct.4.1 și 4.4 din contractul privind investirea în construcția
unui imobil nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, prezentul contract, în
conformitate cu prevederile art. 406 alin.(1)-(4) din Legea cadastrului
bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, va fi autentificat
notarial și înregistrat în Registrul bunurilor imobile, sub sancțiunea nulității.
Prin semnarea prezentului contract, clientul împuternicește compania de al
reprezenta în fața Oficiului Cadastral Teritorial în scopul înregistrării
contractului în virtutea prevederilor art. 406 alin.(1)-(4) din Legea cadastrului
bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998.
Conform Anexei nr. 1 la contractul privind investirea în construcția
unui imobil nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, executorul și-a asumat
obligația să transmită în proprietate apartamentul nr. XXX, cu suprafața de
42 m2 din str. XXXXXX, mun. XXXXXX (f.d.15-verso).
Potrivit Anexei nr. 2 la contractul privind investirea în construcția unui
imobil nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, părțile au stabilit că costul total al
imobilului, indicat în Anexa nr. 1, constituie 29400 de euro și urma a fi
achitat în V etape (f.d.16).
De altfel, materialele cauzei, și anume chitanțele și calculul eliberat de
contabilitatea S.R.L. „Glorinal”, anexate la cererea de chemare în judecată,
atestă că în temeiul contractului privind investirea în construcția unui imobil
nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, Olga Boclinca a achitat din prețul
contractului, suma de 26350 de euro (f.d.15, 17).
12
Prin hotărârea din 28 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, s-a constatat insolvabilitatea debitorului și s-a intentat proces de
insolvabilitate față de S.R.L. „Glorinal” (f.d.46-47).
La 28 februarie 2020, Olga Boclinca a depus cerere de admitere a
creanțelor, solicitând repunerea în termen, validarea și includerea în tabelul
definitiv al creanțelor, prezentat de administratorul procedurii de
insolvabilitate a creanței sale față de S.R.L. „Glorinal” în sumă totală de
26350 de euro (f.d.49-51).
La 04 martie 2020, Olga Boclinca, reprezentată de avocatul Oleg
Gheorghiță, a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L.
„Glorinal”, în proces de insolvabilitate, intervenienți accesorii IP „Agenția
Servicii Publice” și B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A., cu privire la
recunoașterea valabilității contractului privind investirea în construcția unui
imobil, dispunerea notării contractului menționat în Registrul bunurilor
imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la
concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o integral (a se vedea pct.8-9).
Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin
decizia din 24 noiembrie 2022, a conchis netemeinicia cererii de chemare în
judecată depusă de Olga Boclinca, motiv pentru care a admis cererea de apel
declarată de S.R.L. „Glorinal”, în proces de insolvabilitate, a casat hotărârea
din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a adoptat o
nouă hotărâre de respingere a acțiunii (a se vedea pct.14-17).
Judecând cauza în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel este greșită, pe când
concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii cererii de chemare în
judecată a Olgăi Boclinca este justă, având la bază cumulul dovezilor
administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea
juridică cuvenită.
În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs, reieșind din
materialele cauzei raportate la dispozițiile art. 406 alin.(1)-(4) din Legea
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, art. 212,
213 alin. (2), art. 214 alin.(1) ale Codului civil (în redacția de până la
01 martie 2019), conchide că instanța de fond just a admis acțiunea înaintată
de Olga Boclinca și a recunoscut valabilitatea contractului privind investirea
în construcția unui imobil nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, încheiat între
S.R.L. „Glorinal”, în calitate de executor și Olga Boclinca, în calitate de
beneficiar, și anume a ap. XXX, et.8, bl.3 din str. XXXXXX,
mun. XXXXXX.
13
Or, Olga Boclinca în calitate de beneficiar și-a onorat întocmai
obligațiunile ce reies din contractul privind investirea în construcția unui
imobil nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, iar S.R.L. „Glorinal” pâna în
prezent nu a asigurat respectarea procedurii de autentificare notarială a
acestuia, cu transmiterea ulterioară a bunului imobil construit din capitalul
investitorului în proprietatea lui privată (a se vedea pct.64-67).
Subsecvent, prin prisma dispozițiilor art. 26 alin.(1)-(2) din Legea
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție desconsideră, afirmațiile
S.R.L. „Glorinal”, reținute de instanța de apel în motivarea soluției adoptate
prin decizia din 24 noiembrie 2022, care face obiectul prezentului recurs că
obligația de autentificare notarială a Contractului privind investirea în
construcția unui imobil nr. 93-C/O din 05 februarie 2011 este opozabilă
ambelor părți. Or, din coroborarea prevederilor art. 406 și art. 26 alin. (2) din
Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998,
obligația înregistrării contractului de investiție îi revine uneia dintre părți, și
anume părții care asigură construcția bunului imobil, la caz,
S.R.L. „Glorinal”. Respectiv, cererea de înregistrare urma a fi depusă de
către o singură parte, și anume de S.R.L. „Glorinal”. Iar, pentru înregistrarea
contractului de investiție de către una dintre părți, art. 26 alin. (2) al Legii
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, instituie
forma autentică a contractului privind investirea în construcția unui imobil
nr. 93-C/O din 05 februarie 2011, necesară pentru înregistrarea acestui
contract.
De altfel, instanța de recurs apreciază ca fiind irelevante și respinge
afirmațiile intimatei, reținute de instanța de apel că cerința cu privire la
valabilitatea contractului este neîntemeiată, deoarece S.R.L. „Glorinal” nu
are obiecții la valabilitatea contractului. Or, având în vedere că până la
moment dreptul de proprietate al recurentei nu a fost înregistrat în Registrul
bunurilor imobile, impune necesitatea admiterii acțiunii în vedere protejării
dreptului de proprietate al Olgăi Boclinca asupra ap. XXX, et.8, bl.3 din
str. XXXXXX, mun. XXXXXX. Astfel, Olga Boclinca dispune de dreptul
de a primi bunul imobil pe care l-a achitat, iar S.R.L. „Glorinal” urmează
să-i transmită în proprietate acest bun potrivit obligațiilor asumate.
De asemenea, Olgăi Boclinca nu-i poate fi imputată o oarecare
pasivitate în acțiunile sale, în circumstanțele în care până la moment
S.R.L. „Glorinal” se face vinovat de faptul că nu și-a executat obligațiile
asumate de a construi și transmite în proprietatea reclamantei-recurente
imobilul procurat, în termenele prevăzute de contract.
Altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că instanța de apel nu a dat apreciere tuturor circumstanțelor cauzei.
14
Totodată, concluziile instanței de apel, formulate în decizia supusă
recursului, sunt neîntemeiate și contravin circumstanțelor cauzei, iar normele
aplicabile prezentei spețe au fost interpretate greșit de către aceasta.
De altfel, relevând dispozițiile art.83 alin.(1), art.85 alin.(1) lit.a),
art. 98 alin.(1) din Codul de procedură civilă, și având în vedere temeinicia
acțiunii înaintate de Olga Boclinca, care a fost admisă integral, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție punctează că instanța de fond întemeiat
a încasat de la S.R.L. „Glorinal” în proces de insolvabilitate în beneficiul
statului taxa de stat în sumă de 100 de lei.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră întemeiat argumentul recurentei că instanța de apel a emis decizia
contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.
Așadar, având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este legală
și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea normelor
de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 24 noiembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din 29 octombrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. f), alin. (2)
din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Olga Boclinca, reprezentată de avocatul
Oleg Gheorghiță.
Casează integral decizia din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău și menține hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Olga Boclinca împotriva Societății cu
Răspundere Limitată „Glorinal”, în proces de insolvabilitate, intervenienți
accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Banca Comercială
„Moldova Agroindbank” Societate pe Acțiuni cu privire la recunoașterea
valabilității contractului de investiții și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
15