2ra-421/22 — Recunoasterea valabilitatii contractului

2ra-421/22 — Recunoasterea valabilitatii contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-421/22

2-20021237-01-2ra-06042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – N. Mămăligă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V. Sîrbu, V. Mihaila, I. Cotruță

D E C I Z I E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de SRL ”Glorinal” (în procedura de restructurare), prin

intermediul administratorului insolvabilității – Popa Ion,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Platon Valentina către

SRL ”Glorinal” cu privire la recunoașterea valabilității contractului de investiție în

construcție și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021, prin care a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 13 mai 2021 și încheierea

din 30 octombrie 2020,

c o n s t a t ă:

La 13 februarie 2020, Platon Valentina a depus cerere de chemare în judecată către

SRL ”Glorinal” (în proces de insolvabilitate), solicitând declararea valabilității și

înregistrarea în Registrul bunurilor imobile la Instituția Publică ”Agenția Servicii

Publice”, Departamentul Cadastru, a contractului nr.168-P/V din 02 noiembrie 2010

privind investirea în construcția locului de parcare auto cu xxxxx, cota – 5,100 conform

planului general al proiectului complexului locativ situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx,

bl. xxxxx, încheiat între SRL ”Glorinal” și Platon Valentina, și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la 02 noiembrie 2010, între SRL “Glorinal”, în

calitate de executor, și Platon Valentina, în calitate de beneficiar, a fost încheiat

contractul nr. 168-P/V privind investirea capitalului în construcția unui bun imobil.

Potrivit pct.2.1 al contractului menționat, SRL “Glorinal” s-a obligat să construiască

și să transmită în proprietatea Valentinei Platon din contul investițiilor efectuate de

aceasta, bunul imobil conform Anexei nr. 1 și al Planului, și anume locul de parcare

auto cu xxxxx amplasat la marcajul (cota) - 5,100 în conformitate cu proiectul

complexului locativ situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx Xxxxx, bl. xxxxx, iar Platon

Valentina s-a obligat să achite prețul bunului imobil conform Anexei Nr.2 și să

primească în proprietate locul de parcare nominalizat.

1

De asemenea, conform condițiilor stabilite la pct.3.1 al contractului nr. 168-P/V din

02 noiembrie 2010 și al Anexei nr.2, părțile au convenit că prețul locului de parcare

auto constituie 9 900 euro, care urmează a fi achitat de beneficiar în două etape, I-a

etapă – la 02 noiembrie 2010, suma de 1 435 euro și a II-a etapă – la 10 noiembrie

2010, suma de 8 465 euro, în numerar sau prin virament, în lei moldovenești conform

ratei de schimb valutar stabilită de Banca Națională a Moldovei la data efectuării plății.

La 02 noiembrie 2010, reclamanta a achitat în numerar suma de 23 619 lei,

echivalentul a 1 435 euro, iar la 08 noiembrie 2010 a achitat suma de 139 313 lei,

echivalentul a 8 465 euro, conform ratei de schimb stabilite de Banca Națională a

Moldovei la data respectivă, fapt confirmat prin chitanța de încasare a numerarului.

Astfel, obligațiile de plată asumate conform contractului nr.168-P/V din 02

noiembrie 2010, au fost executate în termen și integral.

În altă ordine de idei, reclamanta a menționat că potrivit prevederilor contractuale,

primirea bunului imobil în proprietatea beneficiarului urma să aibă loc în baza Actului

de primire-predare.

Totodată, la 18 mai 2017, între SRL “Glorinal” și Platon Valentina a fost încheiat

Acordul adițional nr.1 la contractul nr.168-P/V din 02 noiembrie 2010, potrivit căruia,

părțile au prelungit termenul de transmitere a bunului imobil - locului de parcare auto

situat în complexul locativ din str. Xxxxx Xxxxx, bl. xxxxx, mun. Chișinău, până la 31

decembrie 2018, însă executorul nu i-a transmis reclamantei, în proprietate, bunul

imobil.

Mai mult ca atât, reclamanta a menționat că la momentul încheierii contractului

nr.168-P/V din 02 noiembrie 2010 privind investirea capitalului în construcția unui bun

imobil, SRL “Glorinal” nu a informat-o și nu a dispus autentificarea notarială a

contractului nominalizat și înregistrarea în Registrul bunurilor imobile, deși

investitorul și-a executat deplin obligațiile de plată asumate.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 octombrie 2020, s-a

respins ca neîntemeiată cererea reprezentantului SRL “Glorinal”, Darii Veaceslav,

privind suspendarea procesului.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 13 mai 2021, s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de către Platon Valentina.

S-a recunoscut valabilitatea contractului nr. 168-P/V din 02 noiembrie 2010,

încheiat între SRL “Glorinal” și Platon Valentina, privind investirea în construcția unui

bun imobil și anume a locului de parcare xxxxx, cota 5,100, conform planului general

al proiectului “Complexului locativ situat în municipiul Chișinău, str. Xxxxx Xxxxx,

bl. xxxxx”.

S-au încasat de la SRL “Glorinal”, în beneficiul Valentinei Platon, cheltuielile de

judecată în sumă de 100 lei suportate pentru achitarea taxei de stat la depunerea

acțiunii.

Totodată, instanța a dispus că, hotărârea servește temei pentru notarea contractului

nr. 168-P/V din 02 noiembrie 2010, încheiat între SRL “Glorinal” și Platon Valentina,

privind investirea în construcția unui bun imobil și anume a locului de parcare xxxxx,

cota 5,100, situat în municipiul Chișinău, str. Xxxxx Xxxxx, bl. xxxxx, în Registrul

bunurilor imobile deținut de Instituția Publică “Agenția Servicii Publice”.

La 08 iunie 2021, SRL ”Glorinal” (în procedura de restructurare), prin intermediul

administratorului insolvabilității – Popa Ion, a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 13 mai 2021, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021, s-a respins apelul

declarat de SRL ”Glorinal” (în procedura de restructurare), prin intermediul

administratorului insolvabilității – Popa Ion, și s-au menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 13 mai 2021 și încheierea din 30 octombrie 2020.

Pentru a decide astfel, cu referire la încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

din 30 octombrie 2020, Curtea de Apel Chișinău de apel a menționat că obiectul

litigiului în cauza dată este recunoașterea valabilității contractului privind investirea în

construcția parcării, care nu a fost autentificat notarial și nu este notat în Registrul

bunurilor imobile, iar validarea creanței din dosarul de insolvabilitate, nu are relevanță

în speța dată.

Cu referire la hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 13 mai 2021,

instanța de apel a menționat că prima instanță a dat o apreciere corectă raportului juridic

stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond expuse în hotărâre fiind în

corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material au fost aplicate

corect.

În context, instanța de apel a remarcat faptul că, admiterea cererii de chemare în

judecată a fost bazată pe onorarea obligațiunilor beneficiarului, ce reies din contractul

cu privire la investirea capitalului în construcția imobilului, încheiat la 02 noiembrie

2010, pe când executorul, s-a eschivat de la respectarea procedurii de autentificare

notarială a acestuia.

În drept, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 406 alin.(11) al Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, în coroborare cu

prevederile art. 212 și 213 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019).

La 11 martie 2022, SRL ”Glorinal” (în procedura de restructurare), prin intermediul

administratorului insolvabilității – Popa Ion, a depus cerere de recurs, solicitând

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021 și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 13 mai 2021, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Valentina Platon să fie respinsă

ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat faptul că speței în cauză îi sunt aplicabile

prevederile Codului civil în redacția din 01 martie 2019, întrucât pretenția cu privire la

declararea valabilității contractului nu este întemeiată pe clauzele contractuale, dar

exclusiv pe prevederile legale, or, pretinsul drept exercitat de Platon Valentina nu este

de natură contractuală, dar legală.

În context, recurenta a remarcat că instanțele ierarhic inferioare nu trebuiau să aplice

prevederile Codului civil în redacția până la 01 martie 2019, deoarece, la data adresării

în instanța de judecată, soluția legală prevăzută la art. 213 din Cod civil în redacția de

până la 01 martie 2019, deja nu era disponibilă, or astfel de încălcare constituie temei

de casare a deciziei instanței de apel, precum și a hotărârii primei instanțe.

În altă ordine de idei, recurenta a menționat că în speța dată nu s-a invocat sau,

respectiv, stabilit faptul neexecutării contractului de către SRL “Glorinal” și

necesitatea obligării acesteia la executare silită.

Suplimentar, recurenta a statuat că prevederile art. 406 din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, aplicate de către instanțele de

judecată, din 01 martie 2019 deja era abrogat conform Legii nr. 133 din 15 noiembrie

2018.

3

Respectiv, instanțele judecătorești nu puteau și nu trebuiau să aplice art. 406 din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, or, acțiunea a fost

depusă la 13 februarie 2020, dar a fost întemeiată pe o normă de drept material abrogată

anterior depunerii acțiunii.

La 17 mai 2022, a fost înregistrată referința Valentinei Platon, depusă prin

intermediul avocatului Capbătut Sergiu, prin care s-a solicitat respingerea recursului

declarat de SRL ”Glorinal” (în procedura de restructurare).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, este de menționat că, în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni

este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021,

a fost expediată la adresa electronică a administratorului insolvabilității SRL

”Glorinal” (în procedura de restructurare) – Popa Ion, la 19 ianuarie 2022. (f.d. 120)

Astfel, având în vedere cele relatate mai sus, în conformitate cu art. 434 din Codul

de procedură civilă, Colegiul lărgit constată că recursul SRL ”Glorinal” (în procedura

de restructurare) împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021,

înregistrat la 11 martie 2022, a fost declarat în termen.

Prin încheierea Completului Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2022, recursul declarat de SRL

”Glorinal” (în procedura de restructurare), prin intermediul administratorului

insolvabilității – Popa Ion, a fost considerat admisibil.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat

de SRL ”Glorinal” (în procedura de restructurare), prin intermediul administratorului

insolvabilității – Popa Ion, și va casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.(3) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată, dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În urma

examinării recursului, instanța de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă din

momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Instanța de recurs constată că, la 02 noiembrie 2010, între SRL “Glorinal”, în calitate

de executor, și Platon Valentina, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul nr.

4

168-P/V privind investirea capitalului în construcția unui bun imobil, potrivit căruia,

SRL “Glorinal” s-a obligat să construiască și să transmită în proprietatea Valentinei

Platon din contul investițiilor efectuate de aceasta, bunul imobil conform Anexei nr. 1

și al Planului, și anume locul de parcare auto cu xxxxx amplasat la marcajul (cota) -

5,100 în conformitate cu proiectul complexului locativ situat în mun. Chișinău, str.

Xxxxx Xxxxx, bl. xxxxx, iar Platon Valentina s-a obligat să achite prețul bunului

imobil conform Anexei Nr.2 și să primească în proprietate locul de parcare

nominalizat.

La caz, Platon Valentina a depus cerere de chemare în judecată către SRL ”Glorinal”

(în proces de insolvabilitate), solicitând declararea valabilității și înregistrarea în

Registrul bunurilor imobile la Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice”,

Departamentul Cadastru, a contractului nr.168-P/V din 02 noiembrie 2010 privind

investirea în construcția locului de parcare auto cu xxxxx, cota – 5,100 conform

planului general al proiectului complexului locativ situat în mun. Chișinău, str. Xxxxx,

bl. xxxxx, încheiat între SRL ”Glorinal” și Platon Valentina, și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 13 mai 2021, s-a admis

cererea de chemare în judecată și s-a recunoscut valabilitatea contractului nr. 168-P/V

din 02 noiembrie 2010, încheiat între SRL “Glorinal” și Platon Valentina, privind

investirea în construcția unui bun imobil și anume a locului de parcare xxxxx, cota

5,100, conform planului general al proiectului “Complexului locativ situat în

municipiul Chișinău, str. Xxxxx Xxxxx, bl. xxxxx”.

Totodată, instanța a dispus că, hotărârea servește temei pentru notarea contractului

nr. 168-P/V din 02 noiembrie 2010, încheiat între SRL “Glorinal” și Platon Valentina,

privind investirea în construcția unui bun imobil și anume a locului de parcare xxxxx,

cota 5,100, situat în municipiul Chișinău, str. Xxxxx Xxxxx, bl. xxxxx, în Registrul

bunurilor imobile deținut de Instituția Publică “Agenția Servicii Publice”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021, s-a respins apelul

declarat de SRL ”Glorinal” (în procedura de restructurare), prin intermediul

administratorului insolvabilității – Popa Ion, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 13 mai 2021.

Examinând conținutul deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021,

Colegiul lărgit conchide că instanța de apel nu a dat apreciere tuturor circumstanțelor

cauzei.

Totodată, concluziile instanței de apel, formulate în decizia supusă recursului, sunt

neîntemeiate și contravin circumstanțelor cauzei, iar normele aplicabile prezentei spețe

au fost interpretate eronat de către aceasta.

Suplimentar, decizia contestată este motivată insuficient, nefiind clară etiologia

concluziilor instanței. Or, în conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă,

hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază

hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele

cercetate în ședință de judecată.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat

circumstanțele cauzei și probele prezentate în acest sens, limitându-se doar la aspectele

constatate de către prima instanță.

În conformitate cu art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. De asemenea,

5

instanța trebuie să examineze litigiul sub toate aspectele. Potrivit principiilor CtEDO,

toate părțile în proces trebuie auzite. Astfel, fiecare hotărâre judecătorească urmează a

fi motivată prin prisma aprecierii tuturor argumentelor și contraargumentelor formulate

de către participanții la proces.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta

presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau

respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să

fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul având

posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă

soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri,

lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil

(cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile,

să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul

procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care instanța de

judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări,

fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare

a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO

(cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Respectiv, concluzionând asupra respingerii cererii de apel și menținerii hotărârii

primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău s-a referit doar la aspectele constatate de către

instanța inferioară și la normele aplicate de către aceasta.

În așa mod, prin prisma prevederilor art. 213 alin. (2) din Codul civil (în redacția de

până la 01 martie 2019), ținând cont de faptul că Platon Valentina a executat contractul

și concluzionând că SRL “Glorinal” se eschivează de la autentificarea, înregistrarea și

executarea contractului, instanța de apel a ajuns la concluzia că este întemeiată cerința

reclamantei cu privire la declararea valabilității contractului nr. 168-P/V din 02

noiembrie 2010, cu privire la investirea în construcția locului de parcare auto subterană,

înregistrarea contractului în Registrul bunurilor imobile la IP “Agenția Servicii

Publice”.

Colegiul lărgit reține că aplicabil speței este art. 406 din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, care la data încheierii contractului litigios,

avea următorul conținut: (1) Contractele prin care una dintre părți se obligă să asigure

construcția unuia sau mai multor apartamente și să le transmită persoanei fizice care se

obligă să achite integral sau parțial prețul imobilului anterior predării acestuia, precum

și contractele privind cesiunea drepturilor care rezultă din acestea se autentifică

notarial și se înscriu în registrul bunurilor imobile, sub sancțiunea nulității. (2) Este

6

interzis să se perceapă de la persoana fizică orice plăți prevăzute de contractele

menționate la alin.(1) înainte de înregistrarea contractelor respective. (3) Pentru

înregistrarea contractelor menționate la alin.(1), partea ce asigură construcția bunului

imobil este obligată să înregistreze dreptul de proprietate sau de folosință asupra

terenului destinat construcției, dacă acest drept nu este înregistrat, precum și să prezinte

oficiului cadastral teritorial autorizațiile necesare pentru construcție, proiectul

construcției, aprobat în modul stabilit, lista apartamentelor și a încăperilor nelocuibile.

(4) După recepția construcției, dreptul de proprietate asupra apartamentului care face

obiectul contractelor menționate la alin.(1) se înscrie în registrul bunurilor imobile în

temeiul acestor contracte și al actului de predare-primire, semnat între părți.

Astfel, chiar dacă în decizia contestată cu recurs se face trimitere la norma citată

supra, instanța de apel a omis să se expună asupra litigiului prin prisma sintagmei “sub

sancțiunea nulității”. Or, la încheierea contractului, ambele părți au cunoscut sau

trebuiau să cunoască despre prevederile legislației în vigoare cu privire la forma

contractului și trebuiau să le respecte (să ceară reciproc respectarea) sub sancțiunea

nulității contractului.

Totodată, Colegiul lărgit nu a identificat la materialele cauzei înscrisuri care să

certifice faptul că Platon Valentina a solicitat companiei de construcții respectarea

obligațiunilor contractuale, iar SRL ”Glorinal” s-a eschivat de la

autentificarea/înregistrarea contractului, or simplul fapt că acest lucru nu a fost făcut,

nu poate fi echivalat fără îndoială cu eschivarea, deoarece

neautentificarea/neînregistrarea contractului ar fi putut să aibă loc din motive

întemeiate, sau din neglijență.

Mai mult ca atât, nu poate fi reținut de instanța de recurs drept temei de recunoaștere

a valabilității contractului, faptul că intimata Platon Valentina a executat integral

contractul cu privire la investirea în construcția locului de parcare auto subterană, deși

prevederile art. 406 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-

XIII din 25 februarie 1998, interzic perceperea de la persoana fizică orice plăți

prevăzute de contractele menționate la alin. (1) înainte de înregistrarea contractelor

respective.

Dimpotrivă, instanța de apel urma să analizeze cine este responsabil de faptul că

beneficiarul a achitat o sumă de bani în temeiul unui contract nevalabil (prin prisma

alin. (1) al aceleiași norme) și cine urmează să suporte consecințele.

Suplimentar, pe lângă faptul că intimata trebuia să cunoască prevederile legale ce

guvernează contractual pe care l-a încheiat și trebuia să respecte, în egală măsură,

forma contractului, aceasta nu s-a interesat de apărarea drepturilor sale o perioadă

îndelungată de timp (din 02 noiembrie 2010 – data încheierii contractului, până la 13

februarie 2020 – data adresării în instanța de judecată). Astfel, Curtea de Apel Chișinău

nu a motivat cu suficientă claritate dacă instanța de judecată urmează să remedieze

omisiunea părților de a încheia contractul în forma stabilită de lege, obligație care

trebuiau să o respecte sub sancțiunea nulității contractului.

Totuși, cel mai important aspect omis de către instanțele inferioare, este că potrivit

pct. 9.1 din contractul litigios, litigiile apărute pe marginea prezentului contract se

soluționează pe cale amiabilă, iar în cazul imposibilității de rezolvare pe cale amiabilă,

litigiile se soluționează de către instanța de judecată competentă.

Respectiv, reieșind din prevederile contractului semnat de către ambele părți,

reclamanta urma să respecte procedura de soluționare prealabilă a cauzei pe cale

7

extrajudiciară, iar la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să dovedească că

Platon Valentina a respectat această obligațiune.

Astfel, ținând cont de faptul că potrivit art. 442 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi, având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite prezenta cauză civilă

spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să emită

o hotărâre întemeiată și legală, reieșind din toate circumstanțele reale și esențiale ale

cauzei. De asemenea, instanța urmează să indice cu suficientă claritate motivele pentru

care acceptă sau respinge probele prezentate de către participanții la proces, dându-le

o apreciere corespunzătoare.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de SRL ”Glorinal” (în procedura de restructurare), prin

intermediul administratorului insolvabilității – Popa Ion.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2021, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Platon Valentina către SRL ”Glorinal”, cu

privire la recunoașterea valabilității contractului de investiție în construcție și

compensarea cheltuielilor de judecată, și se remite pricina spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

8