2rc-51/24 — încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere si a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere si a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului
2rc-51/24 — încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela
Ghiderman,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Sebeca Engineering” împotriva
Societății cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța” cu privire la
încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a restituit apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Mihaela-Ion Gonța” împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2rc-51/24
PIGD Nr.2-21088837-01-2rc-26062024)
Restituirea întemeiată a cererii de apel. Apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile
instanței de apel din încheierea de nu dat curs a cererii de apel emisă în conformitate cu
art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici)
Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, V. Cotorobai, V. Mihaila)
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Societatea cu
Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, reprezentată de avocatul
Daniela Ghiderman,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Diana Stănilă, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 iunie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Sebeca
Engineering” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu
Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța” cu privire la încasarea datoriei, a
dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
a fost admisă acțiunea depusă Societatea cu Răspundere Limitată „Sebeca
Engineering”. S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-
Ion Gonța” în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Sebeca
Engineering” datoria în mărime de 605 881, 28 de lei, dobânda de întârziere
în mărime de 168 136, 06 lei și cheltuielile de judecată constituite din taxa
de stat în mărime de 23 221 de lei.
La 9 august 2023 Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion
Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela Ghiderman a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
Prin încheierea din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău nu s-
a dat curs cererii de apel depuse de Societatea cu Răspundere Limitată
„Mihaela-Ion Gonța”, s-a comunicat apelantei că necesită să prezinte apelul
motivat, semnat în modul prevăzut de lege și dovada de plată a taxei de stat
în sumă de 17 415, 75 de lei, stabilindu-se un termen de 10 zile din momentul
recepționării copiei de pe încheierea în cauza să lichideze neajunsurile
menționate.
Prin încheierea din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
restituită cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată
„Mihaela-Ion Gonța”, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368
alin. (1).
La 22 mai 2024, prin intermediul oficiului poștal, Societatea cu
Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela
Ghiderman a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 28 martie 2024
a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii
1
contestate cu remiterea cauzei către instanța de apel, la etapa de primire a
cererii de apel.
În argumentarea recursului s-a indicat că până în prezent, în adresa
reprezentantului societății „Mihaela-Ion Gonța”, avocatul Daniela
Ghiderman, nu a parvenit încheierea din 15 februarie 2024 a instanței de
apel, prin care nu s-a dat curs cererii de apel.
Recurentul a menționat că alegațiile instanței de apel din încheierea
din 28 martie 2024, „precum că confirmarea expedierii documentului către
persoane interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei
electronice, anexat la materialele dosarului”, nu pot fi interpretate și în sensul
confirmării recepționării de facto a respectivei încheieri de către destinatar,
or, sintagma „confirmarea expedierii” nu poate fi echivalată nicidecum cu
„confirmarea recepționării”. Pornind de la faptul că adresa electronică
danielacaliga@gmail.com nu este înregistrată în Programul Integrat de
Gestionare a Dosarelor, recepționarea propriu-zisă a cărorva acte expediate
la respectiva adresă nu poate fi confirmată prin simplul fapt al expedierii. Or,
aplicația gmail.com nu are opțiunea de confirmare a recepționării de către
destinatar a adresării electronice, ci doar poate proba faptul expedierii unui
mesaj, iar la materialele dosarului lipsește confirmarea expresă de
recepționare a mesajului din partea destinatarului, motiv pentru care este cert
că în prezenta speță nu a fost îndeplinită sarcina de aducere la cunoștință
apelantului a încheierii din 15 februarie 2024, prin care nu s-a dat curs cererii
de apel. Astfel, din motive obiective și independente de voința
apelantului/recurent și a reprezentantului acestuia, ultimii nu au cunoscut și
nici nu au avut posibilitatea de a cunoaște despre acordarea unui termen
pentru lichidarea neajunsurilor din cererea de apel nemotivată. Cel puțin
comunicarea hotărârii motivate a instanței de fond ar fi generat un interes
față de apelul formulat, și ar fi constituit un imbold de a se interesa de soarta
apelului depus. În prezenta situație însă, reprezentantului
apelantului/recurent nu i-a fost comunicată nici hotărârea motivată a
instanței de fond, nici încheierea din 15 februarie 2024 a instanței de apel,
iar ulterior în mod abuziv și neîntemeiat i s-a restituit apelul, fapt ce
constituie o vădită încălcare a dreptului la apărare și la acces liber la justiție,
dar și la un proces echitabil consfințit de art. 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului.
A apreciat soluția instanței de apel în sensul restituirii apelului ca o
încercare de a evita examinarea în fond a apelului prin invocarea unor
argumente formale, incerte și abuzive, contrar obligației de a asigura
apelantului dreptul la judecarea cauzei în instanța de apel în modul
corespunzător.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
2
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor
emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să
respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
Art. 16 din Codul de procedură civilă:
„Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor,
citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag
răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”
Art. 75 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de
administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte
normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți
ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Actele procedurale efectuate
de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana
reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului
este echivalentă culpei părții.”
Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la
proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul
biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,
sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele
de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor
juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare
a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de
chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei
electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
3
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut
de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine
decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 83 alin. (3) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvențională,
cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea
de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de
eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel,
cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești,
precum și alte cereri prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr.
213/2023.”
Art. 84 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea
unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanță, cât și în
căile de atac, în temeiul legii. Cuantumul taxei de timbru este determinat în mărime fixă
conform Legii taxei de stat nr.213/2023.”
Art. 2 alin. (1) și art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213/2023:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele
fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,
precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Se impune taxă de stat
pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție
principală, cererile de apel, cererile de recurs și alte cereri prevăzute în anexa nr. 1,
cererile de contestare a actelor și acțiunilor executorului judecătoresc, precum și pentru
cererile de eliberare de către instanța de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe
documente, conform anexei nr. 1.”
Modul de achitare a taxei de stat este reglementat la art. 6 din Legea
taxei de stat nr. 213/2023, care la alin. (3) și (9) stipulează că:
„Taxa de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de
intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și pentru celelalte cereri
prevăzute în anexa nr. 1 se achită la depunerea lor, iar pentru eliberarea repetată a copiilor
(duplicatelor) de pe fiecare act judecătoresc de dispoziție, a copiilor de pe alte documente
din dosar, eliberate de instanța de judecată la solicitarea părților sau a altor persoane
participante la proces – la primirea lor. Dovada achitării taxei de stat se face prin
originalul chitanței sau notei de plată, certificat de instituția financiară care a efectuat
4
operațiunea, cu menționarea destinației plății, sau prin chitanța care confirmă achitarea
taxei de stat prin Serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay).”
Art. 364 alin. (1) și 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu
plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în
condițiile legii.” 4„... în cererea de apel se indică inter alia motivele de fapt și de drept pe
care se întemeiază apelul.”
Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea
este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de
10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea
participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru
lichidarea neajunsurilor.”
Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368
alin.(1)...”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin
abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.
Art. 47, alin. (4) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că:
„În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel,
documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta:
a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele
electronice;
b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă pentru
utilizare în sistemul respectiv.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată atestă că încheierea contestată a fost emisă la
28 martie 2024 și expediată recurentului și reprezentantului acestuia, prin
intermediul oficiului poștal, la 26 aprilie 2024 (f.d.186). Însă, date privind
recepționarea de către ultimii a actului judecătoresc, la materialele cauzei
lipsește. Astfel, recursul declarat la 22 mai 2024, prin intermediul oficiului
poștal, se consideră depus cu respectarea termenului de declarare a recursului
(f.d.188).
5
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
studiind materialele dosarului, consideră că recursul împotriva încheierii
contestate urmează a fi respins din considerentele ce urmează.
Completul de judecată reține că prin hotărârea din 25 iulie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă acțiunea depusă
Societatea cu Răspundere Limitată „Sebeca Engineering”. S-a încasat de la
Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța” în beneficiul
Societății cu Răspundere Limitată „Sebeca Engineering” datoria în mărime
de 605 881, 28 de lei, dobânda de întârziere în mărime de 168 136, 06 lei și
cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 23 221 de
lei.
La data de 9 august 2023 Societatea cu Răspundere Limitată
„Mihaela-Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela Ghiderman a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Ulterior, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 15 februarie
2024 nu a dat curs cererii de apel depuse de Societatea cu Răspundere
Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, a comunicat apelantei despre necesitatea
prezentării apelul motivat, semnat în modul prevăzut de lege și dovada de
plată a taxei de stat în sumă de 17 415, 75 de lei, stabilindu-i un termen de
10 zile din momentul recepționării copiei de pe încheierea în cauză pentru
lichidarea neajunsurile menționate.
Instanța de apel a expediat copia încheierii din 15 februarie 2024, la
23 februarie 2024, la adresa electronică utilizată de reprezentantul societății
„Mihaela-Ion Gonța”, avocatul Daniela Ghiderman, adresă care a fost
indicată în cererea de apel (f.d.170), fapt ce se atestă prin extrasul din poșta
electronică anexat la actele cauzei ( f.d.180).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin
extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele
cauzei. Extrasul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii,
precum și atașamentul cu actul judecătoresc. ( f.d.180).
La caz, este de evidențiat că, adresa la care a fost expediată copia
încheierii din data de 15 februarie 2024 și anume danielacaliga@gmail.com,
este gestionată de către Daniela Ghiderman, fiind indicată de către aceasta în
apelul nemotivat ca adresa de contact.
Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare
tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va
cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte,
expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”
conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza
6
returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau
ea nu poate primi e-mailuri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc
la adresa electronică a reprezentantul societății „Mihaela-Ion Gonța”,
avocatul Daniela Ghiderman, lipsesc.
Referitor la argumentul avocatului Daniela Ghiderman precum că
adresa electronică danielacaliga@gmail.com nefiind înregistrată în
Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, recepționarea cărorva acte
expediate la respectiva adresă, nu poate fi confirmată prin simplul fapt al
expedierii, instanța de recurs subliniază, că avocatului Daniela Ghiderman în
cererea de apel a indicat personal adresa de contact inclusiv și poșta
electronică, deci a dat acordul de a-i fi expediate acte judecătorești la adresa
respectivă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în Programul Integrat de
Gestionare a Dosarelor.
Mai mult, prin prisma art. 47, alin. (4) din Legea nr.124 din 19 mai
2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, documentul
electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta intră în
sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele
electronice.
Astfel, argumentul avocatului Daniela Ghiderman precum că or,
sintagma „confirmarea expedierii” nu poate fi echivalată nicidecum cu
„confirmarea recepționării”, este respins de către instanța de recurs, or,
documentul electronic odată intrat în sistemul informațional se consideră
recepționat de către destinatar.
Prin urmare, la capitolul dat, Completul de Judecată al Curții
Supreme de Justiție nu poate accepta ca viabil argumentul din recurs, precum
că instanța de apel nu a expediat recurentului/reprezentantului acestuia copia
încheierii din 15 februarie 2024, prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Or,
această încheiere din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată în mod electronic reprezentantul societății „Mihaela-Ion Gonța”,
avocatul Daniela Ghiderman.
În aceste circumstanțe, acțiunile instanței de apel cu privire la
expedierea copiei încheierii din 15 februarie 2024, se încadrează pe deplin
în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.
Având în vedere că actul trimis destinatarului prin poșta electronică
se consideră recepționat în ziua expedierii, termenul de 10 zile acordat de
instanța de apel pentru lichidarea neajunsurilor cererii de apel, a început să
curgă la data de 24 februarie 2024 și a expirat la 04 martie 2024 (zi de luni).
La caz, însă, apelantul Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-
Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela Ghiderman, nu s-au conformat
obligațiilor impuse de lege și de Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din
7
15 februarie 2024 și nu au prezentat instanței cererea de apel care să
corespundă condițiilor prevăzute la art. 364 și 365, precum și nu au prezentat
dovada de plată a taxei de stat.
Argumentul avocatului Daniela Ghiderman precum că nu i s-a
notificat hotărârea motivată a instanței de fond, este respins de către instanța
de recurs, or, instanța de fond a expediat hotărârea motivată în adresa
Societății cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, iar în data de 23
ianuarie 2024 a publicat-o pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră acest
argument irelevant pentru un profesionist, care se prezumă că cunoaște
normele de drept procedural, precum și faptul că instanța de fond este
obligată după expirarea termenului de contestare să expedieze dosarul
instanței de apel cu hotărârea motivată, inclusiv și caracterul public al
hotărârilor judecătorești și că acestea sunt publicate, nu a depus diligența
necesară de a lua cunoștință cu hotărârea motivată și a prezenta motivarea
apelului instanței de apel.
Mai mult, instanța de recurs consideră declarativ argumentul
avocatului precum că nu a înlăturat neajunsurile deoarece nu a recepționat
hotărârea motivată, or pe lângă obligarea depunerii apelului motivat
apelanta a fost obligată să depună dovada de plată a taxei de stat, obligație
care la fel nu a fost executată în termenul acordat.
Astfel, se constată că, în condițiile speței, apelantul și reprezentantul
acestuia, avocatul Daniela Ghiderman, nu au înlăturat neajunsurile la
declararea apelului împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în interiorul termenului acordat de Curtea de Apel
Chișinău prin încheierea din 15 februarie 2024.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel just și temeinic a restituit
cererea de apel.
Instanța de recurs notează că, apelantul și reprezentantul acestuia,
fiind interesați în soarta soluționării prezentului litigiu, urmau să întreprindă
măsurile necesare de a proteja dreptul lor de acces la instanță, prin executarea
încheierii din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu prezentarea
cererii de apel motivate și dovezii de plată a taxei de stat în interiorul
termenului-limită acordat de instanța de apel pentru lichidarea neajunsurilor
la depunerea cererii de apel.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile
necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin
manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a
interesului față de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania,
hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova,
hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova,
hotărâre din 10 iulie 2012).
8
Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin
natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere
reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv
de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor
cu caracter civil”, articolul 6 § 1 acordă statului dreptul de a alege liber
mijloacele care să fie utilizate în acest scop.
În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă
accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu
articolul 6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o
proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim
urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and Others și McElduff and Others
vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998).
Conjunctura relevată profilează faptul că apelantul și reprezentantul
acestuia, avocatul Daniela Ghiderman, nu au dat dovadă de diligență și
interes suficient la utilizarea căilor procedurale de atac a hotărârii
judecătorești.
În baza celor constatate, Completul de judecată notează că există o
proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim
urmărit în situația în care nu a fost efectuată înlăturarea neajunsurilor
stabilite în termenul acordat, iar soluția instanței de restituire a apelului nu
poate fi privită, în principiu, ca o restricție asupra dreptului de acces la un
tribunal.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere
cu circumstanțele cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare circumstanțelor cauzei, legislației procesuale
și lipsite de relevanță.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Mihaela-Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela Ghiderman
împotriva încheierii din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9