2rc-51/24 — încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere si a cheltuielilor de judecată

La 11 iunie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Sebeca Engineering” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța” cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă acțiunea depusă Societatea cu Răspundere Limitată „Sebeca Engineering”. S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela- Ion Gonța” în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Sebeca Engineering” datoria în mărime de 605 881, 28 de lei, dobânda de întârziere în mărime de 168 136, 06 lei și cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 23 221 de lei.

La 9 august 2023 Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela Ghiderman a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău nu s- a dat curs cererii de apel depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, s-a comunicat apelantei că necesită să prezinte apelul motivat, semnat în modul prevăzut de lege și dovada de plată a taxei de stat în sumă de 17 415, 75 de lei, stabilindu-se un termen de 10 zile din momentul recepționării copiei de pe încheierea în cauza să lichideze neajunsurile menționate.

Prin încheierea din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).

La 22 mai 2024, prin intermediul oficiului poștal, Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela Ghiderman a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 28 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii 1 contestate cu remiterea cauzei către instanța de apel, la etapa de primire a cererii de apel.

În argumentarea recursului s-a indicat că până în prezent, în adresa reprezentantului societății „Mihaela-Ion Gonța”, avocatul Daniela Ghiderman, nu a parvenit încheierea din 15 februarie 2024 a instanței de apel, prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

Recurentul a menționat că alegațiile instanței de apel din încheierea din 28 martie 2024, „precum că confirmarea expedierii documentului către persoane interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele dosarului”, nu pot fi interpretate și în sensul confirmării recepționării de facto a respectivei încheieri de către destinatar, or, sintagma „confirmarea expedierii” nu poate fi echivalată nicidecum cu „confirmarea recepționării”. Pornind de la faptul că adresa electronică danielacaliga@gmail.com nu este înregistrată în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, recepționarea propriu-zisă a cărorva acte expediate la respectiva adresă nu poate fi confirmată prin simplul fapt al expedierii. Or, aplicația gmail.com nu are opțiunea de confirmare a recepționării de către destinatar a adresării electronice, ci doar poate proba faptul expedierii unui mesaj, iar la materialele dosarului lipsește confirmarea expresă de recepționare a mesajului din partea destinatarului, motiv pentru care este cert că în prezenta speță nu a fost îndeplinită sarcina de aducere la cunoștință apelantului a încheierii din 15 februarie 2024, prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Astfel, din motive obiective și independente de voința apelantului/recurent și a reprezentantului acestuia, ultimii nu au cunoscut și nici nu au avut posibilitatea de a cunoaște despre acordarea unui termen pentru lichidarea neajunsurilor din cererea de apel nemotivată. Cel puțin comunicarea hotărârii motivate a instanței de fond ar fi generat un interes față de apelul formulat, și ar fi constituit un imbold de a se interesa de soarta apelului depus. În prezenta situație însă, reprezentantului apelantului/recurent nu i-a fost comunicată nici hotărârea motivată a instanței de fond, nici încheierea din 15 februarie 2024 a instanței de apel, iar ulterior în mod abuziv și neîntemeiat i s-a restituit apelul, fapt ce constituie o vădită încălcare a dreptului la apărare și la acces liber la justiție, dar și la un proces echitabil consfințit de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

A apreciat soluția instanței de apel în sensul restituirii apelului ca o încercare de a evita examinarea în fond a apelului prin invocarea unor argumente formale, incerte și abuzive, contrar obligației de a asigura apelantului dreptul la judecarea cauzei în instanța de apel în modul corespunzător.

Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă: ,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Art. 16 din Codul de procedură civilă: „Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”

Art. 75 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă stipulează că: „Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: 3 „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 83 alin. (3) din Codul de procedură civilă stipulează că: „Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvențională, cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești, precum și alte cereri prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023.”

Art. 84 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanță, cât și în căile de atac, în temeiul legii. Cuantumul taxei de timbru este determinat în mărime fixă conform Legii taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 2 alin. (1) și art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213/2023: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Se impune taxă de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și alte cereri prevăzute în anexa nr. 1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr. 1.”

Modul de achitare a taxei de stat este reglementat la art. 6 din Legea taxei de stat nr. 213/2023, care la alin. (3) și (9) stipulează că: „Taxa de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și pentru celelalte cereri prevăzute în anexa nr. 1 se achită la depunerea lor, iar pentru eliberarea repetată a copiilor (duplicatelor) de pe fiecare act judecătoresc de dispoziție, a copiilor de pe alte documente din dosar, eliberate de instanța de judecată la solicitarea părților sau a altor persoane participante la proces – la primirea lor. Dovada achitării taxei de stat se face prin originalul chitanței sau notei de plată, certificat de instituția financiară care a efectuat 4 operațiunea, cu menționarea destinației plății, sau prin chitanța care confirmă achitarea taxei de stat prin Serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay).”

Art. 364 alin. (1) și 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă: „Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.” 4„... în cererea de apel se indică inter alia motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.”

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1)...”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

Art. 47, alin. (4) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că: „În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.”

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție studiind materialele dosarului, consideră că recursul împotriva încheierii contestate urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

Completul de judecată reține că prin hotărârea din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă acțiunea depusă Societatea cu Răspundere Limitată „Sebeca Engineering”. S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța” în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Sebeca Engineering” datoria în mărime de 605 881, 28 de lei, dobânda de întârziere în mărime de 168 136, 06 lei și cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 23 221 de lei.

La data de 9 august 2023 Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela Ghiderman a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 15 februarie 2024 nu a dat curs cererii de apel depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării apelul motivat, semnat în modul prevăzut de lege și dovada de plată a taxei de stat în sumă de 17 415, 75 de lei, stabilindu-i un termen de 10 zile din momentul recepționării copiei de pe încheierea în cauză pentru lichidarea neajunsurile menționate.

Instanța de apel a expediat copia încheierii din 15 februarie 2024, la 23 februarie 2024, la adresa electronică utilizată de reprezentantul societății „Mihaela-Ion Gonța”, avocatul Daniela Ghiderman, adresă care a fost indicată în cererea de apel (f.d.170), fapt ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei ( f.d.180).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele cauzei. Extrasul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. ( f.d.180).

La caz, este de evidențiat că, adresa la care a fost expediată copia încheierii din data de 15 februarie 2024 și anume danielacaliga@gmail.com, este gestionată de către Daniela Ghiderman, fiind indicată de către aceasta în apelul nemotivat ca adresa de contact.

Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza 6 returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a reprezentantul societății „Mihaela-Ion Gonța”, avocatul Daniela Ghiderman, lipsesc.

Referitor la argumentul avocatului Daniela Ghiderman precum că adresa electronică danielacaliga@gmail.com nefiind înregistrată în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, recepționarea cărorva acte expediate la respectiva adresă, nu poate fi confirmată prin simplul fapt al expedierii, instanța de recurs subliniază, că avocatului Daniela Ghiderman în cererea de apel a indicat personal adresa de contact inclusiv și poșta electronică, deci a dat acordul de a-i fi expediate acte judecătorești la adresa respectivă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Mai mult, prin prisma art. 47, alin. (4) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice.

Astfel, argumentul avocatului Daniela Ghiderman precum că or, sintagma „confirmarea expedierii” nu poate fi echivalată nicidecum cu „confirmarea recepționării”, este respins de către instanța de recurs, or, documentul electronic odată intrat în sistemul informațional se consideră recepționat de către destinatar.

Prin urmare, la capitolul dat, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta ca viabil argumentul din recurs, precum că instanța de apel nu a expediat recurentului/reprezentantului acestuia copia încheierii din 15 februarie 2024, prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Or, această încheiere din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată în mod electronic reprezentantul societății „Mihaela-Ion Gonța”, avocatul Daniela Ghiderman.

În aceste circumstanțe, acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei încheierii din 15 februarie 2024, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.

Având în vedere că actul trimis destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua expedierii, termenul de 10 zile acordat de instanța de apel pentru lichidarea neajunsurilor cererii de apel, a început să curgă la data de 24 februarie 2024 și a expirat la 04 martie 2024 (zi de luni).

La caz, însă, apelantul Societatea cu Răspundere Limitată „Mihaela- Ion Gonța”, reprezentată de avocatul Daniela Ghiderman, nu s-au conformat obligațiilor impuse de lege și de Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 7 15 februarie 2024 și nu au prezentat instanței cererea de apel care să corespundă condițiilor prevăzute la art. 364 și 365, precum și nu au prezentat dovada de plată a taxei de stat.

Argumentul avocatului Daniela Ghiderman precum că nu i s-a notificat hotărârea motivată a instanței de fond, este respins de către instanța de recurs, or, instanța de fond a expediat hotărârea motivată în adresa Societății cu Răspundere Limitată „Mihaela-Ion Gonța”, iar în data de 23 ianuarie 2024 a publicat-o pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră acest argument irelevant pentru un profesionist, care se prezumă că cunoaște normele de drept procedural, precum și faptul că instanța de fond este obligată după expirarea termenului de contestare să expedieze dosarul instanței de apel cu hotărârea motivată, inclusiv și caracterul public al hotărârilor judecătorești și că acestea sunt publicate, nu a depus diligența necesară de a lua cunoștință cu hotărârea motivată și a prezenta motivarea apelului instanței de apel.

Mai mult, instanța de recurs consideră declarativ argumentul avocatului precum că nu a înlăturat neajunsurile deoarece nu a recepționat hotărârea motivată, or pe lângă obligarea depunerii apelului motivat apelanta a fost obligată să depună dovada de plată a taxei de stat, obligație care la fel nu a fost executată în termenul acordat.

Astfel, se constată că, în condițiile speței, apelantul și reprezentantul acestuia, avocatul Daniela Ghiderman, nu au înlăturat neajunsurile la declararea apelului împotriva hotărârii din 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în interiorul termenului acordat de Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 15 februarie 2024.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel just și temeinic a restituit cererea de apel.

Instanța de recurs notează că, apelantul și reprezentantul acestuia, fiind interesați în soarta soluționării prezentului litigiu, urmau să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul lor de acces la instanță, prin executarea încheierii din 15 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu prezentarea cererii de apel motivate și dovezii de plată a taxei de stat în interiorul termenului-limită acordat de instanța de apel pentru lichidarea neajunsurilor la depunerea cererii de apel.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012). 8

Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6 § 1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998).

Conjunctura relevată profilează faptul că apelantul și reprezentantul acestuia, avocatul Daniela Ghiderman, nu au dat dovadă de diligență și interes suficient la utilizarea căilor procedurale de atac a hotărârii judecătorești.

În baza celor constatate, Completul de judecată notează că există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit în situația în care nu a fost efectuată înlăturarea neajunsurilor stabilite în termenul acordat, iar soluția instanței de restituire a apelului nu poate fi privită, în principiu, ca o restricție asupra dreptului de acces la un tribunal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare circumstanțelor cauzei, legislației procesuale și lipsite de relevanță.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,