3ra-560/23 — contestarea actului administrativ

La 24 septembrie 2021, Zaițev Fiodor, reprezentat de avocatul Sava Alexandru, s-a adresat cu acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ștefan Vodă privind stabilirea pensiei nr. 23/2021/15501 din 8 iunie 2021, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. Z-1466/21 din 23 august 2021 asupra cererii prealabile, obligarea recalculării pensiei începând cu 29 martie 2011 în proporție de 53% pentru vechime în muncă de 21 ani, 01 luni și 08 zile conform Certificatului nr. 34/51-4991 din 27 mai 2021 emis de Inspectoratul de Poliție Ștefan Vodă, cu obligarea achitării diferenței pensiei ca urmare a recalculării pentru toată perioada restantă începând cu 29 martie 2011, încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4 000 lei.

În motivarea acțiunii, s-a invocat că reclamantul începând cu 29 martie 2011 este pensionar și beneficiar al pensiei stabilite pentru vechime în muncă în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544/1993, fapt confirmat prin carnetul de pensionar eliberat de către Ministerul Afacerilor Interne.

În temeiul prevederilor Legii nr.288/2016 a întrerupt raportul de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne la data de 28 martie 2011, în baza Ordinului MAI nr.10EF din 25 martie 2011, cu dreptul la pensie. În baza încheierii din 20 aprilie 2011 a MAI i-a fost stabilit cuantumul pensiei în proporție de 50% pentru o vechime în serviciu de 20 ani.

Ulterior, în temeiul art.51 și art.61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544/1993, reclamantul s-a adresat cu o cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ștefan Vodă prezentând actele suplimentare ce-i acordă dreptul la majorarea pensiei prin recalculare reieșind din munca pe care am prestat-o inclusiv acelei cu înlesniri, și, respectiv a solicitat emiterea unui act administrativ individual favorabil cu privire la recalcularea pensiei stabilite din data inițială de 29 martie 2011. 1

La cererea din 27 mai 2021 a anexat Certificatul cu nr.34/51-4991 din 27 mai 2021 emis de Inspectoratul de Poliție Ștefan Vodă, prin care se adeverește că, vechimea atinsă în serviciu de către reclamanta la momentul eliberării (28 martie 2011) este de 21 ani 01 lună 08 luni, după cum urmează de la 4 decembrie 1989 până la 21 octombrie 1991 serviciul militar în termen, calculându-se 1:1; de la 12 februarie 1993 până la 28 martie 2011 serviciu în cadrul MAI calculându-se 1:1, inclusiv de la 7 februarie 2000 până la 12 martie 2001 calculându-se 1:2 cu avantaje ca angajat al Izolatorului de detenție provizorie în cadrul MAI.

Menționează că temeiul emiterii Certificatului nominalizat pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, Ordinul MAI nr.49EF. din 12 aprilie 2021 cu privire la executarea Deciziei Colegiului Civil, Comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020 și Legea nr. 1544/1993.

Remarcă faptul că, organul abilitat pentru calcularea vechimii în serviciu este Ministerul Afacerilor Interne, care prin Certificatul cu nr.34/51-4991 din 27.05.2021 a recalculat vechimea în serviciu realizată de către el de 21 ani 01 lună 08 luni la data concedierii din MAI.

Reiterează că, în baza documentelor atașate la cererea de recalculare a solicitat organului de asigurări sociale recalcularea pensiei în proporție de 53% din data de 29 martie 2011, pentru vechimea confirmată și realizată de către mine de 21 ani 01 lună 08 luni.

Consideră că atât actul administrativ individual defavorabil decizia cu nr. 23/2021/15501 din 2021 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ștefan Vodă, cât și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. Z-1466/21 din 23 august 2021 adoptată în urma examinării cererii prealabile, ca fiind ilegale.

La 6 iunie 2022 avocatul Sava Alexandru în interesele lui Zaițev Fiodor a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 2 iunie 2022 în partea respingerii pretențiilor de încasarea a cheltuielilor de asistență juridică, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 3 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, CNAS a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 1 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 31 mai 2023, CNAS a depus motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea reclamantului să fie declarată neîntemeiată.

Recurentul consideră că reducerea sumei la 2000 lei este nejustificată și contravine dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, precum și principiilor stabilite de jurisprudența CtEDO.

Susține că suma de 4000 lei reprezintă un cost justificat al serviciilor juridice prestate, iar instanțele nu au demonstrat că această sumă ar fi excesivă. Potrivit art. 96 alin. (1) și (1¹) din Codul de procedură civilă, partea care pierde 3 procesul trebuie să suporte toate cheltuielile părții adverse, dacă acestea sunt reale, necesare și rezonabile.

Consideră că instanța nu a motivat suficient reducerea sumei compensate. Decizia de a limita compensarea la 2000 lei nu este susținută printr-o analiză detaliată a complexității cauzei și volumului de muncă prestat de avocat; aportului real al avocatului la soluționarea speței; justificării reducerii onorariului în raport cu jurisprudența CtEDO și legislația națională aplicabilă.

Reducerea discreționară a onorariului contravine Legii avocaturii nr. 1260/2002, care, la art. 63 alin. (2) și (4), prevede că mărimea onorariului se stabilește prin acordul părților și nu poate fi modificată de instanță, iar cheltuielile de asistență juridică trebuie compensate integral, în funcție de cerințele admise sau respinse în proces.

În motivarea recursului său, CNAS a invocat că instanța de apel a emis o decizie pripită, fără a analiza în mod minuțios actele normative în vigoare care reglementează obiectul litigiului. Recurenta susține că

CNAS susține că instanța de apel nu a luat în considerare argumentele sale, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și respingerea integrală a cererii intimatei.

Consideră că instanța de apel a greșit în interpretarea și aplicarea legislației privind stabilirea și recalcularea pensiei. Recurenta arată că, în conformitate cu art. 61 din Legea nr. 1544/1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne, recalcularea pensiilor stabilite anterior se efectuează pentru perioada precedentă, dar nu mai mult de 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare. Astfel, recalcularea dispusă de instanța de apel, cu aplicare retroactivă nelimitată, contravine acestor prevederi legale.

Instanța de apel nu a analizat corect aplicabilitatea prevederilor privind termenul de recalculare, omițând să țină cont de faptul că recalcularea pensiei pentru întreaga perioadă restantă nu este permisă de legislația în vigoare. Potrivit art. 54 din aceeași lege, sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor de asigurări sociale se plătesc pentru perioada precedentă, însă nu mai mult de 3 ani premergători datei solicitării, iar recalcularea pensiei pe întreaga perioadă este inadmisibilă.

CNAS mai invocă faptul că instanța de apel nu a ținut cont de principiul legalității actelor administrative și de limitele dreptului discreționar al autorității publice stabilite prin art. 225 alin. (2) Cod administrativ, care prevede că instanța poate verifica doar dacă autoritatea publică și-a exercitat corect competența, dacă a respectat faptele relevante și limitele legale impuse de legislație.

Prin urmare, CNAS susține că instanța de apel a pronunțat o soluție eronată, prin care a impus recalcularea pensiei fără a ține cont de limitele prevăzute de legislație și de dreptul discreționar al autorității de asigurări sociale. Astfel, se 4 consideră că hotărârea contestată este contrară normelor legale aplicabile în materie de pensii și principiilor de drept administrativ.

Până la data examinării recursului referințe nu au fost depuse.

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Conform art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.” 5

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ: „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993: „(1) Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”

Art. 54 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993: „Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp. ”

Art. 96 alin. (11) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. (11) Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.”

Din acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării lor). 6

Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că circumstanțele prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă următoarele:

Reclamantul Zaițev Fiodor a solicitat la 27 mai 2021 recalcularea pensiei începând cu 29 martie 2011, având în vedere că, potrivit Certificatului nr. 34/51- 4991 din 27 mai 2021 emis de Inspectoratul de Poliție Ștefan Vodă, vechimea sa în muncă, incluzând perioadele cu înlesniri, este de 21 ani, 01 lună și 08 zile.

Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea de recalculare prin Decizia nr. 23/2021/15501 din 8 iunie 2021, iar prin răspunsul nr. Z-1466/21 din 23 august 2021, a menținut refuzul.

Deci, obiectul litigiului vizează recalcularea pensiei lui Zaițev Fiodor, solicitată prin cererea din 27 mai 2021, cu aplicarea coeficientului de 53% începând cu 29 martie 2011, conform vechimii stabilite în Certificatul nr. 34/51- 4991 din 27 mai 2021, emis de Inspectoratul de Poliție Ștefan Vodă.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin hotărârea din 2 iunie 2022, a anulat actele administrative emise de CNAS și a obligat autoritatea pârâtă să recalculeze reclamantului pensia începând cu 29 martie 2011, dispunând plata diferențelor aferente întregii perioade.

Curtea de Apel Chișinău a menținut soluția primei instanțe, motivând că dreptul reclamantului la recalcularea pensiei decurge din vechimea confirmată prin Certificatul nr. 34/51-4991 din 27 mai 2021 și că acest drept trebuia recunoscut de CNAS începând cu 29 martie 2011, fără aplicarea unor limitări temporale.

Instanța de recurs constată însă că instanța de apel nu a analizat în ce măsură recalcularea dispusă respectă limitele prevăzute de lege, în special art. 54 și 61 din Legea nr. 1544/1993, care reglementează perioada pentru care poate fi efectuată recalcularea pensiei.

Potrivit art. 54 și 61 din Legea nr. 1544/1993, recalcularea pensiei poate fi efectuată doar în anumite condiții: dacă CNAS este vinovată de neacordarea recalculării, pensia poate fi achitată pentru întreaga perioadă restantă, fără limită temporală; dacă refuzul recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a legislației și nu pe o inacțiune nejustificată a CNAS, recalcularea poate fi aplicată doar pentru 12 luni anterioare solicitării.

Instanța de apel nu a analizat dacă refuzul recalculării de către CNAS a fost determinat de o eroare administrativă sau de aplicarea unei norme legale. Această distincție este esențială pentru stabilirea întinderii obligației CNAS și pentru aplicarea corectă a prevederilor legale.

În cazul din speță, instanța de apel a dispus recalcularea pensiei pentru întreaga perioadă începând cu 29 martie 2011, fără a verifica dacă această aplicare retroactivă este justificată de culpa CNAS. O astfel de analiză este necesară pentru respectarea principiului legalității și pentru determinarea corectă a drepturilor reclamantului. În lipsa acestei analize, soluția instanței de apel nu poate fi menținută, fiind necesară casarea deciziei și rejudecarea cauzei. 7

În ceea ce privește argumentele recursului declarant de avocatul Sava Alexandru în numele lui Zaițev Fiodor, Completul de judecată constată că, într- adevăr instanța de apel a redus onorariul avocatului de la 4 000 lei la 2 000 lei, fără o justificare clară.

Instanța de apel avea obligația de a motiva clar orice reducere a sumelor solicitate pentru asistență juridică. Orice intervenție a instanței asupra cuantumului onorariului trebuie să fie fundamentată printr-o analiză detaliată ce vizează complexitatea cauzei, volumul de muncă al avocatului și caracterul rezonabil al sumei raportat la spețe similare.

În absența unei justificări explicite, reducerea onorariului poate fi considerată arbitrară. Această omisiune impune necesitatea rejudecării cauzei și sub acest aspect, astfel încât instanța de apel să analizeze detaliat criteriile care au stat la baza reducerii sumei compensate.

Având în vedere deficiențele constatate, instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel nu poate fi menținută, fiind necesară o rejudecare a cauzei, cu următoarele obligații pentru instanța de apel: Să examineze temeinic aplicabilitatea art. 54 și 61 din Legea nr. 1544/1993 și să motiveze clar în ce măsură recalcularea pensiei pentru perioada din 2011 până în prezent este permisă sau limitată de lege. Să analizeze justificarea reducerii onorariului avocatului, ținând cont de complexitatea cauzei, volumul de muncă și principiile CtEDO privind compensarea cheltuielilor de judecată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de avocatul Savva Alexandru în numele lui Zaițev Fiodor și recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Casează integral decizia din 1 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Zaițev Fiodor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată. Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8