3ra-848/22 — anularea hotararii

La 3 decembrie 2012 Ion Muruianu a depus o acțiune în contencios administrativ, care a fost completată prin cererea din 11 decembrie 2012, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând anularea ca fiind ilegală hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012, Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești, în ceea ce privește inițierea procedurii de transfer, precum și propunerea transferului judecătorului Ion Muruianu de la Curtea Supremă de Justiție către curțile de apel sau judecătorii.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în anul 1990 a fost ales în funcția de judecător la Judecătoria sectorului Buiucani mun. Chișinău. Prin decretul Președintelui RM nr. 22 din 13 iulie 1995, reclamantul a fost numit Vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, de la 01 martie 1995.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1528-11 din 19 iunie 2000 a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. La 26 noiembrie 2001, a fost numit în funcție de președinte a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 76 din 18 martie 2004 a fost numit în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Menționează că, ulterior, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 143 din 14 mai 2004 a fost numit în funcția de vicepreședinte al Colegiului economic al Curții Supreme de Justiție, pentru un termen de 4 ani, iar prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 341 din 23 noiembrie 2006 a fost numit în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție și de președinte al Colegiului economic al Curții Supreme de Justiție.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 79-XVI din 29 martie 2007 a fost numit în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru un termen de 4 ani.

Notează că, în baza Legii nr. 153 din 05 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 185 din 31 august 2012, a fost redus numărul de posturi de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. VIII alin. (5) și alin. (6) din Legea nr. 153 din 5 iulie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a fost împuternicit, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, să examineze și să propună distribuirea a 16 posturi de judecători ai Curții Supreme de Justiție către alte instanțe judecătorești.

De asemenea, s-a stabilit că judecătorilor Curții Supreme de Justiție le va fi propus transferul, cu consimțământul lor, în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești în modul stabilit de lege și conform criteriilor aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii, cu păstrarea salariului de judecător al Curții Supreme de Justiție până la atingerea plafonului de vârstă și cu menținerea garanțiilor sociale stabilite anterior.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 16 octombrie 2012, a fost aprobat Regulamentul privind criteriile și procedura transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării sau dizolvării instanței judecătorești. La fel, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât să realizeze procedura de reorganizare a Curții Supreme de Justiție până la 30 octombrie 2012.

În pct. 9 din Regulamentul citat, au fost stabilite criteriile, drept bază pentru luarea deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la transfer - eficiența activității, calitatea activității, integritatea, formarea profesională continuă.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești” s-a inițiat procedura de transfer a 8 posturi de judecător de la Curtea Supremă de Justiție către curțile de apel sau judecătorii.

Astfel, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012, lui Ion Muruianu, ca judecător al Curții Supreme de Justiție, i s-a propus transferul către o curte de apel sau judecătorie.

Reclamantul a considerat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012, ca fiind arbitrară, neîntemeiată, ilegală și adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural, deoarece contravine prevederilor art. 4, art. 20, art. 76, art. 102 din Constituția Republicii Moldova, art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 6 §1 și art. 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 14 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 și art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (în redacția Legii nr. 153 din 05 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 185 din 31 august 2012). Or, normele precitate garantează persoanelor interesate dreptul de a contesta actele Consiliului Superior al Magistraturi, emise în exercitarea atribuțiilor oficiale ale acestui organ, atât sub aspectul legalității procedurale, cât și în partea temeiniciei și legalității în partea materială.

În opinia reclamantului, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012 a fost adoptată prin aplicarea unor norme neconstituționale și încalcă inamovibilitatea magistratului, drept prevăzut cu titlu de principiu fundamental și consacrat la art. 116 din Constituția Republici Moldova și art. 18 din Legea cu privire la statutul judecătorului.

La fel, reclamantul a notat că, art. VIII alin. (6) din Legea nr. 153 din 05 iulie 2012, în partea în care competenta de stabilire a criteriilor transferului judecătorilor de la instanța supremă la instanțele ierarhic inferioare, a fost delegată Consiliului Superior al Magistraturii, care de fapt nu are atribuții de a elabora și adopta legi, contravine art. 7, art. 60 alin. (1) și art. 72 alin. (3) lit. e) din Constituția Republicii Moldova, precum și garanțiilor de inamovibilitate a judecătorului, stabilite la art. 116 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și reprezintă o ingerință disproporționată și inadmisibilă în exercițiul independenței și inamovibilității judecătorilor, în general, inclusiv a magistraților de la Curtea Supremă de Justiție.

Mai mult ca atât, în procedura de adoptare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012, au fost admise următoarele încălcări:- în ședința Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost invitat niciunul dintre judecătorii Curții Supreme de Justiție, în a căror privință a fost inițiată procedura de transfer în instanțele ierarhic inferioare, astfel încât magistraților nu li s-a acordat dreptul de a recuza membrii Consiliului în cazul întrunirii împrejurărilor prevăzute prin lege, de a lua cunoștință de materialele ce urmau a fi puse la baza emiterii hotărârii, de a oferi explicații, a face obiecții și de a prezenta probe;- hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii s-a bazat doar pe informația verbală a președintelui Curții Supreme de Justiție, or, nu s-au întocmit informații scrise cu privire la activitatea magistraților propuși spre transfer;- pentru transferul judecătorilor, nu s-a cerut și nu a existat recomandarea colegiului pentru selecția și cariera judecătorului, de altfel, neînființat la momentul emiterii hotărârii contestate;- Consiliul Superior al Magistraturii și-a încălcat obligația de motivare a hotărârii adoptate.

Prin urmare, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012 nu conține temeiurile de fapt și de drept ale inițierii procedurii de transfer anume în privința celor opt magistrați, precum și o descriere a motivelor care să justifice concluziile privind neîncadrarea judecătorilor vizați în criteriile stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii. Simpla referire asupra necorespunderii magistraților criteriilor enunțate, nu este de natură să suplinească cerința legală privind motivarea hotărârii.

Finalmente, reclamantul a conchis că, transferul judecătorului într-o instanță ierarhic inferioară, a constituit în esență, o măsură de sancționare pentru activitate ineficientă și necorespundere cu criteriile stabilite.

Prin hotărârea Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2012, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Ion Muruianu.

La 27 octombrie 2021 Agentul guvernamental, Oleg Rotari, a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea Supremă de Justiție o cerere de revizuire împotriva deciziei din 19 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea revizuirii; recunoașterea expresă a încălcării drepturilor reclamantului garantate de articolele 6 § 1, 8 și 13 din Convenție; casarea hotărârii din 19 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție (dosarul 3-8/12) și dispunerea examinării acțiunii de către instanța competentă, prevăzută de legislația în vigoare la acest moment, inclusiv pentru formularea oricăror pretenții cu privire la despăgubirea pentru orice eventual prejudiciu material, care ar fi putut să fie invocat în fața Curții Europene a Drepturilor Omului; ținând cont de eventuala constatare a unei încălcări, prin aplicarea directă a articolului 41 din Convenție, acordarea despăgubirii pentru prejudiciul moral, costuri și cheltuieli, din contul bugetului de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în sumă de 5800 de euro, care ar include o despăgubire pentru prejudiciul moral provocat acestuia în sumă de 4950 de euro și costurile și cheltuielile de reprezentare în fața Curții până la momentul actual în cuantum de 850 de euro; dispunerea executării imediate a deciziei cu privire la acordarea satisfacției echitabile, prin eliberarea titlului executoriu de către Curtea Supremă de Justiție în acest sens.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2021, a fost admisă cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova. S-a constatat încălcarea drepturilor lui Ion Muruianu garantate de art. 6 § 1, art. 8 și art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. S-a casat hotărârea din 19 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție în cauza de contencios administrativ intentată la contestația depusă de Ion Muruianu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ. S-a dispus transmiterea prezentei cauze de contencios administrativ după competentă la Curtea de Apel Chișinău, conform art. 191 din Codul administrativ, pentru examinare. S-a dispus încasarea din contul bugetului de stat gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Ion Muruianu a sumei de 5800 (cinci mii opt sute) de euro, convertită în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului, cu titlu de reparare a prejudiciului moral și compensare a costurilor și cheltuielilor de reprezentare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

La data de 05 ianuarie 2022 cauza nominalizată a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul PIGD, spre examinare judecătorului raportor Dașchevici Grigore.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2022, au fost admise cererile depuse de Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, fiind atrași în proces Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, în calitate de persoane terțe.

În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, la data de 16 octombrie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 644/31 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind criteriile și procedura transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării sau dizolvării instanței judecătorești

A mai stabilit că, hotărârea CSM nr. 644/31 din 16 octombrie 2012, a fost publicată în Monitorul Oficial nr.140 art.1013 din 28 iunie 2013, astfel întrând în vigoare la data publicării – 28 iunie 2013.

A subliniat că, la adoptarea hotărârii nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și-a bazat concluziile pe actul administrativ normativ - hotărârea CSM nr. 644/31 din 16 octombrie 2012, care la momentul respectiv nu era valabil. Iar, aceste circumstanțe denotă aplicabilitatea la caz a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Or, la data emiterii hotărârii CSM nr. 741/36 din 20 noiembrie 2012, nu erau întrunite prevederile art. VIII alin. (6) din Legea nr. 153 din 05 iulie 2012, nefiind intrate în vigoare criteriile aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii, fapt care de jure dovedește lipsa acestora.

Curtea de Apel Chișinău a notat că, un alt temei de anulare a actului administrativ individual defavorabil contestat, este întrunirea în speță a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ, și anume, încălcarea procedurii stabilite. Deși, în baza normei imperative conținute în art. 15 alin. (4) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (în redacție la data adoptării actului contestat), CSM era obligat să citeze persoanele a căror problemă se examinează, acesta din urmă a eșuat să notifice reclamantul despre posibilitatea participării sale la ședința din 20 noiembrie 2012, privându-l astfel de dreptul de a solicita recuzarea unor membri ai CSM, de dreptul de a fi audiat, și de dreptul de a oferi explicații asupra existentei motivelor de fapt si de drept în privința transferului său la o instanță ierarhic inferioară.

Astfel a menționat că, procedura în care s-a emis actul administrativ contestat, denotă eșecul asigurării prezentei reclamantului în cadrul ședinței CSM din 20 noiembrie 2012, drept o transgresare a normelor dreptului intern și o limitare a garanțiilor oferite de Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Cu privire la motivarea hotărârii CSM din 20 noiembrie 2012, a menționat Curtea de Apel Chișinău faptul că din conținutul acestei hotărâri și al procesului-verbal al ședinței CSM nr. 36 din 20 noiembrie 2012, nu este clar în baza căror criterii a fost selectat reclamantul pentru a fi pus în situația să accepte transferul la o instanță ierarhic inferioară. Deși, potrivit prevederilor art. 20 alin. (3/1) din Legea nr. 947/1996, hotărârea CSM privind transferarea Judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, trebuie sa fie motivată, în această hotărâre organul de autoadministrare judecătorească s-a rezumat la explicația că „[…] judecătorii Curții Supreme de Justiție [...] Ion Muruianu nu se încadrează perfect în criteriile expuse”, fără a indica faptele pe care se fundamenta acea concluzie și fără a fi efectuată și prezentată în fața membrilor CSM o evaluare a activității reclamantului. În consecință, Colegiul a considerat că simpla referire asupra necorespunderii criteriilor enunțate, nu este în măsură să suplinească cerințele referitoare la motivarea hotărârii.

La 7 iulie 2023 Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii – Sergiu Caraman a depus cerere de recurs motivată, solicitând repunerea în termen pentru depunerea cererii de recurs motivată, admitere cererii de recurs, casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022.

În motivare a indicat că, la 15 iunie 2022, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii a depus cerere de recurs nemotivat împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-8/22 din 19 mai 2022, la acțiunea înaintată de Ion Muruianu către Consiliul Superior al Magistraturii, persoane terțe Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, privind anularea hotărârii nr.741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”.

La 9 august 2022, Consiliul Superior al Magistraturii făcând referire la prevederile art. 195 Cod administrativ, 27 alin. (l) și 443 alin.(l) Cod procedură civilă, a înaintat o cerere de retragere a cererii de recurs menționată supra, fără o motivare în acest sens.

Întrucât, această cerere de retragere a cererii de recurs, este una nemotivată și nu este clară temeinicia și oportunitatea înaintării acesteia, Consiliul Superior al Magistraturii, a depus suplimentar o cerere prin care a solicitat retragerea cererii sale interioare cu nr. de ieșire 2271 m/i din 09 august 2022 privind retragerea cererii de recurs nemotivat împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-8/22 din 19 mai 2022, solicitând astfel Curții Supreme de Justiție, examinarea în continuare a cererii de recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-8/22 din 19 mai 2022, la acțiunea înaintată de Ion Muruianu către Consiliul Superior al Magistraturii, persoane terțe Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, privind anularea hotărârii nr.741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”.

Menționează că, conform art. 245 alin.(2) Cod administrativ „Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Notează că, în condițiile în care, Consiliul Superior al Magistraturii a fost în imposibilitate de a depune prezentul recurs motivat în interiorul termenului prevăzut de art. 232, alin.(2) Cod administrativ, or membrii Consiliului Superior al Magistraturii au aflat recent despre faptul că nu a fost depus un recurs motivat în interiorul termenului stabilit, ci a fost depusă o cerere de retragere a cererii de recurs, care este una nemotivată și nu este clară temeinicia și oportunitatea înaintării acesteia, Consiliul Superior al Magistraturii, solicită repunerea în termen pentru înaintarea prezentului recurs motivat.

Comunică că, prezentul recurs este declarat împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-8/22 din 19 mai 2022, la acțiunea înaintată de Ion Muruianu către Consiliul Superior al Magistraturii, persoane terțe Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, privind anularea hotărârii nr.741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”.

Indică că, în conformitate cu art.244 alin.(2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia.

Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă dezacordul cu hotărârea Curții de Apel Chișinău nr.3-8/22 din 19 mai 2022, indicând că, prin încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 3rh-85/2021 din 22 decembrie 2021 s-a admis cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova-Oleg Rotari. S-a constatat încălcarea drepturilor lui Ion Muruianu garantate de art. 6§1, art.8 și art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. S-a casat hotărârea din 19 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție în cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de Ion Muruianu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ. S-a transmis prezenta cauză de contencios administrativ după competentă la Curtea de Apel Chișinău, conform art. 191 din Codul administrativ, pentru examinarea cererii depuse de Ion Muruianu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrat: S-a încasat din contul bugetului de stat gestionat de Ministerul Finanțelor al RM prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Ion Muruianu suma de 5800 de euro, convertită în lei moldovenești la cursul oficial al BNM, la data transferului, cu titlu de reparare a prejudiciului moral și compensare a costurilor s cheltuielilor de reprezentare în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Atât din încheierea Curții Supreme menționate supra cât și din cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental pe acest caz, reiese că acest caz a fost revizuit doar în ceea ce-1 privește pe reclamantul Ion Muruianu.

Totodată comunică că, în ceea ce îi privește pe persoanele terțe Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, o cerere de revizuire nu a fost depusă și nu a fost admisă.

Prin urmare, cauza respectivă urma a fi examinată de către Curtea de Apel Chișinău, strict prin prisma revizuirii solicitate de Agentul guvernamental și acceptate de către Curtea Supremă de Justiție, iar această revizuire a vizat actul administrativ, adică hotărârea nr.741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”, doar în partea în care îl privește pe reclamantul Ion Muruianu.

În privința persoanelor terțe din acest caz, Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Cimpoi lulia, actul administrativ, hotărârea nr.741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”, a intrat în vigoare și a devenit executoriu. Pe unele cazuri, fiind contestat actul administrativ, cererea a fost respinsă, hotărârile judecătorești rămânând definitive și irevocabile. Pe altele cazuri au existat chiar și cereri de revizuire a hotărârilor judecătorești irevocabile, care au fost respinse.

Contrar acestui fapt, Curtea de Apel Chișinău, inițial prin încheierea sa din 28 aprilie 2022 privind atragerea în proces a persoanelor terțe Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și lulia Cimpoi, iar ulterior și prin hotărârea sa nr.3-8/22 din 19 mai 2022, a deschis indirect, contrar normelor legale și fără a exista un temei legal în acest sens, calea revizuirii și a revizuit actele de dispoziție judecătorești definitive și irevocabile existente în cazul lor, or Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea nr.741/36 din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”, în tot, inclusiv și în ceea ce-i privește pe terți.

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023) „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Din documentele dosarului rezultă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău, a fost pronunțată la 19 mai 2022.

La 15 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului), Consiliul Superior al Magistraturii, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Tot din materialele cauzei rezultă că, Curtea de Apel Chișinău, la 2 august 2022 prin intermediul poștei electronice a expediat în adresa participanților la proces copia hotărârii motivare din 19 mai 2022, inclusiv recurentului Consiliul Superior al Magistraturii: aparatul@csm.md, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f. d. 210, V-II)

La fel, materialele cauzei atestă și faptul că această adresă electronică a mai fost indicată de recurentul Consiliul Superior al Magistraturii ca adresă pentru corespondență în cerere de recurs depusă, precum și în antetul actelor emise de Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului), pentru prezentarea recursului motivat a început să curgă din data de 3 august 2022, ziua imediat următoare celei în care recurentului Consiliul Superior al Magistraturii i-a fost notificată copia hotărârii motivate din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 1 septembrie 2022.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul Consiliul Superior al Magistraturii nu a depus motivarea recursului împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău în interiorul termenului legal, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Suplimentar, Completul de judecată notează că însăși recurentul, în textul cererii de recurs nemotivate a indicat că motivele de fapt și de drept vor fi prezentate după primire hotărârii motivare.

Distinct acestor circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice a hotărârii motivate din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs motivat în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a motivării recursului, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Cu referire la argumentul recurentului invocat în susținerea cererii de repunere în termenul de recurs, precum că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au aflat recent despre faptul că nu a fost depus un recurs motivat în interiorul termenului stabilit, ci a fost depusă o cerere de retragere a cererii de recurs, care una nemotivată și nu este clar temeinicia și oportunitatea înaintării acesteia, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins.

Or, depunerea cererii de retragere a cererii de recurs nu reprezintă un motiv plauzibile ce a determinat omiterea termenului legal de depunere a motivării recursului împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. În această ordine de idei, instanța de recurs nu poate reține careva, argumentele ale recurentului în justificarea omiterii evidente a termenului de depunere a motivării recursului împotriva hotărârii instanței de apel.

Mai mult, recurentul Consiliul Superior al Magistraturii nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica aflarea sa într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură (depunerea motivării recursului) în interiorul termenului legal prevăzut la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ, în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 1 septembrie 2023) luând în considerare a cel fapt că instanța de apel a respectat procedura de notificare a actului judecătoresc părților la proces în strictă conformitate cu prevederile legale.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare 14 a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de judecată.

Fată de toate aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul depus de către Consiliul Superior al Magistraturii, împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin.2 lit.e) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea Consiliului Superior la Magistraturii cu privire la repunerea în termenul prezentării cererii de recurs motivată. Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior la Magistraturii. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă