3-37/24 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile de recuzare a judecătorilor
3-37/24 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depusă de către avocatul Vitalie Zama,
în interesele lui Ghenadie Pîrlii, cu privire la recuzarea judecătorului Ion
Malanciuc
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare
depusă de Ghenadie Pîrlii împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor
privind anularea deciziei nr. 29 din 18 decembrie 2024 cu privire la
candidatura lui Ghenadie Pîrlii, candidat la funcția de membru al Colegiului
pentru selecția și evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior
al Procurorilor și dispunerea reevaluării de către Comisia de evaluarea a
procurorilor,
Dosarul nr. 3-37/24
nr. PIGD 2-25001605-01-3-06012025
Transferul temporar nu constituie temei de recuzare a judecătorului.
Invocarea neîntemeiată a prevederilor art. 50 din Codul administrativ și art.
50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
10 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea depusă de Vitalie Zama, în
interesele lui Ghenadie Pîrlii, privind recuzarea judecătorului Ion
Malanciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Oxana Parfeni,
Lilia Roic-Botezatu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 30 decembrie 2024 Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul
Vitalie Zama a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de contestare
împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor, prin care a solicitat anularea
deciziei Comisiei de evaluare a procurorilor nr. 29 din 18 decembrie 2024
cu privire la candidatura lui Ghenadie Pîrlii, candidat la funcția de membru
al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor din subordinea
Consiliului Superior al Procurorilor și dispunerea reevaluării de către
Comisia de Evaluare a Procurorilor a candidaturii lui Ghenadie Pîrlii,
candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea
procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din data de 14 ianuarie 2025
s-a primit spre examinare în procedura contenciosului administrativ
contestația formulată de către Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul Vitalie
Zama împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor. Totodată s-a informat
participanții că, contestația va fi examinată în ședință publică pe data de 04
februarie 2025, ora 10.30, sala 4 în incinta Curții Supreme de Justiție (str.
Petru Rareș,18 mun. Chișinău).
În data de 30 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice,
Ghenadie Pîrlii, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus cerere, prin
care a solicitat recuzarea judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea
cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă
de Ghenadie Pîrlii împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind
anularea deciziei nr. 29 din 18 decembrie 2024 și dispunerea reevaluării de
către Comisia de evaluarea a procurorilor.
În motivarea cererii de recuzare, a indicat că, transferarea unor
judecători, cu titlu temporar, la Curtea Supremă de Justiție, precum și
examinarea de către judecătorii transferați temporar a prezentei cauze, pune
în discuție chestiunea legalității desemnării lor, dar și a caracterului de
„tribunal stabilit de lege”.
A menționat că la pct. 46 din hotărârea nr. 12 din 12 mai 2016 Curtea
Constituționale a statuat că, având în vedere statutul Curții Supreme de
Justiție de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească
1
de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor
Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanța funcției pentru
un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat
prin transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi
preluate doar de un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiție sau de un
nou judecător numit de Parlament pentru această funcție.
Astfel, hotărârea menționată nu este anulată, respectiv este în vigoare,
produce efecte juridice și este obligatorie în aplicare. Deci, judecarea
cauzelor în Curtea Supremă de Justiție de către judecătorii ai instanțelor de
fond, reprezintă un nonsens juridic, fapt care afectează modalitatea
constituirii unei asemenea instanțe.
În ceea ce privește detașarea judecătorilor recuzați a indicat că
prevederile art. 202 din Legea nr. 544 din 20.07.1995 prevede expres că:
„judecătorul poate fi detașat din funcție, cu consimțământul său, prin
hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei
funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, în
cadrul Institutului Național al Justiției sau al subdiviziunii Ministerului
Justiției care asistă Agentul Guvernamental”.
Astfel, detașarea unui judecător nu poate fi realizată decât în Consiliul
Superior al Magistraturii, în cadrul Institutului Național al Justiției sau al
subdiviziunii Ministerului Justiției, nicidecum nu în Curtea Supremă de
Justiție.
Reclamantul Ghenadie Pîrlii și reprezentantul acestuia avocatul
Vitalie Zama au fost convocați în ședința de judecată, însă nu s-au prezentat.
Completul de judecată a dispus examinarea cererii de recuzare în absența
acestora, or au fost citați legal.
În cadrul ședinței de judecată reprezentantul Comisiei de evaluare a
procurorilor, Valeriu Cernei a solicitat respingerea sesizării, considerăm că
circumstanțele din cerere nu reprezintă temei de imparțialitate a
judecătorilor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să
acționeze persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sunt membri de familie ai unui participant;
c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,
reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;
d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură
administrativă;
2
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau
activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de
supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică
persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura
administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în
afara calității lor funcționale/de serviciu.
(2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul
sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație
sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză.
(3) Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sunt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt
legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).
(4) Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci când
căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă
persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.
Art. 50 din Codul administrativ reglementează că:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 50, alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție relevă că:
„În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată
din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire
la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund
criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător
3
al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute
înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul
judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la vechimea în muncă respectivă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, la data
de 02 mai 2023, prin hotărârea nr. 142/8, întru respectarea prevederilor art.
21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, enunțat la pct. 10 din
prezenta încheiere, Consiliului Superior al Magistraturii a dispus transferul
temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția
de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a următorilor judecători: Aliona
Donos, Daguța Sergiu, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana, Parfeni, Boris
Talpă, Ghenadie Eremciuc.
Totodată, prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer
temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la
ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona
Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris
Talpă și Ghenadie Eremciuc.
Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra,
Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 89 din
14 mai 2024 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022
cu privire la instituirea completului de judecată special”, s-a modificat
componența Completului de judecată special pentru examinarea
contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Ion
Malanciuc – președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă – judecători, membru
supleant – Lilia Roic-Botezatu, judecător.
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele
de drept citate la pct. 11-15, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că argumentele invocate de avocatul Vitalie Zama, în
interesele reclamantului Ghenadie Pîrlii, cu privire la recuzarea judecătorului
Completului de judecată special, Ion Malanciuc, nu sunt justificate și
comportă un conținut declarativ, or, nu poate fi admisă recuzarea
judecătorului din suspiciune în imparțialitate dacă nu sunt cunoscute
temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.
În aceeași ordine de idei, chestiunea transferului temporar al
judecătorului la Curtea Supremă de Justiție nu produce în mod automat și în
lipsa oricărui material probator îndoieli în privința obiectivității,
imparțialității și nepărtinirii judecătorului respectiv.
În speță, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a
judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei,
4
după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.
Or, criticile înaintate de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului
Ghenadie Pîrlii în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul cu
privire la modul de numire a magistratului în funcția de judecător la Curtea
Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din
Codul administrativ și care constituie o suspiciune declarativă de
imparțialitate, nefiind probată în acest sens.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar,
începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de
Justiție, al unor judecători, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc, este
Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și
a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este
în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă
tuturor subiecților de drept.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterează că suportul legal care a servit drept temei pentru transferul
temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția
de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul
instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc și
ulterior prelungit termenul de transfer temporar în funcția de judecător la
Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de
judecător, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a
judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de
Justiție, și anume art. 21 alin. (8), care actualmente este în vigoare, poartă un
caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de
drept.
De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 02 mai 2023 și nr. 506/31 02
noiembrie 2023 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și
produc efecte juridice în continuare.
Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10
august 2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și
nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea
nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a
candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul
temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat
inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din
Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și
a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa
că, în aspectul de ține de soluția pe marginea cererii de recuzare în care se
invocă ilegalitatea transferului temporar al judecătorului, jurisprudența
Curții Supreme de Justiție este una consacrată, relevanță situației prezentând
atât cauzele în care, la fel, s-au examinat cererile de contestare împotriva
5
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
(e.g. dosar nr. 3-24/24, 3-11/24, 03-2/24, 03-33/23, 3rh-29/23, 03-2/24 etc.).
Respectiv, din moment ce practica judiciară, la acest capitol, este una
bine consolidată, unitară și publică, Completul de judecată constată
caracterul vădit abuziv al cererii de recuzare.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială
imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Ion Malanciuc la examinarea
cererii de contestare depuse de Ghenadie Pîrlii împotriva Comisiei de
evaluare a procurorilor.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare
depusă de avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului Ghenadie Pîrlii
judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc.
În conformitate cu art. 49, art. 50, art. 52, art. 202, alin. (4), art. 230
din Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53, alin. (5), art.
54, alin. (3) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de avocatul Vitalie Zama, în interesele
reclamantului Ghenadie Pîrlii, cu privire la recuzarea judecătorului
Completului de judecată special, Ion Malanciuc de la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de
Ghenadie Pîrlii împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind
anularea deciziei nr. 29 din 18 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui
Ghenadie Pîrlii, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția
și evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor
și dispunerea reevaluării de către Comisia de evaluarea a procurorilor.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu
6