2ra-1475/23 — cu privire la restituirea îmbogătirii nejustificate

La 04 februarie 2022, Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi cu privire la restituirea îmbogățirii nejustificate în mărime de 85147,18 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 2554,41 de lei, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și cheltuieli suportate în legătură cu întocmirea raportului de expertiză extrajudiciară în mărime de 3000 de lei (f. d. 5-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată, Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, a indicat că, pe parcursul anului 2020, pârâții Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi au prestat servicii de construcții, și anume, montarea confecțiilor din piatră și vopsirea streșinilor la acoperișul casei și șurei (anexă accesorie) din XXXXX, care aparține reclamantului Ivan Ungureanu.

Initial, părțile au convenit că prețul serviciilor pentru lucrările efectuate să fie un preț mediu de piață stipulat într-un contract ce urma a fi încheiat pe parcursul efectuării lucrărilor care să prevadă și o garanție pentru lucrările prestate.

A indicat că, în rezultatul înțelegerii verbale, pentru serviciile prestate, pârâții au încasat de la reclamantul Ivan Ungureanu suma de 160 000 de lei, fără a finaliza lucrările pe care le-au asumat că le vor îndeplini. La solicitarea lui Ivan Ungureanu de a face calculele și măsurările finale, inclusiv încheierea contractului și oferirea unei garanții așa cum s-a convenit inițial, pârâții inițial au refuzat, iar la solicitarea repetată nu răspundeau la apelul telefonic. 1

Bănuind că a fost înșelat la costul și volumul lucrărilor prestate, Ivan Ungureanu a efectuat o expertiză prin care s-a determinat volumul și prețul mediu de piață a lucrărilor executate de echipa de muncitori formată din Antoci Serghei, Pînzari Nicolae, Pelțu Victor și Zagoețchi Serghei.

Astfel, potrivit raportului de expertiză nr. 023 din 26 februarie 2021, echipa de meșteri formată din Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi au realizat lucrări/servicii în mărime de 74 852,82 de lei.

A susținut că deoarece pârâții Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi au încasat de la reclamantul Ivan Ungureanu suma de 160 000 de lei pentru servicii a căror valoare reală este de 74 852,82 de lei, dânsul a adresat pârâților o cerere prealabilă prin care a solicitat achitarea, în termen de 7 zile, a sumei de 85 147,18 de lei care constituie o îmbogățire nejustificată.

Potrivit proceselor-verbale de consemnare a declarațiilor întocmite de Inspectoratul de Poliție Râșcani în cadrul controlului-inițiat la cererea lui Ivan Ungureanu, pârâții au recunoscut faptul că au primit suma totală de 160 000 de lei pentru lucrările de montare a confecțiilor din piatră și vopsirea streșinilor la acoperiș casei și șurei din XXXXX, care aparține lui Ivan Ungureanu.

Prin urmare, pârâții au recepționat cererile prealabile, însă până la moment aceștia au rămas fără răspuns.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 9 alin. (2) lit. g), 1979 alin. (1), 1981 alin. (4) lit. a), 1984 alin. (1), 1985 alin. (1), 1990 din Codul civil.

Reclamantul Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru a solicitat obligarea pârâților Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi să restituie în beneficiul lui Ivan Ungureanu suma îmbogățirii nejustificate în mărime de 85 147,18 de lei și încasarea de la pârâții Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi beneficiul lui Ivan Ungureanu a cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 2 554,41 de lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei și cheltuieli suportate în legătură cu întocmirea raportului de expertiză extrajudiciară în sumă de 3 000 de lei. 2

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a ajuns la concluzia de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru. Or, argumente ce ar răsturna soluția instanței de respingere a cererii de chemare în judecată, nu au fost aduse în instanța de apel.

Instanțele de judecată au reținut că, pentru ca îmbogățirea fără justă cauză să dea naștere raportului obligațional de restituire, trebuie îndeplinite următoarele condiții: 1. Să existe o îmbogățire a debitorului (ea poate avea loc fie prin dobândirea unui bun, efectuarea unor lucrări sau prin evitarea unor cheltuieli). 2. Să existe o în sărăcire a creditorului, care poate consta în: ieșirea din patrimoniu a unui bun; prestarea unor servicii neremunerate; efectuarea unor cheltuieli, etc.

Prin urmare, îmbogățirea nejustificată reprezintă o sursă autonomă de obligații. Normele cu privire la îmbogățire nejustificată au drept scop să asigure restabilirea echilibrului patrimonial, or nimeni nu se poate îmbogăți în detrimentul altuia fără a avea un temei legal. În condițiile Legii, cel 3 îmbogățit este obligat să restituie sau să plătească echivalentul în bani a îmbogățirii celui pe seama cui s-a realizat această îmbogățire nejustificată.

Astfel că, pentru calificarea avantajului ca îmbogățire, care urmează a fi restituită, trebuie ca îmbogățirea să fie calificată drept „nejustificată”.

Instanțele de judecată au constatat că, între părțile litigante se întrevede stabilirea raportului obligațional de antrepriză încadrat în prevederile art. 1353 din Codul civil, însă un contract între părți nu a fost încheiat, Ivan Ungureanu a convenit cu Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi cu privire la executarea unor lucrări la fațada casei și anume montarea confecțiilor din piatră și vopsirea streșinilor la acoperișul casei și șurei din XXXXX, obligându-se la achitarea prețului convenit între părți, pentru volumul, calitatea și termenii de executare a lucrărilor.

Lucrările efectuate de Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi au fost evaluate de aceștia la suma de 160 000 de lei, care au și fost achitați de Ivan Ungureanu, care ulterior a considerat că ar fi achitat excesiv de mult și în susținerea poziției sale a prezentat raportul de expertiză nr. 023 din 26 februarie 2021, prin care s-ar fi determinat că asemenea lucrări ar putea să fie achitate cu prețul de 74 852,82 de lei.

În circumstanțele descrise, instanța de apel corect au apreciat că o asemenea abordare a situației create, nu dă temei lui reclamantului pentru a cere de la intimați restituirea îmbogățiri nejustificate.

Or, raportul litigios nu are semne de îmbogățire nejustificată, Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi executând lucrările solicitate de Ivan Ungureanu au evaluat munca sa la 16 000 de lei, fiind remunerați în modul acceptat la acel moment de ambele părți.

În altă ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic argumentul lui Ivan Ungureanu în sensul că suma solicitată spre încasare reprezintă diferența dintre suma de facto achitată intimaților 160 000 de lei și suma de 74 852,82 de lei, care ar reprezenta valoare reală a serviciilor prestate, or, măsura în care suma poate fi considerată „reală”, în lipsa unui deviz de cheltuieli scris, rămâne a fi la discreția părților ce au convenit asupra lucrărilor respective. 4

Mai mult, instanța de apel a reținut că chiar și în raportul de expertiză nr. 23 din 26 februarie 2021 este indicat că prețurile pentru lucrările efectuate la fațada casei reclamantului, sunt bazate pe analiza prețurilor medii de piață, la caz, însă, părțile au convenit reieșind din alte criterii, stabilind și achitând o altă sumă decât cea medie de piață. Or, probe că s-a convenit într-un alt mod, decât cel realmente executat, nu au fost prezentate de apelant.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificat reprezentantului recurentului, avocatul Igor Ciuru, în mod electronic, la 25 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 113), și recurentul Ivan Ungureanu la 26 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere (f. d. 114), fiind recepționată la 01 august 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 117), iar cererea de recurs a fost depusă la 2023 (f. d. 189- 192, vol. II). 5

La 06 noiembrie 2023, în adresa lui Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi a fost expediată copia recursului declarat de Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexate la materialele dosarului (f. d. 133).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, recurentul Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, s-a limitat doar la indicarea prevederilor art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură, invocând că decizia instanței de apel este arbitrară, însă fără a argumenta caracterul arbitrar al acesteia. Or, recursul conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în cererea de apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă. 7

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 8 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9