2ra-1475/23 — cu privire la restituirea îmbogătirii nejustificate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la restituirea îmbogătirii nejustificate
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433 01 lit. f Cod de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-1475/23 — cu privire la restituirea îmbogătirii nejustificate (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ivan Ungureanu,
reprezentat de avocatul Igor Ciuru,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ivan Ungureanu împotriva lui Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu
și Serghei Zagoețchi cu privire la restituirea îmbogățirii nejustificate,
împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1475/23
NR. PIGD 2-22016561-01-2ra-25092023)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433
(1) lit. f) Cod de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central: jud. S. Dubceac
Curtea de Apel Bălți: jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu
29 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor
Ciuru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 februarie 2022, Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor
Ciuru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serghei Antoci,
Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi cu privire la restituirea
îmbogățirii nejustificate în mărime de 85147,18 de lei și compensarea
cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 2554,41 de
lei, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și cheltuieli
suportate în legătură cu întocmirea raportului de expertiză extrajudiciară în
mărime de 3000 de lei (f. d. 5-6).
În motivarea cererii de chemare în judecată, Ivan Ungureanu,
reprezentat de avocatul Igor Ciuru, a indicat că, pe parcursul anului 2020,
pârâții Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi au
prestat servicii de construcții, și anume, montarea confecțiilor din piatră și
vopsirea streșinilor la acoperișul casei și șurei (anexă accesorie) din
XXXXX, care aparține reclamantului Ivan Ungureanu.
Initial, părțile au convenit că prețul serviciilor pentru lucrările efectuate
să fie un preț mediu de piață stipulat într-un contract ce urma a fi încheiat pe
parcursul efectuării lucrărilor care să prevadă și o garanție pentru lucrările
prestate.
A indicat că, în rezultatul înțelegerii verbale, pentru serviciile prestate,
pârâții au încasat de la reclamantul Ivan Ungureanu suma de 160 000 de lei,
fără a finaliza lucrările pe care le-au asumat că le vor îndeplini. La solicitarea
lui Ivan Ungureanu de a face calculele și măsurările finale, inclusiv
încheierea contractului și oferirea unei garanții așa cum s-a convenit inițial,
pârâții inițial au refuzat, iar la solicitarea repetată nu răspundeau la apelul
telefonic.
1
Bănuind că a fost înșelat la costul și volumul lucrărilor prestate, Ivan
Ungureanu a efectuat o expertiză prin care s-a determinat volumul și prețul
mediu de piață a lucrărilor executate de echipa de muncitori formată din
Antoci Serghei, Pînzari Nicolae, Pelțu Victor și Zagoețchi Serghei.
Astfel, potrivit raportului de expertiză nr. 023 din 26 februarie 2021,
echipa de meșteri formată din Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu
și Serghei Zagoețchi au realizat lucrări/servicii în mărime de 74 852,82 de
lei.
A susținut că deoarece pârâții Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor
Pelțu și Serghei Zagoețchi au încasat de la reclamantul Ivan Ungureanu
suma de 160 000 de lei pentru servicii a căror valoare reală este de
74 852,82 de lei, dânsul a adresat pârâților o cerere prealabilă prin care a
solicitat achitarea, în termen de 7 zile, a sumei de 85 147,18 de lei care
constituie o îmbogățire nejustificată.
Potrivit proceselor-verbale de consemnare a declarațiilor întocmite de
Inspectoratul de Poliție Râșcani în cadrul controlului-inițiat la cererea lui
Ivan Ungureanu, pârâții au recunoscut faptul că au primit suma totală de
160 000 de lei pentru lucrările de montare a confecțiilor din piatră și vopsirea
streșinilor la acoperiș casei și șurei din XXXXX, care aparține lui Ivan
Ungureanu.
Prin urmare, pârâții au recepționat cererile prealabile, însă până la
moment aceștia au rămas fără răspuns.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 9 alin. (2)
lit. g), 1979 alin. (1), 1981 alin. (4) lit. a), 1984 alin. (1), 1985 alin. (1), 1990
din Codul civil.
Reclamantul Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru a
solicitat obligarea pârâților Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și
Serghei Zagoețchi să restituie în beneficiul lui Ivan Ungureanu suma
îmbogățirii nejustificate în mărime de 85 147,18 de lei și încasarea de la
pârâții Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi
beneficiul lui Ivan Ungureanu a cheltuielilor de judecată compuse din taxa
de stat în sumă de 2 554,41 de lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de
5 000 de lei și cheltuieli suportate în legătură cu întocmirea raportului de
expertiză extrajudiciară în sumă de 3 000 de lei.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul
Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă
de Ivan Ungureanu (f. d. 65, 70-74).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 09 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ivan
Ungureanu a declarat apel nemotivat (f. d. 68-69-verso) împotriva hotărârii
din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la 16 martie
2023 a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a
cererii de chemare în judecată depusă de Ivan Ungureanu (f. d. 85-86-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de Ivan Ungureanu și menținută hotărârea din 27 octombrie
2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f. d. 105, 106-109).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că
instanța de fond corect a ajuns la concluzia de respingere a cererii de chemare
în judecată depusă de Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru.
Or, argumente ce ar răsturna soluția instanței de respingere a cererii de
chemare în judecată, nu au fost aduse în instanța de apel.
Instanțele de judecată au reținut că, pentru ca îmbogățirea fără justă
cauză să dea naștere raportului obligațional de restituire, trebuie îndeplinite
următoarele condiții: 1. Să existe o îmbogățire a debitorului (ea poate avea
loc fie prin dobândirea unui bun, efectuarea unor lucrări sau prin evitarea
unor cheltuieli). 2. Să existe o în sărăcire a creditorului, care poate consta în:
ieșirea din patrimoniu a unui bun; prestarea unor servicii neremunerate;
efectuarea unor cheltuieli, etc.
Prin urmare, îmbogățirea nejustificată reprezintă o sursă autonomă de
obligații. Normele cu privire la îmbogățire nejustificată au drept scop să
asigure restabilirea echilibrului patrimonial, or nimeni nu se poate îmbogăți
în detrimentul altuia fără a avea un temei legal. În condițiile Legii, cel
3
îmbogățit este obligat să restituie sau să plătească echivalentul în bani a
îmbogățirii celui pe seama cui s-a realizat această îmbogățire nejustificată.
Astfel că, pentru calificarea avantajului ca îmbogățire, care urmează
a fi restituită, trebuie ca îmbogățirea să fie calificată drept „nejustificată”.
Instanțele de judecată au constatat că, între părțile litigante se
întrevede stabilirea raportului obligațional de antrepriză încadrat în
prevederile art. 1353 din Codul civil, însă un contract între părți nu a fost
încheiat, Ivan Ungureanu a convenit cu Serghei Antoci, Nicolae Pînzari,
Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi cu privire la executarea unor lucrări la
fațada casei și anume montarea confecțiilor din piatră și vopsirea streșinilor
la acoperișul casei și șurei din XXXXX, obligându-se la achitarea prețului
convenit între părți, pentru volumul, calitatea și termenii de executare a
lucrărilor.
Lucrările efectuate de Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu
și Serghei Zagoețchi au fost evaluate de aceștia la suma de 160 000 de lei,
care au și fost achitați de Ivan Ungureanu, care ulterior a considerat că ar fi
achitat excesiv de mult și în susținerea poziției sale a prezentat raportul de
expertiză nr. 023 din 26 februarie 2021, prin care s-ar fi determinat că
asemenea lucrări ar putea să fie achitate cu prețul de 74 852,82 de lei.
În circumstanțele descrise, instanța de apel corect au apreciat că o
asemenea abordare a situației create, nu dă temei lui reclamantului pentru a
cere de la intimați restituirea îmbogățiri nejustificate.
Or, raportul litigios nu are semne de îmbogățire nejustificată, Serghei
Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi executând
lucrările solicitate de Ivan Ungureanu au evaluat munca sa la 16 000 de lei,
fiind remunerați în modul acceptat la acel moment de ambele părți.
În altă ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic argumentul lui
Ivan Ungureanu în sensul că suma solicitată spre încasare reprezintă
diferența dintre suma de facto achitată intimaților 160 000 de lei și suma de
74 852,82 de lei, care ar reprezenta valoare reală a serviciilor prestate, or,
măsura în care suma poate fi considerată „reală”, în lipsa unui deviz de
cheltuieli scris, rămâne a fi la discreția părților ce au convenit asupra
lucrărilor respective.
4
Mai mult, instanța de apel a reținut că chiar și în raportul de expertiză
nr. 23 din 26 februarie 2021 este indicat că prețurile pentru lucrările efectuate
la fațada casei reclamantului, sunt bazate pe analiza prețurilor medii de piață,
la caz, însă, părțile au convenit reieșind din alte criterii, stabilind și achitând
o altă sumă decât cea medie de piață. Or, probe că s-a convenit într-un alt
mod, decât cel realmente executat, nu au fost prezentate de apelant.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ivan
Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, a declarat recurs împotriva
deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,
cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă
de Ivan Ungureanu să fie admisă integral (f. d. 123-125-verso).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Ivan Ungureanu, reprezentat de
avocatul Igor Ciuru a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul
de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă decizia
contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificat reprezentantului
recurentului, avocatul Igor Ciuru, în mod electronic, la 25 iulie 2023, fapt ce
se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 113), și recurentul Ivan
Ungureanu la 26 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere
(f. d. 114), fiind recepționată la 01 august 2023, fapt confirmat prin avizul
de recepție (f. d. 117), iar cererea de recurs a fost depusă la 2023 (f. d. 189-
192, vol. II).
5
La 06 noiembrie 2023, în adresa lui Serghei Antoci, Nicolae Pînzari,
Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi a fost expediată copia recursului declarat
de Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexate la materialele dosarului (f. d. 133).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Serghei Antoci, Nicolae Pînzari, Victor Pelțu și Serghei Zagoețchi nu au
făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
34.Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
6
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,
recurentul Ivan Ungureanu, reprezentat de avocatul Igor Ciuru, s-a limitat
doar la indicarea prevederilor art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură,
invocând că decizia instanței de apel este arbitrară, însă fără a argumenta
caracterul arbitrar al acesteia. Or, recursul conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în cererea de apel
care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod
corespunzător.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
7
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
8
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ivan Ungureanu,
reprezentat de avocatul Igor Ciuru, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Ivan Ungureanu, reprezentat de
avocatul Igor Ciuru împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel
Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9