3ra-589/22 — anularea hotatiririi privind sanctiunea disciplinară

3ra-589/22 — anularea hotatiririi privind sanctiunea disciplinară (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la recursul depus

în cauza de contencios administrativ intentată de Iurie Obadă împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii prin

care a fost sancționat disciplinar

(Dosarul nr. 3ra-589/22

NR. PIGD 2-19110199-01-3ra-06062022)

Recurs depus până la 01 septembrie 2023; dreptul de a depune sesizări cu

privire la abaterile disciplinare; posibilitatea discutării în procedură

disciplinară a temeiniciei și legalității hotărârii judecătorești; limita dreptului

discreționar la aplicarea sancțiunii disciplinare.

Au examinat anterior cauza judecătorii

Curtea de Apel Chișinău: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

29 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursului depus de avocatul Vitalie Caldîba

în interesele lui Iurie Obadă,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni,

Vladislav Gribincea,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

anul 2018, în urma unei proceduri disciplinare, el a fost demis pentru că, la 18

august 2017, a dispus arestarea preventivă a unei persoane cu devieri psihice

(Andrei Braguța). Ultima a decedat în detenție peste câteva zile după arestare.

informațiilor din mass-media cu privire la decesul lui Andrei Braguța. La 8

septembrie 2017, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a primit sesizarea

Procurorului General cu privire la același incident. Procurorul General a pretins

că, prin plasarea lui Andrei Braguța în arest, reclamantul ar fi admis abaterile

disciplinare prevăzute de art. 4 alin.(l) lit. c) și i) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor (Legea nr. 178). La 12 septembrie 2017,

sesizările au fost conexate într-o singură procedură.

insista doar pe abaterea disciplinară prevăzută la art. 4 alin. (l) lit. c) din Legea nr.

178 (acțiuni ale judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada

incompetenței profesionale grave și evidente). La 6 octombrie 2017, Completul de

admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a acceptat argumentele Inspecției cu

privire la lipsa abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1), lit. i) din Legea nr.

178, deoarece nu a fost stabilită o încălcare a normelor imperative ale legislației.

intentată, pe motiv că nu a fost comisă nici abaterea disciplinară prevăzută de art.

4 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 178.

Procurorului General, a anulat decizia din 24 noiembrie 2017 a Colegiului

disciplinar și a pronunțat o hotărâre prin care Iurie Obadă a fost demis din funcția

de judecător. Sancțiunea disciplinară a fost aplicată pentru comiterea abaterii

prevăzute de art. 4 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 178.

acțiune în contencios administrativ împotriva CSM. El a solicitat anularea hotărârii

1

CSM din 16 ianuarie 2018 cu privire la sancționarea sa disciplinară, menținerea

hotărârii Colegiului disciplinar din 24 noiembrie 2017 și restabilirea sa în funcția

de judecător al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

dispus atragerea în calitate persoană terță Procuratura Generală.

neîntemeiată. La 11 martie 222, recurentul a depus recurs.

din 11 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul a fost numit pentru

examinare în complet din cinci judecători.

ÎN FAPT

pornite conform art. 349 alin (11) Cod penal (aplicarea violenței ne periculoase

pentru viață sau sănătate față de persoana care participă la curmarea unei fapte

antisociale). La 17 august 2017, procurorul a solicitat arestarea preventivă a lui

Andrei Braguța, demers admis de Iurie Obadă la 18 august 2017. Andrei Braguța

a decedat la 26 august 2017.

măsurii preventive sub formă de arest, procurorul a menționat că, învinuitul este

agresiv și urmează a fi efectuată expertiza medico-legală. Iar când a fost adus în

instanța de judecată era dezbrăcat absolut și lovea cu picioarele în uși, geamuri.

Inspectorii de poliție l-au acoperit cu o plapumă. Totodată, avocatul a declarat că

învinuitul cu câteva zile în urmă a fost externat din Spitalul de psihiatrie din mun.

Bălți, iar părinții îl pot lua în supraveghere și vor întreprinde măsuri pentru a-l

trata, toate aceste circumstanțe sugerând alienarea mintală a învinuitului. În

încheierea de aplicare a măsurii preventive invinuitului Brăguța s-a motivat că este

vădit în stare de iresponsabilitate și în cauza penală urmează a fi numită o expertiză

psihiatrică în condiții de staționar și este necesară instalarea în instituția psihiatrică.

De asemenea, s-a indicat că Andrei Brăguță este în stare acută de iresponsabilitate,

absolut nu este adecvat și, totodată, este agresiv, astfel el este periculos pentru sine

și pentru oamenii din jur.

a. Procedura disciplinară împotriva recurentului

informațiilor din mass-media cu privire la decesul lui Andrei Braguța. La 08

septembrie 2017, CSM a primit o sesizare a Procurorului General prin care s-a

solicitat atragerea la răspundere disciplinară a lui Iurie Obadă pentru adoptarea

unei încheieri de aplicare la 18 august 2017 a arestului preventiv pe un termen de

30 zile în privința lui Andrei Braguța. În sesizare se menționa că Andrei Braguța a

fost arestat, deși era într-o stare acută de iresponsabilitate, avea un comportament

2

inadecvat și agresiv, periculos atât pentru sine cât și pentru oamenii din jur. Acesta

urma a fi internat într-o instituție medicală, nu în penitenciar. Procurorul General

susținea că, prin plasarea lui Andrei Braguța în arest, recurentul ar fi admis

abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (l) lit. c), i) din Legea nr. 178. Aceste

sesizări au fost conexate.

Procurorului General cu privire la posibilitatea plasării lui Braguța în instituția

medicală, însă aceasta putea să aibă loc doar dacă procurorul înainta un asemenea

demers. Procurorul a înaintat doar demersul de aplicare a arestului preventiv. În

caz de respingere, Andrei Braguța urma a fi eliberat, prezentând pericol atât pentru

sine, cât și pentru societate. Mai mult, demersul de arestare a fost examinat într-o

zi de vineri, după amiază, iar un demers de internare forțată în instituție medicală

urma a fi examinat doar peste câteva zile, timp în care Braguța s-ar fi aflat în

libertate și prezenta pericol pentru alte persoane.

abaterea disciplinară prevăzută la art. 4 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 178 (acțiuni

ale judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței

profesionale grave și evidente). Inspecția judiciară a mai indicat că nu a constatat

încălcarea normelor imperative la adoptarea încheierii de arestare preventivă a lui

Braguța și, din acest motiv nu a constatat abaterea disciplinară prevăzută de art. 4

alin. (l) lit. i) din Legea nr. 178.

intentată în privința lui Iurie Obadă în baza art. 4 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 178.

Potrivit deciziei, pentru a constata incompetența profesională gravă și evidentă a

judecătorului, este necesară sesizarea Colegiului de evaluare a performanțelor

judecătorilor. O asemenea sesizare nu exista. Mai mult, potrivit hotărârii

Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor nr. 17/2, din 17 februarie

2017, nu au fost constatate deficiențe substanțiale de ordin profesional în

activitatea judecătorului Obadă, ultimul fiindu-i acordat în cadrul evaluării

performanțelor calificativul foarte bine. Încheierea judecătorului putea fi atacată

cu recurs, însă nu a fost atacată. Conform art. 19 alin. (3) din Legea cu privire la

statutul judecătorului, judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia

exprimată în înfăptuirea justiției și pentru hotărârea pronunțată. Colegiul

disciplinar a reiterat că nimeni, în afara instanțelor judecătorești, în procedura

căilor de atac, nu este în drept să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei

hotărârilor emise.

Procurorului General, a anulat decizia Colegiului disciplinar din 24 noiembrie

2017 și a pronunțat o hotărâre prin care recurentul a fost demis din funcția de

judecător. CSM a decis că opinia Colegiului disciplinar, potrivit căreia judecătorul

nu poate fi sancționat pentru abaterea disciplinară prevăzută art. 4, alin. (l), lit. c)

3

a Legii nr. 178 fără o hotărâre a Colegiului de evaluare a performanțelor

judecătorilor, este eronată. Legea nu prevede o asemenea condiție. Colegiul de

evaluare poate sesiza Colegiul disciplinar cu privire la orice abatere disciplinară,

nu doar cea prevăzută de art. 4, alin. (l), lit. c). CSM a respins și argumentul că

CSM nu poate analiza calitatea hotărârilor judecătorești, invocând hotărârea Curții

Constituționale nr. 28/2010. CSM a mai notat că atât din demersul procurorului,

cât și din încheierea emisă de Iurie Obadă, rezultă existența bănuielilor

judecătorului privind sănătatea mintală a lui Braguța. Și avocatul a declarat că

Brăguță are dereglări psihice, că recent a fost externat din spitalul de psihiatrie și

că părinții lui îl pot lua sub supraveghere. Aceasta excludea arestarea preventivă și

impunea necesitatea tratării medicale a lui Braguța. Încheierea din 18 august 2017

de aplicare în privința lui Andrei Braguța a arestării preventive era lipsită de orice

temei legal. La 22 august 2017, procurorul a înaintat un demers prin care a solicitat

autorizarea internării lui Andrei Braguța în Spitalul Clinic de Psihiatrie Chișinău,

pentru efectuarea expertizei psihiatrice. La 23 august 2017, judecătorul Igor

Bațalai a admis demersul procurorului. Potrivit hotărârii CSM, orice jurist cu

cunoștințe minime în domeniul drepturilor omului cunoaște că plasarea unei

persoane care suferă de boli mintale în arest preventiv poate fi contrar art. 3 și 5

CEDO. CSM a constatat în acțiunile judecătorului Obadă abaterea disciplinară

prevăzută de art. 4, alin. (l), lit. c) a Legii nr.178, comisă cu neglijență gravă.

Instanța a aplicat cea mai gravă sancțiune având în vedere știrbirea imaginii

autorității judecătorești, afectarea gravă a procesului de înfăptuire a justiției,

urmările grave care au survenit în rezultatul aplicării arestării preventive.

La hotărârea CSM nu a fost anexată vreo opinie separată. Din cei nouă membri

care au participat la adoptarea hotărârii, cinci erau judecători. La vot a participat și

ministrul Justiției, Alexandru Tănase.

b. Cererea de chemare în judecată

care solicita anularea hotărârii CSM din 16 ianuarie 2018 și menținerea hotărârii

Colegiului disciplinar din 24 noiembrie 2017. A solicitat suspendarea hotărârii

CSM până la soluționarea acțiunii, însă această cerință a fost respinsă.

aflat în funcție în august 2017, s-a expus în mass-media de mai multe ori privitor

la vinovăția recurentului. Asupra cazului s-a pronunțat și următorul Ministru al

Justiției, Alexandru Tănase, la una din emisiunile televizate din 13-14 ianuarie

Membrii CSM s-au referit mai mult la oportunitatea aplicării arestului preventiv

în privința lui Andrei Braguța, nu la abaterile disciplinare care i-au fost imputate.

Punerea în discuție de un organ ne judiciar a fondului unei hotărâri judecătorești

reprezintă o încălcare a procedurii de examinare a contestațiilor, care urma să fie

4

apreciat doar de instanța de judecată superioară. Aplicare arestului preventiv în

privința lui Andrei Braguța, care pretindea că suferă de o boală mintală, nu este

unicul caz de acest gen. În instanțele de judecată s-a format o practică, care este

susținută și de instanța superioară. Acțiunile și actele care le-a admis au fost

adoptate în favoarea lui Braguța, or numai aflându-se în custodia statului acesta

putea fi protejat. CSM a aplicat o sancțiune absolut neadecvată și neproporțională

abaterii care i s-a impus. La 23 ianuarie 2018, Iurie Obadă a înaintat un supliment

la cererea de chemare în judecată, în care a invocat suplimentar că CSM nu putea

decide asupra eliberării sale din funcție având în vedere hotărârea CtEDO în cauza

Oleksandr Volkov v. Ucraina din 9 ianuarie 2013.

depus cerere, solicitând suplimentar: obligarea CSM să înlăture toate încălcările

care au dus la lezarea drepturilor și intereselor legitime ale lui Iurie Obadă și

stabilirea că atât hotărârea CSM din 16 ianuarie 2018, cât și decretul Președintelui

nr. 684-VII din 12 aprilie 2018 cu privire la eliberarea lui Iurie Obadă din funcția

de judecător, nu vor produce efecte juridice de la data adoptării. La 19 septembrie

2019, avocatul Vitalie Caldîba a înaintat cerere cu privire la concretizarea și

modificarea pretențiilor, indicând în calitate de pârât suplimentar pe Președintele

Republicii Moldova. El a solicitat suplimentar anularea decretului Președintelui

Republicii Moldova nr. 684-VII din 12 aprilie 2018.

concretizarea și modificarea pretențiilor, indicând în calitate de pârât doar CSM și

solicitând anularea hotărârii CSM nr. 4/1 din 16 ianuarie 2018; constatarea

inexistenței în acțiunile judecătorului Iurie Obadă a abaterilor disciplinare

prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. c) a Legii nr.178 din 25 iulie 2014; și obligarea

CSM de a-l restabili pe Iurie Obadă în funcția de judecător în Judecătoria Chișinău,

sediul Ciocana.

și modificarea pretențiilor, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 4/1 din 16 ianuarie 2018 și restabilirea în funcția de judecător în

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

c. Hotărârea primei instanței

neîntemeiată. Instanța a reținut că CSM a respectat normele legale ce

reglementează procedura de examinare a contestațiilor împotriva hotărârii

Colegiului disciplinar, fiind motivată corespunzător. Instanța a notat că autoritatea

pârâtă a constatat că judecătorul Iurie Obadă a acționat în detrimentul prevederilor

legale de examinare a demersului de aplicare a măsurilor de constrângere, fapt ce

a demonstrat o incompetență profesională gravă și evidentă a acesteia, deoarece s-

a săvârșit o greșeală evidentă, lipsită de orice justificare. În ceea ce privește

argumentul cu privire la inadmisibilitatea participării în procedura disciplinară a

5

ministrului Justiției Alexandru Tănase, acesta a fost respins deoarece nu au fost

prezentate probe că ministrul s-a pronunțat public cu privire la vinovăția

recurentului în comiterea abaterii disciplinare decât după adoptarea hotărârii CSM,

iar ministrul nu a fost recuzat de către recurent în ședința CSM. Prima instanța a

respins și argumentul cu privire la ne consemnarea rezultatului votării de către

CSM, deoarece, conform înregistrării audio a ședinței CSM, hotărârea CSM a fost

adoptată cu vot unanim. Instanța a mai notat că în cadrul procedurii disciplinare

pot fi analizate greșelile evidente ale judecătorilor de adoptarea hotărârilor.

Instanța de asemenea a fost de acord cu motivarea CSM în ceea ce privește fondul

cauzei disciplinare și a constatat că dreptul discreționar nu a fost încălcat.

d. Recursul

Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2022 și adoptarea unei decizii noi prin

care pretențiile sale din acțiune să fie admise integral.

hotărârea CSM să adoptă cu votului majorității membrilor prezenți. În lipsa

declarării și consemnării rezultatelor votării membrilor CSM, este imposibil de a

determina numărul de voturi exprimate pro sau contra. De asemenea, contrar art.

l8 alin. (l) a Legii nr. 947, la examinarea chestiunii recurentului a participat

ministrul Justiției, Alexandru Tănase. Anterior, acesta și-a expus opinia asupra

vinovăției persoanelor implicate în cazul lui Andrei Braguța, inclusiv a lui Iurie

Obadă, emisiuni televizate din 13-14 ianuarie 2018. Acest fapt făcea imposibilă

participarea lui Alexandru Tănase la examinarea cauzei disciplinare.

fost soluționată de CSM fără cercetarea nemijlocită a materialelor dosarului penal

în cadrul căruia a fost dispusă arestarea preventivă a lui Braguța. CSM a luat

hotărârea doar în baza informațiilor din mass-media, a sesizării Procurorului

General, a autosesizării Inspecției Judiciare, explicațiilor Procurorului General și

inspectorului-judecător principal și a explicațiilor recurentului, ceea ce este

inadmisibil.

în conținutul hotărârii sale fapta care constituie abaterea disciplinară. CSM nu a

stabilit care acțiuni ale judecătorului fac dovada incompetenței sale profesionale

grave și evidente, nu a determinat caracterul lor grav și evident, și nici nu a

constatat incompetența profesională gravă și evidentă a judecătorului.

instanța de judecată privind inadmisibilitatea punerii în discuție de către CSM a

legalității și temeiniciei actului judecătoresc. Doar în cadrul unui control judiciar

al legalității încheierii judecătorului de instrucție și doar de către o instanță de

recurs, putea fi constatat atât faptul comiterii de către judecător a erorilor la

6

aplicarea măsurii preventive. Această interpretare a fost menționată și de Colegiul

disciplinar în hotărârea din 24 noiembrie 2017 de încetare a procedurii disciplinare.

Altfel, se încalcă principiul inviolabilității judecătorului consacrat de art. 19 alin.

(3) a Legii 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Conform art. 21 alin. (2)

al Legii 544, singurul temei de atragere la răspundere disciplinară a judecătorului

pentru hotărârea pronunțată este încălcarea, intenționată sau din neglijență gravă,

a legislației în procesul de înfăptuire a justiției - încălcare care constituie o altă

abatere disciplinară (art. 4, alin. (1), lit. (i) a Legii nr.178), care a fost imputată

inițial reclamantului, însă nu a fost constatată.

impune obligația asigurări unei îngrijiri medicale specializate și a unui tratament

adecvat pentru deținuții care suferă de boli mintale, obligații care nu pot fi imputate

judecătorului de instrucție la înfăptuirea justiției. Potrivit art. 187 CPP, doar

administrația instituției de detenție este obligată să asigure securitatea persoanei

deținute.

că nici partea acuzării, nici partea apărării și nici administrația instituției de

detenție nu au prezentat instanței de judecată dovada faptului că Andrei Braguța

suferea de tulburări psihice. Aceasta făcea imposibilă determinarea faptului dacă

învinuitului Braguta suferă de tulburări psihice. În lipsa demersului procurorului

cu privire la internarea învinuitului Braguța în instituția, judecătorul de instrucție

nu era îndreptățit să autorizeze internarea învinuitului în instituția medicală.

fiind inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Iurie Obadă, sau respingerea cererii

de recurs ca fiind neîntemeiată. Cât privește temeinicia cererii de recurs, în

conținutul acesteia nu se regăsesc temeiuri și/sau argumente ce ar combate

constatările instanței de fond.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

data emiterii hotărâri contestate), prevede următoarele:

„(4) Contestațiile împotriva hotărîrilor adoptate de colegiul disciplinar se

examinează conform prevederilor Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor.”

Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii

hotărâri contestate),

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al

majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4).

7

(2) Votarea se efectuează în lipsa persoanei al cărei caz este examinat și în

lipsa celorlalți invitați.

(3) Hotărârea se expune în scris și se semnează de președintele ședinței.

(4) În cazul în care un membru al Consiliului Superior al Magistraturii face

opinie separată, aceasta va fi motivată și se va anexa la hotărâre fără a i se da

citire.

(5) În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile

prevăzute la art. 22 alin.(4), membrul Consiliului care a înaintat sesizarea

privind faptele ce pot constitui abateri disciplinare nu participă la deliberare.”

178 din 25 iulie 2014 prevede următoarele:

„Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare

prevăzute de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative

atrage răspunderea disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o

abatere disciplinară în conformitate cu art.4.”

disciplinară a judecătorilor, în perioada relevantă, era următoarea:

„(1) Constituie abatere disciplinară:

…

b) emiterea unui act judecătoresc de dispoziție prin care, intenționat sau din

neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale

persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova

și de tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului

la care Republica Moldova este parte;

c) acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada

incompetenței profesionale grave și evidente;

…

i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a

justiției; … ”

disciplinară a judecătorilor prevede următoarele:

„(1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de

judecători poate fi înaintată de:

a) orice persoană interesată;

b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c) Colegiul de evaluare a performanțelor, în condițiile prevăzute la art.23

alin.(4) al Legii nr.154 din 5 iulie 2012 privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor;

8

d) Inspecția judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în

condițiile prevăzute de art.72 al Legii nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire

la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și în cazul recepționării

raportului privind rezultatele evaluării integrității instituționale, întocmit de

către Centrul Național Anticorupție.

(2) Subiecții prevăzuți la alin.(1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-

au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuțiilor de funcție ce

le dețin sau în baza informațiilor difuzate de mass-media.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

„(1) Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de

judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri:

a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul

administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a

cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat

în drepturile sale;”

„(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra

oportunității unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar

se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

prevede următoarele:

„(3) Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în

înfăptuirea justiției și pentru hotărîrea pronunțată dacă nu va fi stabilită, prin

sentință definitivă, vinovăția lui de abuz criminal.”

judecătorului prevede următoarele:

„(3) Judecătorul beneficiază doar de imunitate funcțională. Judecătorul nu

poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiției

și pentru hotărârea pronunțată, cu excepția cazului în care vinovăția acestuia

a fost stabilită prin sentință definitivă sau, în cadrul unei proceduri

9

disciplinare, s-a constatat intenția ori neglijența gravă în acțiunile sau

inacțiunile sale, care au dus la una dintre consecințele prevăzute la art.2007

alin.(1) lit.c) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002.”

Consiliului Europei CM/Rec(2010/12) prevede următoarele:

„66. Interpretarea legii, aprecierea faptelor sau ponderea probelor efectuate

de judecători la examinarea cauzelor nu ar trebui să atragă răspunderea civilă

sau disciplinară, cu excepția cazurile comise cu intenție sau din neglijență

gravă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

a fost declarat pe 11 februarie 2022. Prin urmare, recursul a fost depus peste mai

puțin de 30 de zile de la notificarea hotărârii contestate, adică a fost înaintat în

termen.

ședință, deoarece poziția acestora rezultă clar din documentele anexate la dosar,

iar circumstanțele de fapt relevante nu necesită o clarificare suplimentară.

recursului, Codul administrativ nu prevedea temeiuri de recurs. Conform art. 194

alin. (2) Cod administrativ, instanța de recurs examinează din oficiu hotărârile și

deciziile contestate în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material (a se vedea para. 337).

argumentele pe care se bazează și combate principalele argumente invocate de

recurent în fața CSM (a se vedea para. 16). Prin hotărârea contestată, Curtea de

Apel Chișinău a respins ca neîntemeiată acțiunea. Curtea de apel a combătut

fiecare argument esențial invocat de recurent (a se vedea para. 23).

discreționar la stabilirea abaterii disciplinarea, ci încălcarea legii de către CSM.

Recurentul solicită restabilirea în funcție, însă nu pe motiv că sancțiunea aplicată

a fost prea dură, ci deoarece fapta sa nu constituie o abatere disciplinară. Instanța

va verifica totuși dacă sancțiunea aplicată depășește limitele dreptului discreționar.

recurentul nu explică în ce temei prevăzut de art. 141 alin. (2) Cod administrativ,

în vigoare la ziua adoptării hotărârii primei instanțe și la ziua depunerii recursului,

hotărârea CSM urmează a fi consideră nulă. El doar pretinde că hotărârea CSM

urmează a fi anulată în temeiul art. 244 alin (1) lit. a), deoarece este ilegală și îi

lezează drepturile. Completul reiterează că doar ilegalitățile grave, care pot pune

10

în discuție decizia luată, pot servi drept motiv pentru anularea unui act

administrativ individual.

la procedura administrativă, completul notează că acesta nu a participat la

adoptarea hotărârii CSM. Curtea de apel a constatat că nu există probe că ministrul

Tănase a făcut declarații cu privire la vinovăția recurentului în comiterea abaterii

disciplinare până la hotărârea CSM. În recurs, recurentul nu a prezentat argumente

care ar confirma că această concluzie este vădit nerezonabilă. Completul de

asemenea reiterează argumentul curții de apel că recurentul nu a recuzat ministrul

Justiției, chiar dacă a avut această posibilitate. În orice caz, hotărârea CSM a fost

adoptată de nouă membri ai CSM și nici un membru nu a avut opinie separată.

Potrivit CSM, hotărârea a fost adoptată cu vot unanim. Prin urmare, chiar dacă

acest argument ar fi fost întemeiat, el nu poate pune în discuție decizia adoptată de

CSM în procedura disciplinară.

de un CSM în care o parte importantă o reprezentau profesorii universitari

desemnați politic și ministrul Justiției. El a invocat hotărârea CtEDO Olecsandr

Volkov v. Ucraina. Completul notează că de o mai mare relevantă pentru

examinarea acestui argument este hotărârea CtEDO Catană v. Modova, din 21

februarie 2023. Completul notează că, spre deosebire de cauza Catană, în această

cauză sancțiunea disciplinară a fost aplicată de un organ în care mai mult de

jumătate erau judecători (a se vedea para. 17). Mai mult, spre deosebire de cauza

Olecsandr Volkov, competența instanțelor judecătorești de a examina acțiunea

recurentului nu era limitată, acestea putând examina atât procedura adoptării

actului administrativ, cât și fondul cauzei administrative și proporționalitatea

sancțiunii aplicate, și anula hotărârea CSM. Prin efectul anulării hotărârii CSM,

demiterea din funcția de judecător nu mai produce efecte. Prin urmare, acest

argument este nefondat.

au fost examinate materialele cauzei penale. Completul menționează că CSM și-a

format concluzia sa în baza materialelor din dosarul administrativ. Recurentul nu

a menționat ce erori de fapt au fost admise de CSM. Prin urmare, acest argument

este nefondat.

prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor fără sesizarea Colegiului de evaluare a performanțelor

judecătorilor. CSM a ajuns la concluzia că interpretarea dată nu rezultă din lege (a

se vedea para. 16). Completul este de acord cu poziția CSM potrivit căreia, în

august 2017, din Legea nr. 178 nu rezulta că doar Colegiul de evaluare a

performanțelor judecătorilor poate depune o sesizare cu privire la abaterea

disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178. Art. 19 alin. (1)

11

din această lege (a se vedea para 36) stabilește subiecții care pot face sesizări, însă

nu limitează subiecții în privința abaterii disciplinare pe care o pot sesiza. Astfel,

atât Inspecția judiciară cât și Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorului,

pot sesiza orice abatere disciplinară pe care o stabilesc în activitatea sa. Inspecția

judiciară poate formula sesizări, după cum prevede art. 19 alin. (2), și în baza

informațiilor din mass-media. Prin urmare, acest argument este nefondat.

arestării preventive față de o persoană care suferea de tulburări psihice. Recurentul

susține că CSM nu poate pune în discuție temeinicia unei hotărâri judecătorești

irevocabile, acest fapt urmând a fi discutat doar în căile de atac. O abordarea

contrară ar încălca art. 19 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

CSM a examinat acest argument și l-a respins, având în vedere caracterul evident

și grav al abaterii admise de recurent, invocând și o opinie a Comisiei de la Veneția

care în permitea să facă acest lucru. Prima instanța a subscris poziției CSM.

Completul notează în primul rând că art. 19 din Legea cu privire la statutul

judecătorului se referă la inviolabilitatea judecătorului, adică la imunitatea penală

și contravențională a judecătorului. El nu interzice discutarea în cadrul procedurii

disciplinare a greșelilor grave și evidente admite la judecător la adoptarea

hotărârilor. Acest fapt rezultă și din modificarea ulterioară a art. 19 alin. (3) (a se

vedea para. 42). Completul reiterează și poziția Comitetului de Miniștri al

Consiliului Europei în această materie. Interpretarea legii, aprecierea faptelor sau

ponderea probelor efectuate de judecători pot fi puse în discuție în cadrul

procedurii disciplinare în cazul abaterilor comise cu intenție sau din neglijență

gravă (a se vedea para. 42). Aceeași poziție este împărtășită și de către Comisia de

la Veneția (a se vedea Opinia nr. 880/2017, para. 18-19) și Consiliul Consultativ

al Judecătorilor Europeni (a se vedea Opinia recentă a CCJE(2024)5, para. 12).

Prin urmare, și acest argument al recurentului este nefondat. Acest fapt rezultă și

din textul art. 4 alin (1) al Legii nr. 178. Astfel, în cazul a cel puțin trei abateri

disciplinare poate fi pusă în discuție legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești

adoptate de judecător (a se vedea para. 35). Recomandările de mai sus nu

condiționează pornirea procedurii disciplinare de casarea anterioară a acestei

hotărâri. În cazul de față, casarea încheierii din 18 august 2017, prin care recurentul

a dispus arestarea preventivă a lui Andrei Braguța, nici nu mai era rațională,

deoarece arestarea preventivă dispusă de recurent a fost schimbată cinci zile mai

târziu de un alt judecător.

că CSM nu a stabilit care acțiuni ale judecătorului fac dovada incompetenței sale

profesionale grave și evidente, care să confirme incompetența profesională gravă

și evidentă. În ședința de judecată din 18 august 2017, însăși recurentul a constatat

că are dubii privind starea psihică a lui Braguța. Ultimul s-a dezbrăcat nud, vorbea

incoerent și avea un comportament inadecvat. Avocatul ultimului a declarat că

acesta a fost recent externat din spitalul de psihiatrie, iar părinții lui Braguța sunt

12

gata să-l preia pentru îngrijiri. În încheierea sa prin care a dispus arestarea

preventivă a lui Braguta, recurentul însăși a menționat despre necesitatea

verificării stării psihice a lui Braguța. CSM a descris unele dintre aceste fapte în

hotărârea sa și a constatat că, în asemenea circumstanțe, Andrei Braguța nu putea

fi arestat. În pofida acestui lucru, recurentul a dispus arestarea lui Braguța, ceea ce

confirmă incompetența profesională gravă și evidentă. Recurentul nu a explicat de

ce consideră că această concluzie depășește limitele dreptului discreționar. Din

contra, recurentul susține că el nu putea cunoaște la 18 august 2017 că Braguța

avea dereglări psihice. Acest argument al recurentului nu se conciliază cu procesul-

verbal al ședinței de judecată din 18 august 2017 și încheierea de arestare a lui

Braguța emisă de recurent. Completul nu găsește concluzia CSM cu privire la

comiterea abaterii disciplinare ca fiind adoptată cu încălcarea limitelor dreptului

discreționar. Completul reiterează că, după cum prevede art. 225 alin. (1) Cod

administrativ, instanța de contencios administrativ nu este competentă să se

pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.

din funcția de judecător. CSM a motivat decizia sa prin știrbirea imaginii autorității

judecătorești, afectarea gravă a procesului de înfăptuire a justiției, urmările grave

care au survenit în rezultatul aplicării arestării preventive (a se vedea para. 17).

Tulburarea psihică a lui Andrei Braguța era evidentă pentru oricine, ceea ce

excludea arestarea preventivă. În pofida faptului că avocatul a menționat despre

externarea recentă a clientului său din instituția psihiatrică și disponibilitatea

părinților de a-l prelua pe Braguța, recurentul nu a reacționat și a dispus arestarea

lui Braguța. Câteva zile mai târziu, Braguța a decedat. În toată perioada procedurii

disciplinare, recurentul nu a admis niciodată că a comis vreo încălcare. Mai mult,

el evita să se refere la circumstanțele evidente din ședința de judecată din 18 august

2017, care confirmau tulburarea psihică a lui Braguța, precum și la disponibilitatea

părinților lui Braguța de a avea grijă de ultimul. Completul nu consideră sancțiunea

disproporționată în această cauză.

legală și întemeiată, iar motivele recursului invocate în speță în esență sunt similare

celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a

pronunțat în modul corespunzător, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul depus de Iurie Obadă;

Menține hotărârea din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

13

Iurie Obadă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Procuratura

Generală privind contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

Vladislav Gribincea

Ion Malanciuc

14