2ra-1006/23 — restituirea prestatiei, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- restituirea prestatiei, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1006/23 — restituirea prestatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Savva Ion,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Savva Ion
împotriva Cabinetului Avocatului „Tica Sergiu” privind restituirea prestației și
încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți
Dosarul nr. 2ra-1006/23
NR. PIGD 2-22003801-01-2ra-19072023
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432, alin. (2), alin. (3) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Bălți, sediul Sângerei (I. Malcoci)
Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Savva Ion,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 ianuarie 2022 Savva Ion a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Cabinetului Avocatului „Tica Sergiu” privind restituirea prestației și
repararea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că la 22
aprilie 2019 s-a înțeles cu avocatul Tica Sergiu, ca ultimul să-l reprezinte în instanța
de judecată pe cauza restituirii averea părinților confiscată în anul 1949. Pentru
prestarea serviciilor avocatul Tica Sergiu a solicitat suma de 10 000 lei. În acest sens
a semnat două formulare curate cu cifra inclusă de 10 000 lei. Suma solicitată a fost
transmisă avocatului de către reclamant cu un set de acte.
Susține reclamantul că a semnat contractul de asistență juridică fără a fi
îndeplinite rubrici cu text. La întrebările sale avocatul Tica Sergiu explica că nu
dispune de timp suficient pentru a include condițiile în contract și ca va reveni mai
târziu cu contractul completat. Invocă reclamantul că nu a semnat mandat avocațional
prin care Tica Sergiu să desfășoare activitatea în interesele sale.
În luna iulie 2020, prin scrisoare expediată în adresa avocatului Tica Sergiu, a
renunțat la serviciile acestuia, pe motiv că avocatul nu i-a prezentat dovada faptului
că serviciile au fost prestate, totodată a solicitat restituirea sumei.
În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, a expediat în adresa
pârâtului în lunile august și septembrie somațiile, prin care a solicitat restituirea
sumei, însă fără rezultat.
Reclamantul consideră că prin comportamentul pârâtului i-a fost cauzat atât
prejudiciu material, cât și moral.
Solicită Savva Ion încasarea de la avocatul Tica Sergiu a prestației în mărime
de 10 000 lei pentru neexecutarea obligației și prejudiciului moral în mărime de 10
000 lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei
acțiunea depusă de Savva Ion împotriva Cabinetului Avocatului „Tica Sergiu” s-a
respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 07 noiembrie 2022, în termenul legal, Savva Ion a declarat apel împotriva
2
hotărârii din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, solicitând
casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
declarat de Savva Ion și s-a menținut hotărârea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul Sângerei.
Instanța de apel a menționat că la 22 aprilie 2019 reclamantul Savva Ion a
încheiat cu avocatul Tica Sergiu un contract de asistență juridică și a achitat suma de
10 000 lei pentru serviciile contractate.
Instanța de apel a specificat că reclamantului Savva Ion i s-a înmânat un
exemplar al contractului fără indicarea în conținut a serviciilor concrete care urmează
să fie efectuate, însă ambele părți au confirmat în instanța de apel că între ele a avut
loc o înțelegere cu privire la faptul că avocatul urma să formuleze în interesele
apelantului o cerere în adresa Comisiei speciale privind restituirea valorii bunurilor
persoanelor supuse represiunilor politice de pe lângă Consiliul raional Sîngerei, cu
anexarea actelor corespunzătoare.
Astfel, prin semnarea contractului de asistență juridică și achitarea
onorariului în mărime de 10000 lei, Savva Ion și-a exprimat consimțământul pentru
ca avocatul Tica Sergiu să-i reprezinte interesele în soluționarea pe cale extrajudiciară
a chestiunii privind restituirea valorii averii confiscate.
Întru respingerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material,
instanța de apel a menționat că din analiza detaliată a materialelor cauzei s-a
demonstrat cu certitudine executarea conformă de către ambele părți ale contractului
de asistență juridică nr.009 din 22.04.2019 a obligațiunilor asumate prin achitarea
onorariului convenit în mărime de 10 000 lei de către clientul Savva Ion și acordarea
asistenței juridice de către avocatul Tica Sergiu prin acumularea materialelor,
efectuarea interpelărilor, înaintarea cererilor, studierea actelor și a legislației, fapt
care exclude obligația avocatului Tica Sergiu de restituire a prestației în mărime de
10000 lei, primită cu titlu de onorariu.
Instanța de apel a respins argumentele apelantului Savva Ion, precum că
dânsul nu a încheiat niciun contract cu avocatul Tica Sergiu, or materialele cauzei
confirmă existența și încheierea unui asemenea contract în formă scrisă (f.d. 8), iar că
în conținutul acestuia nu sunt indicate condițiile acordului, aceasta nu presupune că
părțile nu au ajuns la un acord privind condițiile esențiale ale acestuia, contrariul
fiind stabilit prin declarațiile părților.
Respingând pretenția privind repararea prejudiciului moral în mărime de 10
000 lei, Curtea de Apel Bălți a menționat că, apelantul, prin prisma dispozițiilor art.
118 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu a probat cauzarea lui a prejudiciului moral
de către avocatul Tica Sergiu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 iunie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Savva Ion a depus recurs
împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului și casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.
3
În motivarea recursului recurentul a invocat că concluziile instanțelor de
judecată expuse în hotărâri sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și nu au fost
constatate circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei.
La data de 26 iulie 2023 Curtea Supremă de Jutiție a expediat intimatului
Tica Sergiu copia recursului pentru a depune referință, însă acesta nu și-a valorificat
dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) reglementează că:
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu
trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod
eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) statuează că:
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b)
cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora
ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) stabilește că:
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
4
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul
inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se expediază părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul declarării recursului, decizia instanței de apel a fost
adoptată la 28 martie 2023 și recepționată de către recurentul Savva Ion la data de 30
mai 2023 (f.d. 208). Astfel, recursul depus la 29 iunie 2023 este în termen.
Din analiza recursului declarat rezultă că Savva Ion a invocat temei de
admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), lit. a) și c) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a
făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin.2, lit. a) și c) – aplicarea
unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că
normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele
respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului, și anume, dacă cauza a fost judecată de
un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; în judecarea cauzei au
fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar
lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de
către Savva Ion nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a
normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
5
Justiție apreciază recursul declarat de către Savva Ion ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de prevederile art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul
de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de către Savva Ion împotriva deciziei
din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6