2ra-1006/23 — restituirea prestatiei, repararea prejudiciului moral

La 12 ianuarie 2022 Savva Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cabinetului Avocatului „Tica Sergiu” privind restituirea prestației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că la 22 aprilie 2019 s-a înțeles cu avocatul Tica Sergiu, ca ultimul să-l reprezinte în instanța de judecată pe cauza restituirii averea părinților confiscată în anul 1949. Pentru prestarea serviciilor avocatul Tica Sergiu a solicitat suma de 10 000 lei. În acest sens a semnat două formulare curate cu cifra inclusă de 10 000 lei. Suma solicitată a fost transmisă avocatului de către reclamant cu un set de acte.

Susține reclamantul că a semnat contractul de asistență juridică fără a fi îndeplinite rubrici cu text. La întrebările sale avocatul Tica Sergiu explica că nu dispune de timp suficient pentru a include condițiile în contract și ca va reveni mai târziu cu contractul completat. Invocă reclamantul că nu a semnat mandat avocațional prin care Tica Sergiu să desfășoare activitatea în interesele sale.

În luna iulie 2020, prin scrisoare expediată în adresa avocatului Tica Sergiu, a renunțat la serviciile acestuia, pe motiv că avocatul nu i-a prezentat dovada faptului că serviciile au fost prestate, totodată a solicitat restituirea sumei.

În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, a expediat în adresa pârâtului în lunile august și septembrie somațiile, prin care a solicitat restituirea sumei, însă fără rezultat.

Reclamantul consideră că prin comportamentul pârâtului i-a fost cauzat atât prejudiciu material, cât și moral.

Solicită Savva Ion încasarea de la avocatul Tica Sergiu a prestației în mărime de 10 000 lei pentru neexecutarea obligației și prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

Instanța de apel a menționat că la 22 aprilie 2019 reclamantul Savva Ion a încheiat cu avocatul Tica Sergiu un contract de asistență juridică și a achitat suma de 10 000 lei pentru serviciile contractate.

Instanța de apel a specificat că reclamantului Savva Ion i s-a înmânat un exemplar al contractului fără indicarea în conținut a serviciilor concrete care urmează să fie efectuate, însă ambele părți au confirmat în instanța de apel că între ele a avut loc o înțelegere cu privire la faptul că avocatul urma să formuleze în interesele apelantului o cerere în adresa Comisiei speciale privind restituirea valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice de pe lângă Consiliul raional Sîngerei, cu anexarea actelor corespunzătoare.

Astfel, prin semnarea contractului de asistență juridică și achitarea onorariului în mărime de 10000 lei, Savva Ion și-a exprimat consimțământul pentru ca avocatul Tica Sergiu să-i reprezinte interesele în soluționarea pe cale extrajudiciară a chestiunii privind restituirea valorii averii confiscate.

Întru respingerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material, instanța de apel a menționat că din analiza detaliată a materialelor cauzei s-a demonstrat cu certitudine executarea conformă de către ambele părți ale contractului de asistență juridică nr.009 din 22.04.2019 a obligațiunilor asumate prin achitarea onorariului convenit în mărime de 10 000 lei de către clientul Savva Ion și acordarea asistenței juridice de către avocatul Tica Sergiu prin acumularea materialelor, efectuarea interpelărilor, înaintarea cererilor, studierea actelor și a legislației, fapt care exclude obligația avocatului Tica Sergiu de restituire a prestației în mărime de 10000 lei, primită cu titlu de onorariu.

Instanța de apel a respins argumentele apelantului Savva Ion, precum că dânsul nu a încheiat niciun contract cu avocatul Tica Sergiu, or materialele cauzei confirmă existența și încheierea unui asemenea contract în formă scrisă (f.d. 8), iar că în conținutul acestuia nu sunt indicate condițiile acordului, aceasta nu presupune că părțile nu au ajuns la un acord privind condițiile esențiale ale acestuia, contrariul fiind stabilit prin declarațiile părților.

Respingând pretenția privind repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, Curtea de Apel Bălți a menționat că, apelantul, prin prisma dispozițiilor art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu a probat cauzarea lui a prejudiciului moral de către avocatul Tica Sergiu.

În motivarea recursului recurentul a invocat că concluziile instanțelor de judecată expuse în hotărâri sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și nu au fost constatate circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei.

La data de 26 iulie 2023 Curtea Supremă de Jutiție a expediat intimatului Tica Sergiu copia recursului pentru a depune referință, însă acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.

Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că: „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementează că: „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că: „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) stabilește că: „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea 4 greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă, reglementează că: ,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Din analiza recursului declarat rezultă că Savva Ion a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), lit. a) și c) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin.2, lit. a) și c) – aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Savva Ion nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de 5 Justiție apreciază recursul declarat de către Savva Ion ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de prevederile art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,