3r-287/24 — Contestarea actelor administrative

La 22 septembrie 2022 Colegiul de Studii Administrative și Fiscale s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, terț Vadim Gribincea, prin care a solicitat: - anularea procesului-verbal de control al Inspectoratului de Stat al Muncii nr. PV- ISM2022-00895 din 22 august 2022, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea înaintată de Colegiul de Studii Administrative și Fiscale împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, cu participarea terțului Vadim Gribincea privind contestarea actelor administrative, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 02 ianuarie 2024 Colegiul de Studii Administrative și Fiscale a depus apel (nemotivat) împotriva hotărârii din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de Colegiul de Studii Administrative și Fiscale, din motivul că motivarea apelului nu a fost depusă după în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

La data de 18 noiembrie 2024 Colegiul de Studii Administrative și Fiscale, reprezentată de avocatul Cibric Ruslan a depus recurs împotriva încheierii din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, și anularea încheierii instanței de apel.

În motivarea recursului, s-a invocat că la data de 01 sau 02 noiembrie 2024 a observat pe poșta electronică încheierea din 24 octombrie 2024.

A susținut că expedierea hotărârii motivate a primei instanțe a avut loc prin poșta electronică, indicată în materialele dosarului. În opinia recurentului, acesta nu înseamnă că el și-a dat consimțământul la expedierea actului judecătoresc prin poșta electronică. Or, comunicarea actului judecătoresc ar trebui să aibă loc cu confirmarea acceptării documentului.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrative: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil”.

Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ, „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.

Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil: „(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într- un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, „notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”. 14.. Art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății informaționale: „comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege”. 3

Art. 21 alin.(1) Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății informaționale: „comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat”.

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.

Art. 98 alin. (1) din Codul administrativ: „dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia”

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate”

Conform materialelor cauzei, încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificată reprezentantului recurentului Colegiul de Studii Administrative și Fiscale, avocatului Cibric Ruslan prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică: xxxxx, la data de 31 octombrie 2024 (f.d. 94).

Adresa respectivă este indicată în cererea de apel (f.d. 71) și cererea de recurs (f.d. 98), precum și în mandatul avocațial (f.d. 37). Prin urmare, instanța a considerat că recurentul și reprezentantul acestuia și-au dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice reținute în materialele dosarului.

Faptul recepționării încheierii instanței de apel a fost menționat de însuși Cibric Ruslan în cererea de recurs.

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin 4 mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează incontestabil că încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului, avocatului Cibric Ruslan la data de 31 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice a acestuia și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

În acest context, instanța de recurs menționează că, în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică, notificarea se consideră ajunsă la destinatar când poate fi accesată de către destinatar. Deci, ține de responsabilitatea destinatarului de a verifica poșta electronică, mai cu seamă când este de interesul său să prezinte un act. Prin urmare, sunt neîntemeiate mențiunile reprezentantului recurentului, avocatului Cibric Ruslan că a observat încheierea instanței de apel pe poșta electronică pe data de 01 sau 02 noiembrie 2024.

Completul de judecată reține că până a se expune referitor la argumentele invocate în recurs cu privire la legalitatea încheierii contestate, instanța de recurs urmează să verifice dacă la caz a fost sau nu respectat termenul de depunere a recursului.

Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 Cod administrativ, termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca în ordine de recurs încheierea din 24 octombrie a Curții de Apel Chișinău de către Colegiul de Studii Administrative și Fiscale, reprezentată de avocatul Cibric Ruslan, și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție, respectiv, la 01 noiembrie 2024 și a expirat la data de 15 noiembrie 2024, zi de vineri.

Cu toate acestea, recurentul a depus recursul la 18 noiembrie 2024, adică după expirarea termenului stabilit de lege, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri, prin anumite probe.

Recurentul nu a depus o cerere cu privire la repunerea recursului în termen și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege. 5

Instanța de recurs notează că Cibric Ruslan, în calitate de avocat, este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a recursului împotriva încheierii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65 alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Astfel, reprezentantul recurentului, avocatul Cibric Ruslan trebuia să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale și fiind interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile persoanei reprezentate de acces la instanță.

Instanța de recurs relevă că recurentul, fiind cel interesat în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță. Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).

Din considerentele menționate și ținând cont de faptul că recurentul nu a respectat prevederile articolului 242 Cod administrativ, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Colegiul de Studii Administrative și Fiscale, reprezentată de avocatul Cibric Ruslan.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs după expirarea termenului stabilit de lege, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Ținând cont de art. 230, 243 alin. (1) lit. a), alin. (2) Cod administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Colegiul de Studii Administrative și Fiscale, reprezentată de avocatul Cibric Ruslan, împotriva încheierii din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6