3rh-18/24 — Contestarea actului administrativ

La 24 aprilie 2018, Ivan Gheorghiev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia și Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, solicitând anularea deciziei din 5 februarie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia, prin care i-a fost refuzat în stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, acțiunea depusă de Ivan Gheorghiev a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul declarat de Ivan Gheorghiev și a fost menținută hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia.

Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul depus de Ivan Gheorghiev.

Prin încheierea din 4 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev împotriva încheierii din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție din motiv că aceasta nu se supune revizuirii. Or, cererea de revizuire depusă împotriva încheierilor judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise de către Curtea Supremă de Justiție în privința acestora nu se supun revizuirii.

La 17 decembrie 2019, Ivan Gheorghiev a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia și a deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea actelor judecătorești contestate, cu rejudecarea cauzei în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 25 februarie 2020, Ivan Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de încheiere, prin care să fie admisă cererea de revizuire depusă împotriva hotărârii din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia și a deciziei din 6 noiembrie 2018 1 a Curții de Apel Cahul cu dispunerea casării actelor judecătorești enunțate și rejudecarea cauzei.

Prin decizia din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul depus de Ivan Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, și s-a menținut încheierea din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul.

La 26 iulie 2024, Ivan Gheorghiev a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a deciziei din 08 mai 2020. 10.1. În susținerea cererii de revizuire a indicat că, la 08 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție i-a respins recursul și a menținut încheierea din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul. Cauza civilă, în ordine de recurs, a fost examinată de completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, format din judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas și Nina Vascan. Revizuentul a opinat că judecătorii nominalizați nu erau în drept să examineze cererea de recurs. Or, la 08 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, prin care, poporul Republicii Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și incompetent. Prin urmare, decizia din 08 mai 2020 nu a fost adoptată de o instanță de judecată independentă și imparțială, iar judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas și Nina Vascan, începând cu 09 iunie 2019 nu aveau dreptul de a deține funcții de judecători și de a înfăptui justiția în Republica Moldova.

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că „Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă reglementează că: „ Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează: „ (1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;

Inițial, Completul de judecată notează că cererea de revizuire este semnată de Ivan Gheorghiev, cât și de Nicolae Daniliuc, în calitate de reprezentant al lui Ivan Gheorghiev, însă potrivit listei avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat pentru anul 2024, aprobată de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Nicolae Daniliuc nu este inclus în această listă.

Drept urmare, Nicolae Daniliuc nu are calitatea de reprezentant al lui Ivan Gheorghiev în cauza de contencios administrativ, iar semnarea și depunerea cererii de revizuire de către acesta contravine prevederilor art. 75 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev rezultă că revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Important este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

La caz, Ivan Gheorghiev a invocat că decizia a cărei revizuire se solicită, conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, nu a fost adoptată de o instanță 3 de judecată independentă și imparțială, făcând trimitere la Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, circumstanțele invocate de către Ivan Gheorghiev nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția adoptată de instanța de recurs.

De altfel, instanța de revizuire relevă că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Prin urmare, Completul de judecată relevă că admiterea cererii de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev împotriva deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri 4 irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

În consecință, căile extraordinare de atac nu pot fi admise decât în cazul existenței unor "defecte fundamentale"; ale hotărârii, iar raportat la speța de față, revizuirea deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, Completul de judecată nu a identificat nici o circumstanță substanțială și imperativă de natură să justifice redeschiderea procesului.

Astfel, reieșind din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire a deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție depusă de Ivan Gheorghiev nu corespunde rigorilor art. 449 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de respingere a acesteia ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu 195 și art. 230 din Codul administrativ, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev, împotriva deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 5