3rh-18/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
3rh-18/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan
Gheorghiev
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de de Ivan Gheorghiev împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Taraclia și Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție
(Dosarul nr. 3rh-18/24
NR. PIGD 2-18013592-01-3rh-02082024)
Cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul art. 449 alin. b) din Codul de
procedură civilă.
Instanța de revizuire: Curtea de Apel Cahul, V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, N.
Vascan
18 decembrie 2024
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de Ivan
Gheorghiev,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 aprilie 2018, Ivan Gheorghiev a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia și Casei Naționale de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova, solicitând anularea deciziei din 5 februarie
2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia, prin care i-a fost refuzat în
stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, acțiunea
depusă de Ivan Gheorghiev a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Prin decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul
declarat de Ivan Gheorghiev și a fost menținută hotărârea din 11 iunie 2018 a
Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia.
Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat
inadmisibil recursul depus de Ivan Gheorghiev.
Prin încheierea din 4 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins
ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev împotriva încheierii
din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție din motiv că aceasta nu se supune
revizuirii. Or, cererea de revizuire depusă împotriva încheierilor judecătorești care
nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise de către Curtea Supremă de
Justiție în privința acestora nu se supun revizuirii.
La 17 decembrie 2019, Ivan Gheorghiev a depus cerere de revizuire împotriva
hotărârii din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia și a deciziei din 6
noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea cererii de revizuire,
casarea actelor judecătorești contestate, cu rejudecarea cauzei în prima instanță, în
alt complet de judecată.
Prin încheierea din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev.
Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 25 februarie 2020, Ivan Gheorghiev,
reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, a declarat recurs, solicitând admiterea
acestuia, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de
încheiere, prin care să fie admisă cererea de revizuire depusă împotriva hotărârii din
11 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia și a deciziei din 6 noiembrie 2018
1
a Curții de Apel Cahul cu dispunerea casării actelor judecătorești enunțate și
rejudecarea cauzei.
Prin decizia din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul
depus de Ivan Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, și s-a menținut
încheierea din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul.
La 26 iulie 2024, Ivan Gheorghiev a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea
cererii de revizuire, casarea integrală a deciziei din 08 mai 2020.
10.1. În susținerea cererii de revizuire a indicat că, la 08 mai 2020, Curtea
Supremă de Justiție i-a respins recursul și a menținut încheierea din 13 februarie
2020 a Curții de Apel Cahul. Cauza civilă, în ordine de recurs, a fost examinată de
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, format din judecătorii Tamara
Chișca-Doneva, Maria Ghervas și Nina Vascan. Revizuentul a opinat că judecătorii
nominalizați nu erau în drept să examineze cererea de recurs. Or, la 08 iunie 2019,
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39, prin care a fost adoptată
Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica
Moldova, prin care, poporul Republicii Moldova prin vot majoritar și incontestabil
a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și incompetent. Prin urmare, decizia
din 08 mai 2020 nu a fost adoptată de o instanță de judecată independentă și
imparțială, iar judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas și Nina Vascan,
începând cu 09 iunie 2019 nu aveau dreptul de a deține funcții de judecători și de a
înfăptui justiția în Republica Moldova.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ statuează că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art.169–171.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că
„Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor
instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.
Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte
esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește
că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei.”
Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează:
„ (1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;
MOTIVAREA INSTANȚEI
2
Inițial, Completul de judecată notează că cererea de revizuire este semnată
de Ivan Gheorghiev, cât și de Nicolae Daniliuc, în calitate de reprezentant al lui Ivan
Gheorghiev, însă potrivit listei avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat
pentru anul 2024, aprobată de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
Nicolae Daniliuc nu este inclus în această listă.
Drept urmare, Nicolae Daniliuc nu are calitatea de reprezentant al lui Ivan
Gheorghiev în cauza de contencios administrativ, iar semnarea și depunerea cererii
de revizuire de către acesta contravine prevederilor art. 75 alin.(1) din Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate
circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale
pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile
declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă
care poartă un caracter exhaustiv.
Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie
invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate
circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate
în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.
Din conținutul cererii de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev rezultă că
revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul
de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în cazul în care
se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este
important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat
obiectiv până la pronunțarea hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe
concludente.
Important este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării
hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a
avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la momentul pronunțării
hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit
irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei.
Este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie
fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești
rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul
că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când
sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.
La caz, Ivan Gheorghiev a invocat că decizia a cărei revizuire se solicită,
conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, nu a fost adoptată de o instanță
3
de judecată independentă și imparțială, făcând trimitere la Hotărârea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
circumstanțele invocate de către Ivan Gheorghiev nu pot servi drept temei pentru
admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut
de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și ca rezultat indică la caracterul
declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt
al dezacordului revizuentei cu soluția adoptată de instanța de recurs.
De altfel, instanța de revizuire relevă că revizuirea este o cale de atac de
retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a
hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice,
care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără
motive legale.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar
competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a
corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă
examinare.
Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din
aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității
raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești
dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în
discuție (cazul Brumărescu contra României).
Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o
parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii
doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența
instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Prin urmare, Completul de judecată relevă că admiterea cererii de revizuire
depusă de Ivan Gheorghiev împotriva deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de
Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității
raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.
În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a
menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune
respectarea principiului preeminenței dreptului.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul
securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau
o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție
(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest
principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri
4
irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă
determinare a cauzei.
În consecință, căile extraordinare de atac nu pot fi admise decât în cazul
existenței unor "defecte fundamentale"; ale hotărârii, iar raportat la speța de față,
revizuirea deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, Completul de
judecată nu a identificat nici o circumstanță substanțială și imperativă de natură să
justifice redeschiderea procesului.
Astfel, reieșind din considerentele menționate și având în vedere că cererea
de revizuire a deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție depusă de Ivan
Gheorghiev nu corespunde rigorilor art. 449 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
respingere a acesteia ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu 195 și art. 230 din Codul administrativ, art. 453 alin. (1)
lit. a) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan Gheorghiev,
împotriva deciziei din 08 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
5