3ra-345/20 — contestarea actului administrativ

3ra-345/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-345/2020

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (Sv. Caitaz)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

Î N C H E I E R E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Pîrciu Pavel,

reprezentat de avocatul Seghei Rusev,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Pîrciu Pavel împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir și Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost respins apelul declarat de Pîrciu Pavel și avocatul Rusev Serghei împotriva

hotărârii din 21 august 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir,

c o n s t a t ă :

La 31 ianuarie 2018 Pîrciu Pavel a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Cantemir, solicitând recunoașterea ilegală a deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Cantemir nr. 39/2017/14305 din 02 noiembrie 2017 și răspunsul

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-2292/17 din 12 ianuarie 2018, în partea

ce ține de neincluderea în stagiul de cotizare a perioadei de activitate în cadrul SC

„Obreser-RGM” SRL începând cu data de 10 octombrie 1999 până la 01

septembrie 2004 și refuzul la stabilirea pensiei anticipate pentru limita de vârstă;

obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir și Casei Naționale de

Asigurări Sociale să-i includă în stagiul de cotizare perioada de activitate în cadrul

SC „Obreser-RGM” SRL începând cu data de 10 octombrie 1999 până la 01

septembrie 2004, cu stabilirea pensiei anticipate pentru limita de vârstă și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 martie 2017 s-a adresat

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir cu cerere prin care a solicitat

stabilirea pensiei anticipate pentru limita de vârstă în conformitate cu art. 15/1 al

Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

1

La 10 aprilie 2017 a primit decizia privind refuzul la stabilirea pensiei

anticipate pentru limita de vârstă, prin care, din lipsa unor acte confirmative a unor

perioade de muncă, a fost informat că deține un stagiu de cotizare de 30 ani și 4

luni, deși este nevoie să aibă un stagiu de cotizare de 33 ani.

Reclamantul a menționat că după ce a obținut suplimentar niște acte

confirmative a perioadelor neincluse în stagiul de cotizare s-a adresat Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir cu cerere prealabilă, prin care a solicitat

recalcularea obiectivă a stagiului de cotizare și stabilirea pensiei anticipate pentru

limita de vârstă în conformitate cu prevederile art. 15/1 al Legii nr. 156 din 14

octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

La data de 04 noiembrie 2017, prin intermediul poștei, a primit decizia nr.

39/2017/14305 din 02 noiembrie 2017 privind refuzul la stabilirea pensiei

anticipate pentru limita de vârstă, prin care i s-a admis parțial cererea înaintată și s-

a inclus în stagiul de cotizare perioada de activitate 30 august 1978 – 01

septembrie 1979 în sovhozul „Miciurin”, însă nu i s-a inclus perioada de activitate

10 octombrie 1999 – 01 septembrie 2004, în care a activat în calitate de inginer-

tehnolog la SC „Obreser-RGM” SRL.

A relatat reclamantul că la 30 noiembrie 2017 a contestat decizia emisă de

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cantemir, solicitând anularea parțială a

deciziei nr. 39/2017/14305 din 02 noiembrie 2017, în partea neincluderii stagiului

de muncă la SC „Obreser-RGM” SRL și emiterea unei decizii noi prin care să-i fie

inclus în stagiul de cotizare și perioada de activitate în cadrul SC „Obreser-RGM”

începând cu 10 octombrie 1999 – 01 septembrie 2004, cu stabilirea pensiei

anticipate pentru limita de vârstă.

La 16 ianuarie 2018, prin intermediul poștei, a recepționat răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. P-2292/17 din 12 ianuarie 2018, prin care i s-a

respins cererea de stabilire a pensiei anticipate pentru limita de vârstă din motiv că

nu are stagiul de cotizare de 33,5 ani, solicitându-i-se concomitent să prezinte de la

angajatorul SC „Obreser-RGM” SRL declarația persoanei asigurate pe angajații

întreprinderii în perioada 10 octombrie 1999 – 01 septembrie 2004.

Reclamantul a specificat că nu este de acord cu decizia CTAS Cantemir și cu

răspunsul CNAS, deoarece consideră că autoritățile respective în mod ilegal au

refuzat să-i includă în stagiul de cotizare perioada de activitate la SC „Obreser-

RGM” SRL de la data de 10 octombrie 1999 până la 01 septembrie 2004, ce

reprezintă o perioadă de cotizare de 4 ani și 11 luni or, activitatea lui la SC

„Obreser-RGM” SRL se dovedește prin înscrisurile efectuate în carnetul său de

muncă.

A mai invocat reclamantul că în perioada în care a activat la SC „Obreser-

RGM” SRL în calitate de inginer-tehnolog i s-a stabilit și calculat un salariu lunar

pentru munca efectuată, însă angajatorul nu-și onora obligațiunile contractuale și

nu-i achita salariul. Din aceste motive, la data de 29 iunie 2004 s-a adresat cu

cerere în Judecătoria Cantemir privind încasarea de la SC „Obreser-RGM” SRL a

salariului neachitat pentru perioada de activitate.

La data de 01 iulie 2004 Judecătoria Cantemir a emis ordonanță prin care a

dispus încasarea de la SC „Obreser-RGM” SRL în beneficiul lui Pîrciu Pavel a

2

salariului neachitat în sumă de 31 680 de lei, sumă care a fost stinsă de către SC

„Obreser-RGM” SRL prin intermediul Oficiului de executare Cantemir.

A considerat reclamantul că perioada de 4 ani și 11 luni de activitate în cadrul

SC „Obreser-RGM” SRL nu a fost inclusă în stagiul de cotizare pentru stabilirea

unei pensii anticipate, prin care s-a diminuat în mod intenționat stagiul lui de

cotizare și prin urmare decizia CTAS Cantemir și răspunsul CNAS urmează a fi

anulate parțial - în partea neincluderii stagiului de muncă la SC „Obreser-RGM”

SRL, cu obligarea pârâților de a-i include în stagiul de cotizare perioada lui de

activitate în cadrul SC „Obreser-RGM” SRL de la 10 octombrie 1999 până la 01

septembrie 2004, cu stabilirea pensiei anticipate pentru limita de vârstă.

Prin hotărârea din 21 august 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir,

cererea de chemare în judecată înaintată de Pîrciu Pavel împotriva Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Cantemir și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost respins

apelul declarat de Pîrciu Pavel și avocatul Rusev Serghei împotriva hotărârii din 21

august 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

Pentru a concluziona astfel Curtea de Apel Cahul a constatat că prima instanță

corect a menționat faptul că în conformitate cu art. 32 al Legii privind sistemul

public de pensii, neplata în termenele stabilite a contribuției de asigurări sociale de

către asigurații cu declarație de asigurare sau cu contract de asigurare, atrage după

sine decăderea din drepturile la prestații până la achitarea contribuțiilor restante și

a majorărilor de întârziere aferente.

A mai relatat instanța de apel că nu poate reține argumentele

apelantului/recurentului, deoarece acesta interpretează eronat normele de drept și

situația de fapt, iar soluția primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a

normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor în

conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă și respectării prevederilor art.

121, art. 122 Codul de procedură civilă. Consideră că hotărârea instanței de fond

este motivată și întemeiată, iar motivele invocate în cererea de apel sunt

declarative.

La 08 ianuarie 2020, prin intermediul poștei electronice, înregistrat la 09

ianuarie 2020, avocatul Rusev Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei din 07

noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea și normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

A invocat recurentul că instanța de apel nu a reținut ca argument

obligativitatea angajatorului de a achita contribuțiile sociale pentru angajați și că la

privat de dreptul la pensie cu includerea inclusiv și a perioadei sale de activitate la

SC „Obreser-RGM” SRL.

A mai declarat că lui Pîrciu Pavel, ca angajat, nu-i pot fi imputate încălcările

admise de către angajator, iar admiterea unor încălcări ce țin de plata contribuțiilor

3

sociale de către angajator nu ar trebui să elibereze Casa Națională de Asigurări

Sociale de obligația de ai calcula și achita pensia, pentru perioada de activitate.

Recurentul a relatat că argumentele sale nu au fost examinate de către instanța

de apel, limitându-se doar la transcrierea concluziilor instanței de fond și că

decizia instanței de apel dovedește o examinare superficială a cauzei, prin ce

consideră că i s-a încălcat dreptul la o examinare superficială a cauzei și la un

proces echitabil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs

a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În contextul prevederilor art. 245 din același cod, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 07 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Cahul, a fost expediată participanților la proces la data de 09

decembrie 2019 și recepționată de către avocatul recurentului, conform avizului de

recepție, la data de 13 decembrie 2019 (f.d. 193).

Prin urmare, recursul declarat de către Pîrciu Pavel, reprezentat de avocatul

Rusev Seghei, prin intermediul poștei electronice la data de 08 ianuarie 2020,

înregistrat la data de 09 ianuarie 2020, a fost depus în termenul prevăzut de lege.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a

Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Pîrciu Pavel, reprezentat de

avocatul Rusev Seghei, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de Pîrciu Pavel, reprezentat de avocatul

Rusev Seghei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume

dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

5

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului că, nu se impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Pîrciu Pavel, reprezentat de avocatul Rusev

Seghei.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Pîrciu Pavel, reprezentat de avocatul Rusev Seghei,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6