3ra-248/20 — anularea deciziei de refuz in stabilirea pensiei si obligarea stabilirii pensiei

3ra-248/20 — anularea deciziei de refuz in stabilirea pensiei si obligarea stabilirii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-248/2020

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (E. Dvurecenschii, N. Veleva, V. Movilă)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Serghei Nicolov împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir, Casei

Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță Inspectoratul General de Poliție privind

contestarea actelor administrative și obligarea stabilirii pensiei,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 20 martie 2019 Serghei Nicolov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir și Casei Naționale de

Asigurări Sociale, persoana terță Inspectoratul General de Poliție privind

recunoașterea ilegalității și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Cantemir nr.39/2018/14379 din 13 decembrie 2018 și răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr.N-506 din 27 februarie 2019, privind refuzul stabilirii pensiei

pentru vechimea în serviciu în cadrul Organelor Afacerilor Interne, obligarea stabilirii

pensiei pentru vechimea în serviciu în conformitate cu prevederile Legii privind

asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993, reieșind din calculul

vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei din 26 noiembrie 2018, prezentat de șeful

DP a UTA Găgăuzia al IGP al MAI și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că la 29 noiembrie 2018 s-a adresat

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir cu cerere, prin care a solicitat

stabilirea pensiei pentru vechimea în serviciu în conformitate cu prevederile Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr.1544-XII din 23 iunie 1993, deoarece la data de 23 noiembrie 2018 s-a eliberat din

organele afacerilor interne, având un stagiu de muncă în condiții avantajoase de 24 ani,

1

11 luni și 25 zile și o vechime totală în serviciu pentru fixarea pensiei de 26 ani, 10

luni și 15 zile, fapt ce se confirmă prin calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea

pensiei din 26 noiembrie 2018, eliberat de șeful DP a UTA Găgăuzia, Ivan Cebotaru.

La această cerere a prezentat toate actele necesare care confirmă perioada sa de

activitate și vechimea de muncă de peste 26 de ani.

La 13 noiembrie 2018 CTAS Cantemir a emis decizia nr.39/2018/14379 privind

refuzul stabilirii pensiei, prin care a menționat că ar fi deținut un stagiu de muncă de

23 ani 4 luni și 12 zile, ceea ce este insuficient pentru stabilirea pensiei potrivit

prevederilor art. 13 lit. a) din Legea nr.1544 din 23.06.1993.

Totodată CTAS Cantemir a menționat, că nu a luat în considerație perioada de

activitate care se calculează cu avantaje în baza ordinului MAI nr.96 din 20 martie

2018, motivând că acesta contravine Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

Nefiind de acord cu decizia CTAS Cantemir a contestat-o la Casa Națională de

Asigurări Sociale, solicitând să-i fie inclus și calculat stagiul de muncă în condiții

avantajoase de 24 ani 11 luni și 25 zile și stabilită pensia pentru vechimea în serviciu

în conformitate cu prevederile Legii nr.1544-XII din 23.06.1993.

La sfârșitul lunii februarie 2019, prin poștă a recepționat răspunsul CNAS nr.N-

506/19 din 27 februarie 2019, fiind informat despre respingerea cerințelor sale, pe

motiv că perioada de activitate solicitată în cerere nu poate fi raportată la prevederile

pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994.

A menționat că nu este de acord cu decizia CTAS Cantemir nr.39/2018/14379 din

13 decembrie 2018 și cu răspunsul CNAS nr.N-506/19 din 27 februarie 2019, deoarece

consideră că aceste entități în mod greșit i-au calculat vechimea în serviciu, în mod

neîntemeiat nu i-au calculat stagiul de muncă cu avantajele de care a beneficiat pe

perioada de activitate și în mod absolut ilegal au refuzat să-i stabilească pensia pentru

vechimea în serviciu.

Consideră că actele care au fost depuse la CTAS Cantemir și CNAS

demonstrează în mod incontestabil faptul, că dânsul are un stagiu de muncă în condiții

avantajoase de 24 ani 11 luni și 25 zile și de fapt o vechime totală în serviciu pentru

fixarea pensiei de 26 ani 10 luni și 15 zile. Faptul neincluderii stagiului desfășurat cu

avantaje îl consideră ilegal.

În preambulul Ordinului MAI „cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” nr.96 din 20 martie 2018 se indică, că acest

ordin a fost emis întru respectarea prevederilor pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, având la bază și Avizul consultativ al CSJ

din 29.09.2014. Prin urmare, Ordinul MAI nr.96 din 20.03.2018 nu contravine sub nici

o formă Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, ci doar vine să completeze și să

explice pe plan intern aplicarea acesteia și recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea

pensiei anumitor categorii de funcționari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Cu referire la prevederile art. 12 pct. 33) din Legea cu privire la poliție nr. 416 din

18.12.1990 (care guvernează perioada vizată), art. 21 alin. (1) lit. k) din Legea cu

privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012 și art. 18 lit.

c) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993, asupra acestui subiect

s-a expus și Plenul Curții Supreme de Justiție prin Avizul consultativ din 29.09.2014

cu privire la modul de aplicare a pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din

2

21.02.1994, unde a menționat recunoașterea activității cu avantaje din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne. Totodată în avizul consultativ s-a menționat că

conform art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din

17.12.1996 (în vigoare până la 21.03.2008), vechimea în muncă în vederea acordării

pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o

zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu. Astfel

penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al

Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994.

Curtea Supremă de Justiție a mai menționat, că instanțele de judecată, aplicând

pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994, vor calcula persoanelor

vechimea în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu pentru perioada efectuării serviciului de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie). Acest regulament este unicul act care reglementează raporturile

respective.

Reieșind din normele menționate mai sus și din practica stabilită de instanțele de

judecată naționale, este evident faptul că activitatea sa în cadrul izolatorului de detenție

provizorie în cadrul subdiviziunilor MAI urmează a fi calculată și apreciată conform

pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, iar decizia CTAS Cantemir

și CNAS de a nu calcula această perioadă cu înlesniri este ilegală.

Prin înscrisurile efectuate în carnetul de muncă și prin calculul vechimii în

serviciu pentru stabilirea pensiei din 26.11.2018, eliberat de specialistul superior al

SRU a DP a UTA Găgăuzia, se stabilesc cu certitudine perioadele de activitate ale

reclamantului în organele afacerilor interne, care constituie un stagiu total la condiții

avantajoase de 24 ani 11 luni și 25 zile, totodată cu includerea stagiului pentru

serviciului militar, pentru participarea în conflictul armat din Transnistria, vechimea în

serviciu pentru fixarea pensiei la 26.11.2018 constituie 26 ani 10 luni și 15 zile. Mai

mult, prin ordinul IGP a MAI nr.531 ef din 23 noiembrie 2018 angajatorul IGP a

încetat cu reclamantul raportul de muncă în corespundere cu prevederile art. 38 alin. 1

lit. c) din Legea cu privire la funcționarul public cu statut special din cadrul MAI

nr.288 din 16.12.2016, și anume după acumularea vechimii în muncă ce permite

dreptul la pensie.

Potrivit prevederilor art. 49 pct. 3 din Legea nr.1544 din 23.06.1993, organele de

asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă

vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele abilitate. Astfel,

instituțiile de forță (în cazul dat IGP a MAI), sunt organele abilitate pentru eliberarea

calculului vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar, fapt ce este

recunoscut și de CNAS în răspunsul său din 27 februarie 2019. Prin urmare CTAS

Cantemir și CNAS, fără a invoca care înscrisuri nu sunt autentice din cele prezentate,

nu aveau dreptul să-i refuze la stabilirea și achitarea pensiei pentru vechimea în

serviciu.

3

Prin hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Nicolov împotriva Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir și Casei Naționale de Asigurări Sociale,

persoana terță Inspectoratul General de Poliție privind anularea actului administrativ.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cantemir

nr.39/2018/14379 din 13 decembrie 2018 privind refuzul stabilirii pensiei și decizia cu

privire la cererea prealabilă nr.506/19 din 27 februarie 2019, emisă de Casa Națională

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, în privința lui Nicolov Serghei.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să-i

stabilească lui Serghei Nicolov pensia militarilor pentru vechimea în serviciu în

conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544-XII din 23 iunie 1993 și Calculul

vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei lui Nicolov Serghei din 26 noiembrie

2018, întocmit de DP a UTa Găgăuzia al MAI.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova în

beneficiul reclamantului Nicolov Serghei suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 28 iunie

2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Nicolov

Serghei suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suportate la

judecarea cauzei în apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii.

A stabilit că reclamantul Nicolov Serghei, activând în cadrul izolatorului de

detenție provizorie al CPR Comrat și CPR Taraclia, întrunește condițiile necesare

pentru a beneficia de calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în perioada în care activa în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, unde nemijlocit a fost responsabil de paza și

asigurarea condițiilor de deținere provizorie a persoanelor în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie). Or, conform art.12 pct.33 al Legii cu privire

la corpul de poliție nr.416 din 18.12.1990 (în vigoare în momentul activării în cadrul

izolatorului de detenție provizorie), poliția avea obligația să escorteze și să țină sub

pază persoanele reținute și deținute.

Colegiul a menționat relevanța practicii judiciare constante, confirmată prin

Avizul consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție din 29.09.2014 cu privire la

modul de aplicare a pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994, în

care se menționează faptul, că colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în

ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994.

Instanța de apel a constatat că CTAS Cantemir neîntemeiat a emis decizia

nr.39/2018/14379 din 13 decembrie 2018, prin care a refuzat în stabilirea pensiei pe

4

motiv că reclamantul nu întrunește condițiile art. 13 lit. a) al Legii nr.1544-XII din

23.06.1993.

Prin urmare, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia că activitatea

reclamantului în izolatorul de detenție provizorie în cadrul subdiviziunilor MAI

urmează a fi calculată și apreciată conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78

din 21.02.1994, obligând pârâtul Casa Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească

lui Nicolov Serghei pensia pentru vechimea în serviciu în conformitate cu prevederile

Legii nr.1544-XII din 23.06.1993, corespunzător calculului vechimii în serviciu pentru

stabilirea pensiei întocmit la 26.11.2018 de DP a UTA Găgăuzia al MAI.

Colegiul a accentuat, că Ordinul MAI nr.96 din 20.03.2018 nu contravine sub nici

o formă Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994, fiind un act administrativ valabil,

emis în corespundere cu legislația, produce efectele juridice de rigoare, care urmează a

fi aplicate corespunzător. Prima instanță legal și întemeiat a ajuns la concluzia de a

admite parțial acțiunea reclamantului Nicolov Serghei împotriva pârâtului Casa

Națională de Asigurări Sociale, privind anularea deciziei de refuz în stabilirea pensiei

și obligarea la stabilirea pensiei, reieșind din probatoriul anexat la materialele cauzei.

Instanța de apel a considerat, că suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată solicitată de reclamant este exagerată, și necesită a fi diminuată or cheltuielile

de asistență juridică în sumă de 3000 de lei, suportate în cadrul judecării în ordine apel

a prezentei cauze de contencios administrativ, sunt disproporționate în raport cu

obiectul, durata procesului și nivelul de implicare a avocatului Rusev Serghei. Astfel,

Colegiul a considerat că suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică suportate la judecarea cauzei în apel, este reală, necesară și rezonabilă,

constituind un just echilibru între prestația avocatului și onorariul solicitat.

La 20 decembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei decizii noi.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în

vigoare ce reglementează astfel de litigiu, precum și nu au fost dovedite circumstanțele

cauzei.

A menționat că instituțiile de forță sunt organele abilitate pentru eliberarea calculului

vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie.

A susținut că calcularea vechimii în muncă a intimatului cu înlesniri – două luni

vechime în muncă pentru o lună, a fost efectuat în temeiul ordinului nr.96 din 20 martie

2018 emis de Ministerul Afacerilor Interne al RM „Cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special

și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, fapt ce reiese expres din conținutul

cererii de chemare în judecată. Astfel, ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul

Afacerilor Interne al RM nu poate produce efecte juridice deoarece contravine actelor

normative în vigoare.

A menționat că, ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul Afacerilor

Interne al RM în conformitate cu prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8) lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ în temeiul

5

căruia a fost emis. Or, Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 nu conține

prevederile prevăzute în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018

(perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor

reținute arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie).

A indicat că pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994, prevăd

expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în

penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în ordinul emis de Ministerul

Afacerilor Interne.

Așa fiind, odată ce Ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul Afacerilor

Interne, nu poate produce efecte juridice, respectiv și calculul nr. 3725 din 26 noiembrie

2018 privind vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei emis de Șeful SRU a DP a

UTA Găgăuzia, nu are valoare juridică, fiind nul în partea în care vechimea în muncă a

intimatului a fost calculată cu înlesniri.

La 06 februarie 2020 de către Serghei Nicolov, reprezentat de avocatul Serghei

Rusev a fost depusă referință prin care a solicitat respingerea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

La 06 februarie 2020 de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne a fost depusă referință prin care a solicitat respingerea recursului

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu menținerea hotărârii instanței de fond

și a deciziei instanței de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare

la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

6

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 31 octombrie 2019, iar recurentul

a recepționat-o la 13 decembrie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate (f.d. 156). Astfel, recursul depus la 20 decembrie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu soluția pronunțată de instanțele de judecată ierarhic

inferioare, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

7

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă

din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse

de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Casa Național de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art.

270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8