3rh-50/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- dispoziţiile judecătoreşti care pot fi supuse revizuirii
3rh-50/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3rh-50/19
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (jud: A.Mironov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G.Vavrin, I.Dănăilă, T.Berdilă)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: M. Pitic, M.Ghervas, Iu. Bejenaru,)
ÎNCHEIERE
04 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
examinând cererea de revizuire depusă de Ivan Georghiev, reprezentat de
avocatul Daniliuc Nicolae,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Gheorghiev
împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia și Casei Naționale de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva încheierii din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care
recursul declarat de Ivan Gheorghiev a fost considerat inadmisibil,
constată:
La data de 24 aprilie 2018 reclamantul Ivan Gheorghiev a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia și Casei
Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia din 05 februarie 2018 și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 09 ianuarie 2018 a
depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Taraclia cerere cu privire la stabilirea
anticipată a pensiei pentru limita de vârstă, în conformitate cu legislația în vigoare.
A susținut că, la momentul depunerii cererii menționate, vechimea sa în muncă
constituia mai mult de 35 de ani. Totodată, a împlinit vârsta de 60 de ani, ceea ce
corespunde cerințelor reflectate în Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-
XIV din 14 octombrie 1998.
A afirmat că, la cererea menționată a anexat toate documentele necesare,
inclusiv și carnetul de muncă în original, care însă până în prezent nu i-a fost restituit.
La data de 23 februarie 2018 a recepționat copia deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Taraclia din 05 februarie 2018, prin care i-a fost refuzat în stabilirea
anticipată a pensiei pentru limita de vârstă, motivându-se că prevederile legale care
reglementează stabilirea anticipată a pensiei pentru limita de vârstă, au fost abrogate
la data 05 ianuarie 2018.
1
A subliniat că, la data de 27 februarie 2018 a depus la Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Taraclia cerere, prin care a solicitat revizuirea deciziei adoptate,
însă din răspunsul din 02 martie 2018, nu poate fi stabilit dacă decizia adoptată a fost
supusă revizuirii sau nu, respectiv consideră că chestiunea cu privire la revizuirea
deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Taraclia din 05 februarie 2018, nici nu
a fost examinată.
A precizat că, la data de 13 martie 2018 a expediat în adresa Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale Taraclia cerere suplimentară, prin care a solicitat ca cererea din
27 februarie 2018 să fie considerată ca cerere prealabilă, conform prevederilor Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Până în prezent Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Taraclia nu i-a oferit un răspuns.
A punctat că, la data adoptării deciziei din 05 februarie 2018, Casa Teritorială
de Asigurări Sociale Taraclia a interpretat eronat legislația în vigoare. Or, conform
prevederilor Legii nr. 317 din 22 decembrie 2017 privind modificarea și completarea
Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, prevederile art. 151, care
reglementează stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă, au fost abrogate.
Însă, prevederile alin. (1), art. II al Legii nr. 317 din 22 decembrie 2017, stipulează
direct că, persoanele care, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, întrunesc
condițiile de stabilire anticipată a pensiei pentru limită de vârstă prevăzute la art.
151din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii își vor putea exercita
acest drept în condițiile menționate și după intrarea în vigoare a prezentei legi.
A menționat că, cu toate că prin răspunsul Casei Teritorială de Asigurări
Sociale Taraclia din 05 aprilie 2018, cererea sa prealabilă a fost respinsă, consideră că
la momentul publicării Legii nr. 317 din 22 decembrie 2017, întrunea condițiile
principale pentru stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă.
A solicitat recunoașterea ca ilegală și anularea deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Taraclia din 05 februarie 2018, prin care i-a fost refuzat în stabilirea
anticipată a pensiei pentru limită de vârstă, precum și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, acțiunea
depusă de Ivan Gheorghiev, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul,a fost respins apelul
declarat de Ivan Gheorghiev și a fost menținută hotărârea din 11 iunie 2018 a
Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia.
Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul
declarat de Ivan Gheorghiev a fost considerat inadmisibil.
La data de 05 septembrie 2019 Ivan Georghiev, reprezentat de avocatul
Daniliuc Nicolae, a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de
recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, cu
rejudecarea pricinii în instanța de fond.
În motivarea cererii de revizuire a indicat că, hotărârea judecătorească din 11
iunie 2018, decizia judecătorească din 06 noiembrie 2018 și încheierea judecătorească
din 13 martie 2019 sunt în contradicție cu art.6 paragraful 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și
anume, instanțele de judecată nu au fost independente și imparțiale la
pronunțarea hotărîrilor nominalizate, deoarece pronunțarea acestora a fost
controlată ilegal și anticonstituțional de fostul regim oligarhic.
A menționat, că aceasta este o circumstanță esențială a cauzei, care nu a fost
și nu-i putea fi cunoscută.
2
În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de
procedură civilă.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă,
art.169–171.
La caz, se constată că procedura administrativă a fost inițiată până la 01
aprilie 2019 și respectiv, se vor aplica dispozițiile legale anterioare intrării în
vigoare a Codului administrativ, care reglementează revizuirea hotărârilor
instanțelor judecătorești și anume, prevederile Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă
examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a
instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.
Examinând materialele dosarului și verificând argumentele invocate în
cererea de revizuire, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea
de revizuire ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 3 din Codul de procedură civilă, instanțele
judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei
civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești
(hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în
cazurile prevăzute de lege.
Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse
ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în
vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu
prevede altfel.
Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce
drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor
drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere
retroactivă.
Prin Legea nr.17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au
stabilit categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.
3
Astfel, prevederile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
stabilesc că, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile
irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.
Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și
cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse
revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și
deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.
Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții
Supreme de Justiție, recursul depus de către Ivan Gheorghiev a fost considerat
inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că, încheierile de inadmisibilitate se emit în
conformitate cu prevederile art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nicio
referire cu privire la fondul recursului și, prin urmare, nu pot fi supuse revizuirii.
În conformitate cu art.453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după
ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a
cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că, legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o
instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica
judiciară constantă denotă că, o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă,
atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.450 din Codul de
procedură civilă sau a fost depusă de persoanele care nu sunt în drept să facă acest
lucru.
La fel, cererea de revizuire poate fi respinsă ca fiind inadmisibilă, atunci când
nu sunt respectate condițiile de formă prevăzute de art.451 alin. (1) și (3) din
Codul de procedură civilă. Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de
revizuire poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care
revizuirea este depusă împotriva unui act care nu se supune revizuirii.
Astfel, ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că, încheierile
de inadmisibilitate ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii,
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ și art. 270, 446, 453 alin.
(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ivan
Georghiev, reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae, împotriva încheierii din 13
4
martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Ivan Gheorghiev împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Taraclia și Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la
contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
5